Ordonanţă preşedinţială. Condiţia urgenţei. Indeplinire.

 Ordonanţă preşedinţială. Condiţia urgenţei. Indeplinire.

Curtea reţine că în speţă este îndeplinită şi condiţia urgenţei, având în vedere că, în speţă, recurenta-reclamantă îşi desfăşoară activitatea comercială în spaţiul închiriat, or împiedicarea reprezentanţilor societăţii de a pătrunde în spaţiul închiriat, echivalează cu paralizarea activităţii comerciale a recurentei, fapt de natură să producă o pagubă iminentă ce nu s-ar mai putea repara, conform art.581 alin.1 Cod procedură civilă.

(CURTEA DE APEL BUCUREŞTI-SECŢIA A VI-A COMERCIALĂ  DECIZIA COMERCIALĂ NR. 118 R/ 25 ianuarie 2008)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VI-a Comercială, reclamanta S.C. A.C.IMPEX S.R.L. a chemat în judecată pe pârâţii B.V.A., B.M. şi M.M. solicitând instanţei ca, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să dispună încetarea actelor prin  care se împiedică folosirea spaţiului închiriat situat în Bucureşti, str. Cornelia, sector 4, şi obligarea pârâţilor să permită accesul în spaţiul închiriat, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa comercială nr.13094/12.11.2007, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a Comercială a respins cererea ca nefondată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că în speţă nu sunt îndeplinite cele două condiţii impuse de art.581 Cod procedură civilă, respectiv urgenţa şi caracterul vremelnic. Prima instanţă a apreciat că măsura solicitată prin petitul acţiunii nu este vremelnică, ci dimpotrivă, astfel încât nu poate fi dispusă pe calea ordonanţei preşedinţiale, reclamanta nefăcând dovada că între părţi există un litigiu de drept comun privind obligarea pârâţilor să asigure liniştita folosinţă a spaţiului închiriat.

Totodată, tribunalul a reţinut că reclamantei i-a fost închiriat apartamentul nr.1, iar activitatea societăţii reclamante se desfăşoară la demisol, conform Notei de constatare întocmite de Serviciul de Control Comercial al Primăriei Sector 4.

Tribunalul a reţinut că în speţă nu este îndeplinită condiţia urgenţei, din perspectiva prejudiciului produs reclamantei, deoarece din înscrisurile depuse de reclamantă rezultă că activitatea comercială a reclamantei nu îndeplineşte cerinţele legale, societatea fiind sancţionată contravenţional.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamanta.

În motivarea recursului declarat, recurenta a arătat că sentinţa atacată este nelegală, în speţă fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art.581 Cod procedură civilă, întrucât prin actele de împiedicare executate de vecini şi de proprietarii imobilului, este tulburată folosinţa spaţiului închiriat, atâta timp cât societatea nu-şi mai poate desfăşura activitatea comercială.

Recurenta a mai arătat că în prezent societatea nu mai funcţionează în fapt, întrucât toate contractele i-au fost reziliate, iar administratorul nu poate intra în sediul firmei pentru a lua utilajele de panificaţie.

Examinând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs formulate, văzând şi dispoziţiile art.3041 Cod procedură civilă, Curtea reţine că recursul declarat este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art.581 alin.1 Cod procedură civilă: "Instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".

Aşadar, pentru admiterea cererilor de ordonanţă preşedinţială, legea impune analizarea de către instanţa de judecată a îndeplinirii celor 3 condiţii prevăzute de textul de lege menţionat, respectiv: urgenţa, vremelnicia şi neprejudecarea fondului.

Curtea reţine că în speţă, recurenta-reclamantă a făcut dovada vremelniciei, instanţa de fond reţinând în mod greşit că măsura dispusă este definitivă, întrucât pe de o parte, recurenta a făcut dovada în recurs, în condiţiile art.305 Cod procedură civilă, a existenţei acţiunii de fond între aceleaşi părţi, în baza contractului de închiriere, iar pe de altă parte, măsura solicitată este oricum vremelnică prin natura sa fiind condiţionată de durata în timp a contractului de închiriere din care izvorăşte obligaţia intimaţilor de a asigura liniştita folosinţă.

Totodată, Curtea reţine că în speţă este îndeplinită şi condiţia urgenţei, având în vedere că, în speţă, recurenta-reclamantă îşi desfăşoară activitatea comercială în spaţiul închiriat, or împiedicarea reprezentanţilor societăţii de a pătrunde în spaţiul închiriat, echivalează cu paralizarea activităţii comerciale a recurentei, fapt de natură să producă o pagubă iminentă ce nu s-ar mai putea repara, conform art.581 alin.1 Cod procedură civilă.

Ca atare, motivarea instanţei de fond prin trimitere la respectarea cadrului legal de către societatea recurentă în desfăşurarea activităţii sale excede procesului de faţă, nefiind un argument juridic pentru reţinerea neîndeplinirii condiţiei urgenţei în cadrul procedurii ordonanţei preşedinţiale.

Nici motivarea instanţei în sensul că din contract reiese că reclamantei i-a fost închiriat apartamentul nr.1, iar din alte înscrisuri, respectiv, Nota de constatare, reiese că activitatea comercială a reclamantei se desfăşoară la demisol, nu poate fi primită de instanţă, cu atât mai puternic cuvânt cu cât din contractul de închiriere şi anexa la acesta nu reiese poziţia apartamentului 1 în imobil, în sensul situării la demisol, parter sau etaj.

Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art.581 şi următoarele Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentinţa atacată, iar pe fond va admite cererea de ordonanţă preşedinţială, dispunând măsurile solicitate până la soluţionarea acţiunii de fond.

3

3

Domenii speta

Spete similare