Stagiile de cotizare realizate în sistemul neintegrat.

Stagiile de cotizare realizate in sistemul neintegrat vor fi avute in vedere la determinarea stagiului total de cotizare, insa nu vor conduce si la reducerea vârstei de pensionare.

Prin actiunea înregistrata la 9.03.2009 pe rolul Tribunalului Constanta, reclamantul B.N. a chemat in judecata Casa Judeteana de Pensii pentru ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna anularea deciziei nr.37472/05.02.2009 privind acordarea pensiei pentru limita de vârsta emisa de Casa Judeteana de Pensii Constanta, obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii de pensionare, recalcularea vârstei standard de pensionare si recunoasterea grupei I de munca si asimilarea si cumularea vechimii in perioada in care a fost cadru militar si civil, si obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea contestatiei sale, reclamantul a aratat ca prin decizia nr.37472/05.02.2009, i-a fost respinsa cererea de acordare a pensiei retinându-se nejustificat ca vârsta la data înscrierii la pensie este mai mica decât vârsta standard de pensionare. De asemenea, în decizia contestata i-a fost retinut un stagiu de cotizare de 41 ani, 1 luna si 12 zile, calcul care este gresit deoarece nu a efectuat niciodata activitati de gradul II cotizare si numai in  grupa I de cotizare, iar perioada nu este la aceasta rubrica doare de 6 ani ci 6 ani si 1 luna in gradul I de cotizare. In aceasta grupa a desfasurat activitate in grupa I speciala si are un stagiu de 18 ani, 8 luni si 26 de zile.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiata.

În aparare, s-a aratat ca cererea reclamantului a fost respinsa deoarece nu erau îndeplinite conditiile prevazute de art.41 in sensul ca vârsta la data înscrierii era mai mica decât vârsta standard de pensionare; aceasta, chiar daca aceasta vârsta a fost redusa cu 4 ani conform art.4 din Legea 226/2006

Astfel, vârsta reclamantului la data înscrierii la pensie (12.12.2008) a fost de 55 de ani si 8 luni, iar vârsta standard de pensionare  este de 65 de ani.

În vederea aplicarii dispozitiilor art. 1671 din Legea nr. 19/2000, reclamantul ar fi trebuit sa fi realizat în sistemul public un stagiu de cotizare de 32 de ani, fara a fi luat în calcul  stagiul realizat în sisteme neintegrate; din calculul stagiului de cotizare realizat  rezulta  numai 27 ani 5 luni si 26 de zile, inclusiv stagiul aferent grupei I de munca, 6 ani.

Prin sentinta civila nr. 232/11.05.2009 pronuntata de Tribunalul Constanta,  s-a respins, ca neîntemeiata, actiunea formulata de reclamantul B.N., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeteana de Pensii Constanta.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond, din analiza materialului probator administrat la dosarul cauzei – înscrisurile depuse de parti, a retinut urmatoarea situatie de fapt:

Prin cererea înregistrata sub nr.37472/12.12.2008 petentul B.N. a solicitat înscrierea la pensie pentru limita de vârsta începând cu 12.12.2008 avându-se in vedere informatiile  privind activitatea sa in munca rezultând din carnetul de munca, livretul militar si adeverinta eliberata de angajatori.

Prin decizia nr.37472/05.02.2009 intimata a respins solicitarea considerând ca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de art.41 din Legea nr.19/2000 respectiv vârsta asiguratului era mai mica decât vârsta standard de pensionare.

Conform art.41 din Legea nr.19/2000, pensia pentru limita de vârsta se acorda asiguratilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.

Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, prin cresterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3.

Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3.

Raportat la data formularii de catre reclamant a solicitarii de acordare a pensiei pentru limita de vârsta – decembrie 2008 – conform anexei nr.3 din Legea 19/2000 reiese ca, pentru acesta, vârsta standard de pensionare era de 63 de ani si 5 luni iar stadiul complet de cotizare de 32 ani (conditie care nu este in discutie in cazul de fata)

Potrivit adeverintei eliberate de S.C. P. S.A. in perioada 01.22.1987 – 01.11.2001 (în intervalele precizate in act)  reclamantul a lucrat in grupa I de munca conform Ordinului nr. 50/1990; de asemenea, in perioada 17.02.2004 – 01.09.2004 a fost încadrat in locul de munca considerat in conditiile speciale conform Legii 226/2006.

Astfel, reclamantul a totalizat 12 ani si 1 luna de stagiu prestate in grupa I de munca si 7 luni in conditii speciale conform Legii 226/2006

Locurile de munca si activitatile cu conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii, specifice pentru cadrele militare în activitate din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Ministerul Justitiei s-au stabilit prin H.G. nr.1294/2001.

Locurile de munca în conditii deosebite, în sensul art. 19 din Legea nr. 19/2000, în care lucreaza personalul civil din institutiile prevazute la art. 1 din prezenta hotarâre, se stabilesc prin ordin al conducatorilor acestora, cu respectarea criteriilor si metodologiei prevazute de Hotarârea Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile si metodologia de încadrare a locurilor de munca în conditii deosebite, cu modificarile si completarile ulterioare, cu avizul structurilor proprii cu atributii de inspectie a muncii, potrivit prevederilor legale. (art. 3 din H.G. nr.1294/2001).

Se impune observatia esentiala ca însusi actul care defineste locurile de munca si activitatile cu conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii, specifice pentru cadrele militare în activitate din Ministerul Apararii Nationale s.a. face distinctie intre personalul civil si cadrele militare.

Din aceasta situatie rezulta ca, pentru obtinerea unor drepturi de asigurari sociale in sistemul public guvernat de Legea 19/20000, asiguratii se pot folosi exclusiv de actele emise in completarea si aplicarea acestei legi.

Corespunzator, pentru obtinerea unei pensii militare de stat (Legea 164/2007) - sistem in care sunt aplicate (doar) principiile generale prevazute de art. 2 al Legii 19/2000 (art.1 alin.2 din Legea 164/2001) -, trebuie îndeplinite conditiile  stabilite in aceasta lege speciala.

Reiese din analiza comparata a celor doua sisteme de pensii, ca fiecare lucreaza cu principii comune, insa cu reglementari distincte referitoare la conditiile de acordare a pensiilor sau modalitatile de calcul, desi cunosc institutii comune (tipurile de pensie – art.11 din Legea 164/2001 si art.40 lit. a-c din Legea 19/2000; conditiile de munca - art.9 fin Legea 164/2001 si art.19, 20 din Legea 19/2000 s.a.).

Cu toate acestea, modul de functionare al sistemului de pensii militare si sistemul public al asigurarilor sociale  sunt  esentialmente diferite, relatiile dintre acestea fiind strict reglementate (si deci de limitata aplicare).

Astfel, conform art. 20 din Legea 164/2001, între sistemul pensiilor militare de stat si sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie si a altor drepturi de asigurari sociale. În situatia prevazuta la alin. 1, pensia militara de stat se stabileste doar pentru perioadele de vechime în serviciu.

Asemanator, art.194 alin.1 din Legea 19/2000 statueaza ca între sistemul public si celelalte sisteme proprii de asigurari sociale, neintegrate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în munca sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limita de vârsta, de invaliditate si de urmas, precum si a altor drepturi de asigurari sociale prevazute de prezenta lege.

Se observa si o similitudine de reglementari in sensul ca ambele acte normative vorbesc doar de recunoasterea „stagiilor de cotizare, vechimea in munca, vechimea in serviciu”.

Legile in cauza nu asimileaza si munca prestata intr-un sistem ca fiind munca prestata in celalalt sistem in aceleasi conditii – deosebite sau speciale.

Prevederile art.194 din Legea 19/200 au facut in repetate rânduri (decizia nr.355/2002, decizia 820/2006, decizia 461/2008 s.a.) obiectul unor exceptii de neconstitutionalitate, raportate tocmai la situatia ca cele doua sisteme de asigurarii sociale recunosc doar stagiu de cotizare realizat si nu si efectuarea acestor stagii in anumite conditii de munca.

Curtea a aratat si ca prevederile art. 194 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora prestatiile de asigurari sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem, reprezinta vointa legiuitorului, care a înteles ca persoanele care nu se afla în asemenea situatii sa beneficieze de alte reglementari legale, în speta, de cele cuprinse în Legea nr. 164/2001. Aceasta reglementare a fost considerata ca fiind în perfect acord cu principiul egalitatii în drepturi a cetatenilor, care nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite.

Fata de aceste motive, constatând ca anumite perioade de activitate in munca intr-un sistem de pensii sunt considerate  stagii de cotizare si in alt sistem de pensii, fara a fi recunoscute si conditiile in care s-a lucrat efectiv.

Împotriva acestei hotarâri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul Barbu Nicolae, criticând-o pentru urmatoarele motive:

Motivul de recurs este cel prevazut de art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 3041 Cod procedura civila, în sensul ca hotarârea pronuntata a fost data cu aplicarea gresita a legii.

Instanta a pronuntat o sentinta gresita si a retinut nelegal ca nu îndeplineste conditiile de pensionare.

Mai mult, nu a analizat dispozitiile invocate de recurent care stabileau concret împrejurarea ca cele doua sisteme de pensionare îsi recunosc reciproc stagiul de cotizare.

S-a retinut gresit ca cele doua sisteme de pensii militar si cel civil au reglementari diferite si nu poate beneficia de perioadele în care a functionat în calitate de angajat militar si alaturat perioada în care a beneficiat de sistem civil.

În vederea aplicarii dispozitiilor art. 167 din Legea nr. 19/2000, a retinut instanta ca reclamantul ar fi trebuit sa fi realizat în sistemul public un stagiu de cotizare de 32 de ani, fara a fi luat în calcul stagiul realizat în sisteme neintegrate; din calculul stagiului de cotizare realizat rezulta numai 27 ani, 5 luni si 26 de zile, inclusiv stagiul aferent grupei I de munca, 6 ani.

Pentru reducerea vârstei de pensionare i se aplica dispozitiile art. 1671 din Legea nr. 19/2000, asa cum a fost modificata de Legea nr. 164/2001 si Legea nr. 90/2007.

Potrivit art. 41 din Legea nr. 19/2000 pensia pentru limita de vârsta se acorda asiguratilor care îndeplinesc cumulativ doua conditii: sa aiba vârsta standard de pensionare si un stagiu complet de cotizare.

La alin. 2 al aceluiasi articol se arata ca vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei.

În ceea ce priveste stagiul de cotizare minim, la alin. 3 se arata ca acesta este de 15 ani.

Potrivit art. 42 din Legea nr. 19/2000 asiguratii care au realizat un stagiu complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial în conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de vârsta, cu reducerea vârstei standard de pensionare.

Potrivit alin. 2 din Legea nr. 19/2000, vârstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei.

Conform prevederilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, modificata si completata, la determinarea punctajului mediu anual, pe lânga salariile nete sau brute, dupa caz, se utilizeaza si sporurile care au facut parte din baza de calcul a pensiei, precum si sporurile cu caracter permanent.

Conform adeverintelor depuse la dosar, recurentul arata ca a desfasurat activitati în calitate de militar si în aceste conditii beneficiaza de dispozitiile speciale care recunosc stagiile si perioada lucrata în sistemul militar de pensii cu cel desfasurat în sistemul civil de pensii.

În acest sens stipuleaza atât legea generala art. 194 din Legea nr. 19/2000, cât si o dispozitie speciala din Legea nr. 164/2001 art. 20.

 (1) Între sistemul public si celelalte sisteme proprii de asigurari sociale, neintegrate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în munca sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limita de vârsta, de invaliditate si de urmas, precum si a altor drepturi de asigurari sociale prevazute de prezenta lege.

Articolul 20.

(1) Între sistemul pensiilor militare de stat si sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie si a altor drepturi de asigurari sociale.

(2) În situatia prevazuta la alin. (1) pensia militari se stabileste doar pentru perioadele de vechime în serviciu.

(3) Perioadele de vechime în serviciu prevazute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contributie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele doua sisteme.

Considera recurentul ca desi avea posibilitatea de a beneficia de dispozitiile legale care îl îndreptatesc sa opteze pentru pensie, nu i s-au luat în calcul anii desfasurati în conditii speciale asa cum cer dispozitiile legale.

Instanta nu retine împrejurarea ca militarii au lege speciala de salarizare si de pensionare H.G. nr. 1294 si în acest sens face confuzii facând inutile paralele teoretice între cele doua sisteme.

Articolul 3 din H.G. nr. 1294/2001 impune conditia ca locurile de munca ocupate de personalul civil sa fie prevazute de art. 19 din Legea nr. 19/2000 (si nu de legislatia speciala în domeniul pensiilor militare).

Ori se regasesc în Legea nr. 19/2000 aceste aspecte în art. 46 care stipuleaza ca asiguratii care au realizat stagii de cotizare atât în conditii deosebite si în conditii speciale beneficiaza cumulativ de reduceri corespunzatoare fiecarei situatii, fara ca aceasta sa depaseasca 12 ani.

Analizând sentinta recurata din prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:

Prin cererea înregistrata sub nr. 37472/12.12.2008, contestatorul B.N. a solicitat acordarea pensiei pentru limita de vârsta conform Legii nr. 19/2000.

Prin decizia nr. 37472/5.02.2009 s-a respins cererea de pensionare a contestatorului deoarece nu sunt îndeplinite prevederile art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, în sensul ca vârsta la data înscrierii la pensie este mai mica decât vârsta standard de pensionare.

Potrivit art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 pensia pentru limita de vârsta se acorda asiguratilor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.

…alin. (2): „vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, prin cresterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3.

Raportat la data formularii de catre reclamant a cererii de acordare a pensiei pentru limita de vârsta, respectiv 12.12.2008, conform anexei 3 din Legea nr. 19/2000, vârsta standard de pensionare este de 63 de ani si 5 luni, iar stagiul complet de cotizare de 32 de ani.

La data formularii cererii, contestatorul avea vârsta de 55 ani si 8 luni.

Contestatorul invoca faptul ca a desfasurat activitate în grupa I speciala: 18 ani, 8 luni si 26 zile care atrageau reducerea vârstei de pensionare si astfel era îndreptatit la admiterea cererii de pensionare.

Din adeverinta eliberata de S.C. „P” rezulta ca reclamantul a prestat activitate care se încadreaza în grupa I de munca, în total 12 ani si 1 luna, iar în perioada 17.02.2004 – 01.09.2004 a fost încadrat în locuri de munca cu conditii speciale conform Legii nr. 226/2006.

Din adeverinta nr. 28849/22.08.2008 rezulta ca reclamantul a fost angajat în perioada 1977–1987 la Ministerul Administratiei si Internelor, iar în perioada 1.02.1981 – 4.11.1988 si 24.12.1985 – 30.04.1987 reclamantul a lucrat în conditii speciale de munca potrivit prevederilor Decretului-Lege nr. 68/1990, Decretului nr. 247/1977, H.G. nr. 1298/2001.

Conform art. 20 din Legea nr. 164/2001 între sistemul pensiilor militare de stat si sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie si a altor drepturi de asigurari sociale. În situatia prevazuta la alin. (1) pensia militara de stat se stabileste doar pentru perioadele de vechime în serviciu.

În mod similar, prin art. 194 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 se prevede ca între sistemul public si celelalte sisteme proprii de asigurari sociale, neintegrate pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în munca sau vechimea de serviciu, în vederea deschiderii drepturilor de pensie pentru limita de vârsta, de invaliditate si de urmas, precum si a altor drepturi de asigurari sociale prevazute de prezenta lege.

Din dispozitiile legale mentionate mai sus, rezulta ca legiuitorul vorbeste doar de recunoasterea stagiilor de cotizare, vechime în munca si nu de asimilarea muncii prestate într-un sistem ca fiind munca prestata în celalalt sistem în aceleasi conditii deosebite sau speciale.

În consecinta, anumite perioade de activitate în munca într-un sistem sunt considerate stagii de cotizare si în alt sistem de pensii, fara a fi recunoscute si conditiile în care s-a lucrat efectiv.

Recunoasterea reciproca a stagiilor de cotizare are loc doar pentru deschiderea drepturilor de pensie nu si în ceea ce priveste beneficiile specifice acordate potrivit prevederilor legale care reglementeaza diferite sisteme de asigurari sociale.

În aceste conditii reducerea vârstelor de pensionare poate fi acordata numai în temeiul normativ al sistemului în care se solicita acordarea pensiei si pentru stagiile de cotizare realizate în cadrul acestuia.

Cererea reclamantului pentru aplicarea art. 1671 din Legea nr. 19/2000 pentru sisteme neintegrate este lipsita de suport legal.

Aceste stagii de cotizare vor fi avute în vedere la determinarea stagiului total de cotizare în vederea deschiderii dreptului la pensie, însa nu vor conduce si la reducerea vârstei de pensionare.

Cum reclamantul nu beneficiaza de reducerea vârstei de pensionare pentru stagiul de cotizare realizat în sistemele de asigurare neintegrate la data formularii cererii de pensionare, acesta nu îndeplinea conditiile de vârsta prevazute de lege, pentru a fi pensionat pentru limita de vârsta.

Pentru considerentele aratate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat.

Dosar nr. 2478/118/2009

Domenii speta

Spete similare