OMOR. LOVITURI CAUZATOARE DE MOARTE. INTENŢIE DE
A UCIDE.
Lovirea unei persoane cu o coadă de topor
din lemn de fag lungă de 70 cm, pe tot corpul, cu
consecinţa mai multor leziuni urmate de moartea
victimei, caracterizează fapta, sub aspect subiectiv ca
fiind săvârşită cu intenţia de a ucide, iar nu cu intenţia
de vătămare a integrităţii corporale, cu urmarea morţii
survenite din culpă, prin depăşirea intenţiei inculpatului.
(decizia penală nr. 174/A/28 iulie 2005)
Prin sentinţa penală nr. 63/F/2005, pronunţată de Tribunalul
Vâlcea, inculpatul P.P. a fost condamnat în baza art. 174 alin. 1 Cod penal la
17 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 74 lit. a şi b
din Codul penal.
În baza art. 350 din Codul de procedură penală s-a menţinut
măsura arestării preventive, iar potrivit art. 88 din Codul penal s-a dedus din
pedeapsă timpul reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 28 iulie
2004, la zi.
S-a luat act că părţile vătămate D.C. şi T.M.C. nu s-au constituit
părţi civile.
S-a respins acţiunea civilă formulată de partea vătămată D.D.
În baza art. 118 lit. b din Codul penal s-a confiscat de la inculpat o
coadă de topor – corp delict.
În baza art. 191 din Codul de procedură penală, a fost obligat
inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În motivarea sentinţei instanţa de fond a reţinut că, in noaptea că
25/26 iulie 2004, inculpatul care trăia in concubinaj cu victima D.M., după ce
a consumat băuturi alcoolice în cantitate mare, i-a aplicat acesteia lovituri pe
tot corpul cu o coadă de topor din lemn de fag, lungă de 70 cm, provocându-i
decesul. După ce şi-a revenit din starea de beţie şi a constatat moartea
victimei, inculpatul a încercat să înlăture urmele de sânge, spălând în grabă
podeaua şi cadavrul victimei, după care a abandonat coada de topor şi hainele
cu care fusese îmbrăcat în noaptea crimei.
Apelul declarat de inculpat prin care a solicitat schimbarea
încadrării juridice a faptei în infracţiunea prevăzută de art. 183 din Codul
penal, cu motivarea că nu a avut intenţia de a ucide victima, a fost respins ca
nefondat, prin decizia penală nr. 174/A/28 iulie 2005.
Potrivit art. 174 alin. 1 din Codul penal, uciderea unei persoane
constituie infracţiunea de omor.
Spre deosebire de infracţiunea de omor, care nu poate fi săvârşită
decât cu intenţie, în una din cele două modalităţi la care se referă art. 19 alin.
2 pct. 2 lit. a şi b din Codul penal, infracţiunea de loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte prev. în art.183 din acelaşi cod se săvârşeşte cu
intenţie depăşită, caracterizată prin intenţie în ceea ce priveşte acţiunea de
lovire şi prin culpă în ce priveşte rezultatul produs, moartea victimei.
Din actele dosarului rezultă că, inculpatul i-a aplicat lovituri
victimei pe tot corpul, cu o coadă de topor din lemn de fag lungă de 70 cm,
cauzându-i leziuni ce au condus la deces. Imediat ce şi-a revenit din starea de
beţie şi a constatat moartea victimei, inculpatul a încercat să înlăture urmele
de sânge spălând în grabă podeaua şi cadavrul victimei, după care a
abandonat coada de topor şi hainele cu care fusese îmbrăcat în noaptea
crimei.
Împrejurarea că, conflictul a avut loc pe fondul consumului
excesiv de alcool de către cei doi concubini este reală, însă numărul şi
intensitatea neobişnuită a loviturilor aplicate, rezultatul aproape imediat letal ,
instrumentul folosit în cauză, regiunea corpului în care victima a fost lovită şi
atitudinea inculpatului după săvârşirea faptei, , infirmă susţinerea acestuia că
nu a urmărit şi nici nu a acceptat producerea rezultatului – moartea victimei -,
care ar fi depăşit intenţia sa de a aplica o corecţie victimei.
În consecinţă, se impune concluzia că prima instanţă a reţinut
corect că, sub aspectul poziţiei sale subiective, inculpatul a acţionat cu
intenţia de a ucide, în sensul că a prevăzut rezultatul faptei sale şi a acceptat
posibilitatea producerii acestuia, chiar dacă, eventual, nu l-a urmărit în mod
direct, motiv pentru care apelul a fost respins ca nefondat.
Notă:
Infracţiunea de omor se săvârşeşte cu intenţie directă sau
indirectă, după cum făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi urmăreşte
producerea lui, sau deşi nu îl urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii
decesului celui agresat, ca rezultat al acţiunii sale.
De regulă, în cazul infracţiunilor îndreptate împotriva vieţii, intenţia de a
ucide rezultă din materialitatea actelor săvârşite de inculpat, apreciindu-se
dacă în funcţie de zona anatomică vizată şi intensitatea loviturilor, acestea
prefigurează producerea rezultatului letal.
Judecătoria Iași
Liberarea condiţionată a condamnatului N.G., deţinut în Penitenciarul Iaşi,în executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin s.p. 667/2004 as Tribunalului Iaşi.
Curtea de Apel Bacău
IMP0SIBILITATEA REŢINERII A GRAVANTEI PREVEDERILOR ART. 175 LIT I COD PENAL
Tribunalul Botoșani
Tentativă la omor calificat. Vătămare corporală gravă. Elemente de diferenţiere
Tribunalul Covasna
Tentativa la omor calificat
Tribunalul Buzău
PENAL.Omor deosebit de grav