Contestatie in anulare. Motivul de contestatie privind greseala materiala. Notiunea de greseala materiala

Decizie 116 din 04.02.2008


Contestatie in anulare. Motivul de contestatie privind greseala materiala. Notiunea de greseala materiala

Codul de procedura civila, art. 318 alin. 1 teza 1

Potrivit art. 318 alin. 1 teza 1 din C.pr. civ. " Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie, cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale [...]".Prin greseala materiala se intelege orice eroare privind numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si alte erori materiale care nu pot fi apreciate ca fiind greseli de judecata. In ce priveste sustinerea contestatoarei, aceasta, chiar daca este reala, in raport cu taxa de timbru datorata pentru solutionarea recursului, solutia data recursului nu s-a intemeiat exclusiv pe aceasta greseala de calcul.

( C.Ap. Bucureşti, secţia a V a Comercială

decizia nr.116 din 04.02 2008 )

Prin cererea inregistrata la data de 22.10.2007, recurenta SC S. M. SRL a formulat contestatie in anulare impotriva deciziei comerciale nr. 1147/26.06.2007 pronuntata de Curtea de Apel-Sectia a V a Comerciala, in contradictoriu cu intimate SC O.M. COM SRL, solicitand in acelasi timp si suspendarea executarii hotararii a carei anulare o solicita pana la judecarea contestatiei in anulare .

In motivarea contestatiei in anulare se arata ca decizia comerciala contestata se intemeiaza pe o greseala grava materiala imputabila exclusiv Curtii de Apel, constand in aceea ca instanta a stabilit gresit cuantumul taxei de timbru pentru judecarea cererii sale de recurs, respectiv la 318.894.900 lei vechi, iar 1/2 din taxa arbitrala achitata la prima instanta era de numai 8.602.088 lei. Constatand aceasta grava greseala a instantei de recurs, recurenta a solicitat amanarea cauzei in vederea angajarii unui aparator care sa o reprezinte in fata instantei si sa sustina cu argumente juridice ca taxa de timbru este disproportionat de mare fata de valoarea pretentiilor. Ignorand cererea sa de amanare, instanta de recurs a trecut la judecata recursului si a dispus anularea recursului ca netimbrat.

In drept, contestatoarea a invocat dispozitiile art. 318, art. 319 si art. 156 din C.pr. civ.

Analizand contestatia in anulare in raport de dispozitiile legale invocate in sustinerea acesteia, Curtea apreciaza ca este nefondata si urmeaza a o respinge ca atare, pentru urmatoarele considerente:

Potrivit art. 318 alin. 1 teza 1 din C.pr. civ. " Hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie, cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale [...]".

Prin greseala materiala se intelege orice eroare privind numele, calitatea si sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si alte erori materiale care nu pot fi apreciate ca fiind greseli de judecata.

In ce priveste sustinerea contestatoarei, aceasta, chiar daca este reala, in raport cu taxa de timbru datorata pentru solutionarea recursului, solutia data recursului nu s-a intemeiat exclusiv pe aceasta greseala de calcul.

Astfel, contestatoarea sustine ca taxa datorata pentru judecarea recursului ar fi trebuit sa fie 8.602.088 lei , in loc de 318.894.900 lei, cat a calculate eronat Curtea si a dispus citarea recurentei cu mentiunea de a timbra cu aceasta suma.

Desi recurenta a constatat eroarea de calcul, apreciind ca taxa datorata era cu mult mai mica, nu a procedat la timbrarea recursului cu 8.602.088 lei, cat ea insasi considera ca datoreaza, ci a formulat o cerere de amanare pentru lipsa de aparare.

Avand in vedere insa dispozitiile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997 modificata " Taxele de timbru se platesc anticipat ", ceea ce inseamna ca instanta de recurs nu era legal investita cu o cerere de recurs netimbrata. Prin urmare, nici cererea de amanare pentru lipsa de aparare nu putea fi solutionata fara ca instanta sa fie legal investita cu cererea de recurs.

Ca atare, greseala materiala pretins a fi fost savarsita de instanta de recurs nu a atras prin ea insasi solutia de anulare a recursului ca netimbrat, de vreme ce recurenta nu a timbrat recursul sau nici cu o suma mai mica, la dosar nefiind nici o dovada a achitarii unei taxe de timbru mai mica ( oricat de mica). Or, retinand ca recurenta nu a timbrat deloc recursul sau, iar greseala de calcul privind taxa de timbru nefiind motivul exclusiv al solutiei date asupra recursului ( deoarece chiar daca instanta de recurs ar fi stabilit o suma mai mica pentru taxa de timbru datorata de recurenta, aceasta nu a achitat nici mai putin pentru ca recursul sau sa fie apreciat ca fiind timbrat, iar instanta sa fie legal sesizata) motivul este neintemeiat.

Alta ar fi fost situatia daca recurenta ar fi achitat o suma, oricat de mica, cu titlu de taxa de timbru, deoarece eventuala diferenta de taxa, calculata gresit ar fi putut atrage anularea recursului ca insuficient timbrat si analizarea motivului de contestatie in anulare prevazut de art. 318 alin. 1 teza 1 din C.pr. civ. dintr-o alta perspectiva.

De aceea, Curtea, in temeiul art.319 rap. la art. 318 alin. 1 din C.pr. civ., a respins contestatia in anulare ca nefondata.

In ce priveste cererea de suspendare a executarii deciziei contestate, Curtea a apreciat ca aceasta a ramas fara obiect de vreme ce judecata sa nu s-a facut mai inainte de judecarea contestatiei in anulare, asfel ca o va respinge ca atare.

2