Personal contractual angajat prin cumul de funcţii. Dispoziţii legale în privinţa salarizării

Curtea de Apel Cluj, Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 1846 din 2 iulie 2010

Prin sentinţa civilă nr. 2915/17.12.2009, pronunţată de Tribunalul Sălaj, s-a respins ca nefondată cererea reclamantului SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ ZALĂU, privind anularea concluziilor din Capitolul B pct. 6 din Decizia nr. 6/22.04.2009 a Camerei de Conturi a Judeţului Sălaj, şi ca fără obiect cererea de suspendare a efectelor acestei decizii până la soluţionarea pe fond a prezentei cauze.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

În urma efectuării controlului de audit financiar la Spitalul Judeţean Sălaj, prin Decizia nr. 6/22.04.2004 a Camerei de Conturi Sălaj, s-a decis, printre altele, la capitolul B pct. 6, dispunerea măsurii pentru respectarea prevederilor legale cu privire la ocuparea unor posturi prin cumul de funcţii către personalul din cadrul unităţii, precum şi a salarizării acestora. Stabilirea întinderii prejudiciilor create prin plata unor drepturi salariale ce nu se pot acorda în cazul cumulului de funcţii şi luarea măsurilor pentru recuperarea acestora. Această măsură s-a dispus, ca urmare a constatării, prin procesul verbal încheiat la data de 26.03.2009 la pct. B 6, a faptului că un număr de 20 de persoane încadrate în Spitalul Judeţean Sălaj au ocupat prin cumul de funcţii la funcţia de bază a sarcinilor unui alt post aflat în statul de funcţii al unităţii la aceeaşi secţie/sector, încheindu-se pentru aceştia contracte individuale de muncă pe durată determinată cu fracţiune de normă sau normă întreagă.

În cursul anului 2008 au fost scoase la concurs pentru aceste secţii/servicii, doar posturi pentru asistenţi medicali. S-a constatat că au fost încălcate prevederile art. 8 alin. 1 şi art. 22 alin. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 115/2004, art. 19 alin. 2 din H.G. nr. 281/1993 şi art. 111 alin. 1 din Codul muncii. În nota de relaţii s-a arătat că persoanele care au realizat venituri prin contracte individuale de muncă cu timp parţial au fost salarizate şi încadrate conform prevederilor Codului muncii şi conform prevederilor Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară pe anii 2008-2010.

Împotriva Deciziei nr. 6/22.04.2009 a Camerei de Conturi a Judeţului Sălaj, reclamantul a formulat contestaţie, respinsă prin Încheierea nr. V/1/23.06.2009 a Curţii de Conturi a României – Departamentul V.

Analizând legalitatea celor dispuse prin Decizia nr. 6/2009 a Camerei de Conturi Sălaj, prin capitolul B pct. 6 prima instanţă a constatat că această măsură este legală şi temeinică pentru următoarele:

Din tabelul cu posturile publicate la concurs în anul 2008 şi cele ocupate în urma concursului precum şi lista persoanelor care au cumulat două funcţii în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău rezultă că medici la secţia centru de dializă, serviciul judeţean de medicină legală, cabinet reumatologie, cabinet cardiologie, compartiment nefrologie, laborator recuperare, cabinet oncologie, cabinet şcolar nr. 2 ocupate prin cumul de funcţii de medicii din situaţia prezentată, nu existau posturi vacante de medici la aceste secţii şi cu toate acestea pe aceste secţii/sectoare s-a făcut cumul de funcţii. Exista un post de specialist diabet în cabinet de diabet şi cu toate acestea 2 medici au cumulat funcţia la acest cabinet cu locul de muncă de bază.

În ceea ce priveşte asistenţii medicali, instanţa a observat că aceştia au cumulat funcţia la secţia neurologie din 1.08.2008, când nu era post vacant la acest sector, din cele 2 posturi de asistent medical la secţia neurologie ambele au fost ocupate la concursul din data de 28.08.2008.

La cabinetul reumatologie a cumulat funcţia începând cu 01.07.2008 un asistent medical în condiţiile în care post vacant la acest cabinet nu exista. La compartimentul TI coronarieni a ocupat prin cumul de funcţii locul din 1.06.2008 un asistent medical în condiţiile în care la concursul din 12.06.2008, ambele posturi de asistent medical la secţia cardiologie au fost ocupate. Doi asistenţi medicali începând cu 1 iulie 2008 au cumulat funcţia la UPU în condiţiile în care la concursul din 12.06.2008 nu existau posturi vacante de asistenţi medicali pentru această secţie, iar la concursul din 28.08.2008 din cele 6 posturi de asistenţi medicali UPU au fost ocupate toate cele 6 posturi. Funcţiile de referent bloc alimentar, birou logistică medicală şi medic primar compartimentul calitatea serviciilor nu figurează pe lista posturilor publicate la concurs în anul 2008, astfel că, cumularea funcţiei de către aceştia în cursul anului 2008 a fost nelegală.

Conform art. 22 alin. 2 din O.U.G. nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul de stat, „posturile vacante din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, care nu au putut fi ocupate prin concurs, pot fi ocupate şi de către persoane din aceeaşi unitate”, întrucât unele posturi nici măcar nu au fost scoase la concurs, aşa cum s-a arătat mai sus, nu se putea în mod direct să fie ocupate prin cumul de funcţii de către persoane din aceeaşi unitate.

Pe de altă parte, art. 22 alin. 1 din O.U.G. nr. 115/2004 prevede că pentru acoperirea unor posturi vacante pot fi angajate prin concurs, prin cumul de funcţii, persoane care au funcţia de bază în afara unităţii.

Ori din analiza situaţiei rezultă că persoanele care au cumulat funcţii, au funcţia de bază la aceeaşi unitate/sector/secţie la care îşi desfăşoară activitatea de bază, fapt ce contravine prevederilor art. 22 alin. 1 din O.U.G. nr. 115/2004.

De asemenea, s-a constatat de către organele de control că persoanele care au realizat, prin cumul sarcinile unui post vacant au beneficiat de unele drepturi salariale pentru acest post care exced prevederilor legale, respectiv au beneficiat de salariul de bază mai mare decât cel reglementat legal pentru cumulul de funcţii, dar şi de spor de vechime. S-a ajuns la această situaţie, întrucât s-au încheiat contracte individuale de muncă pe durată determinată, cu fracţiune de normă sau normă întreagă, deşi art. 19 alin. 2 din H.G. nr. 281/1993 prevede că posturile vacante din unităţile de asistenţă socială sau de ocrotire a sănătăţii şi din cultură, care nu au putut fi ocupate prin concurs, pot fi ocupate prin cumul şi de către persoane din aceeaşi unitate, text reiterat şi de art. 22 alin. 2 din O.U.G. nr. 115/2004.

Salarizarea în această situaţie se face la nivelul gradaţiei 1 a funcţiei, gradului sau treptei profesionale prevăzută în statul de funcţii (art. 19 alin. 2 din H.G. nr. 281/1993).

Reclamantul însă a încheiat contracte individuale de muncă distincte, cu toate că era angajator aceeaşi unitate şi pe acelaşi post cu cel al funcţiei de bază şi a locului de muncă de bază, pentru postul a cărei funcţii se cumulau. Salariul şi toate sporurile au fost stabilite în funcţie de numărul de ore lucrate în funcţia cumulată la care se adăuga salariul de bază, deşi art. 8 alin. 1 din O.U.G. nr. 115/2004 prevede că „personalul salariat beneficiază de un spor de vechime în muncă de până la 25%, calculat la salariul de bază corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru”, acest spor neputându-se astfel să-l aplice şi la funcţia cumulată, fapt nerespectat de către reclamant.

Aceste considerente arată astfel că acţiunea reclamantului de anulare a concluziilor dispuse prin capitolul B pct. 6 din Decizia nr. 6/2009 a Camerei de Conturi a judeţului Sălaj este nefondată.

Cererea privind suspendarea efectelor acestei decizii până la soluţionarea pe fond a cauzei rămânând fără obiect prin soluţionarea pe fond a cauzei, a fost respinsă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, cu consecinţa anulării pct. 6 al cap. B din Decizia nr. 6/2009 a Directorului Camerei de Conturi a judeţului Sălaj ca fiind nelegală şi abuzivă.

În motivare se arată că prin decizia contestată, directorul Camerei de Conturi Sălaj a stabilit unele obligaţii în sarcina Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, respectiv stabilirea întinderii prejudiciilor create prin plata unor drepturi care nu se pot acorda în cazul cumulului de funcţii şi luarea măsurilor pentru recuperarea acestora.

În ceea ce priveşte solicitarea privind revocarea sau anularea parţială a deciziei contestate, recurentul precizează că atât prin procesul-verbal de constatare nr. 5848/30.03.2009 încheiat de către auditorii publici externi în urma auditării situaţiilor financiare încheiate la 31.12.2008, cât şi în cuprinsul deciziei se menţionează ca fiind „abatere de la legalitate şi regularitate, fapt ce a determinat producerea de prejudicii”, plata unor drepturi salariale ce nu se pot acorda în cazul cumulului de funcţii şi dispune luarea măsurilor pentru recuperarea acestora.

În opinia recurentului, măsurile reprezintă un veritabil exces de putere aşa cum este definit la art. 2 alin. 1 lit. n din Legea contenciosului administrativ, deoarece prin aprecierile făcute se încalcă atât limitele competenţelor acordate de lege activităţii de audit, cât şi drepturi şi libertăţi fundamentale.

Potrivit Legii nr. 94/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea de conturi exercită activitatea de audit financiar, prin care se urmăreşte dacă situaţiile financiare sunt complete, reale şi conforme cu legile şi reglementările în vigoare, cu scopul de diminuare a costurilor, de sporire a eficienţei utilizării resurselor şi de îndeplinire a obiectivelor propuse. Prin urmare, decizia directorului Camerei de Conturi a Judeţului Sălaj este lovită de nulitate absolută, deoarece potrivit legii nu are astfel de competenţe.

Camera de conturi a Judeţului Sălaj prin decizia contestată a reţinut faptul că persoanele care au realizat, prin cumul de funcţii, sarcinile unui post vacant, au beneficiat de drepturi salariale care exced prevederilor legale, respectiv de spor de vechime în muncă şi de salariul de bază aferent postului, aşa cum era prevăzut în statul de funcţii.

Recurentul arată că în mod eronat instanţa de fond a reţinut faptul că salarizarea în această situaţie se face potrivit art. 19 alin. 2 din H.G. nr. 281/1993 la nivelul gradaţiei I-a funcţiei, gradului sau treptei profesionale prevăzute în statul de funcţii, fapt imposibil nemaifiind gradaţii în legislaţia în vigoare sau în statele de funcţii.

Astfel, arată recurentul, atât prin decizia directorului Camerei de Conturi Sălaj contestată, cât şi prin sentinţa recurată se instituie o formă de discriminare prin ignorarea principiilor din legislaţia muncii cu privire la echitatea plăţii salariilor egale pentru o muncă egală, incluzând în cuantumul acestora şi drepturile salariale personale ale salariatului reprezentate de sporul de vechime.

La baza sporului pentru vechime în muncă stă activitatea desfăşurată în cadrul unor raporturi juridice de muncă, adică în baza unui contract de muncă, indiferent de natura lui, de modul de retribuire sau de unitatea  în care se prestează munca.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Legea nr. 94/1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, Legea nr. 53/2003 Codul muncii.

La data de 24.06.2010 intimata pârâtă Curtea de Conturi a României a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea sentinţei recurate ca temeinică şi legală.

Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente:

Prezenta speţă pune în discuţie modul de respectare a dispoziţiilor legale în privinţa salarizării personalului contractual angajat prin cumul de funcţii.

Sediul materiei este H.G. nr. 281/1993, cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare, unde la art. 19 alin. 2 (în prezent abrogat, însă în vigoare la data controlului), se arată următoarele: …„Posturile vacante din unităţile de asistenţă socială sau de ocrotire a sănătăţii şi din cultură, care nu au putut fi ocupate prin concurs, pot fi ocupate prin cumul şi de către persoane din aceeaşi unitate. Salarizarea acestora se face la nivelul gradaţiei 1 a funcţiei, gradului sau treptei profesionale, prevăzute în statul de funcţii. Posturile vacante ocupate în condiţiile de mai sus se comunică lunar la direcţiile de munca şi protecţie socială”.

Aplicarea acestor dispoziţii legale este imperativă, ele reprezentând voinţa legiuitorului în privinţa salarizării în situaţia cumulului de funcţii.

Apărările recurentei, referitoare la o pretinsă discriminare prin ignorarea principiilor din legislaţia muncii cu privire la echitatea plăţii salariilor egale pentru o muncă egală, nu pot fi primite, din perspectiva celor menţionate în Decizia Curţii Constituţionale nr. 821/2008, unde se arată:

„…prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituţionale, în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.”.

De asemenea, nu se poate primi apărarea recurentei referitoare la imposibilitatea aplicării dispoziţiei legale menţionate, justificat de faptul că nu există gradaţii în legislaţia în vigoare şi nici în statele de funcţii.

Referirea la textul legal are caracter general, iar echivalarea urmează a se face la nivelul individual, în funcţie de natura fiecărui post ocupat prin cumul.

Persoanele încadrate prin cumul de funcţii beneficiază deja de spor de vechime, calculat în baza activităţii desfăşurate iniţial.

Atât timp cât norma specială nu prevede posibilitatea acordării acestui spor şi în situaţia cumulului, acordarea lui este nelegală.

În consecinţă, în baza celor menţionate anterior şi a textelor legale arătate se va respinge recursul declarat de reclamantul SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ ZALĂU împotriva sentinţei civile nr. 2915 din 17.12.2009,  a Tribunalului Sălaj  care va fi menţinută în întregime.

Domenii speta

Spete similare