Aplicabilitatea art. 315 Cod procedură civilă. Calea de atac ce se soluţionează în rejudecare. Inaplicabilitatea art.2821 Cod procedură civilă

Decizie 214 din 12.02.2007


În raport de prevederile art.315 Cod procedură civilă, instanţa de rejudecare era obligată să ţină seama de îndrumările date prin decizia de casare, potrivit căreia  urma să judece litigiul ca instanţă de apel şi să administreze noi probe în virtutea caracterului devolutiv al căii de atac cu care a fost investită, rezultat din prevederile art.295 Cod procedură civilă.

Faţă de dispoziţiile art.305 Cod procedură civilă potrivit cărora în recurs nu se pot produce probe noi, cu excepţia înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor, administrarea probei încuviinţată nu putea fi făcută decât în calea de atac a apelului, condiţii în care calificarea acesteia în rejudecare, ca recurs, nesocoteşte prevederile textului citat şi îndrumările obligatorii din decizia Curţii de Apel Craiova.

Calificarea căii de atac în raport de criteriul valoric, conform art.2821 Cod procedură civilă, nu putea fi dispusă de instanţa de rejudecare, aceasta fiind obligată să judece în cadrul procesual stabilit prin decizia de casare.

Reclamanta D.M. a chemat în judecată pe pârâţii S.C, P.A., S.C., Comisia Locală de Fond Funciar Căzăneşti şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mehedinţi pentru a se constata nulitatea absolută a testamentului întocmit în anul 1947 de N.C., prin care autorul a împărţit toată averea nepoţilor de soră şi tatălui său C.A., nulitatea titlului de proprietate nr. 12947/2002 eliberat pe numele părinţilor în care sunt incluse toate terenurile ce au aparţinut autorului, precum şi eliberarea unui titlu de proprietate pentru terenurile ce au constituit averea numitului N.C.

Prin sentinţa civilă nr. 108 din 19.01.2004 Judecătoria Dr. Tr. Severin a admis în parte acţiunea reclamantei, a constatat că este lovit de nulitate legatul nr. 3 din cuprinsul testamentului întocmit de N.C. în beneficiul soţiei sale şi a fost anulat parţial titlul de proprietate nr. 12947/2002.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal au declarat apel părţile, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 9/A din 21.01.2005 Tribunalul Mehedinţi a respins ca nefondate apelurile formulate de reclamantă şi pârâţi.

Împotriva ambelor hotărâri în termen legal au declarat recurs reclamanta D.N şi pârâţii S.C., P.A. şi S.C.

Prin decizia civilă nr. 3244 din 23. XI. 2005 pronunţată de Curtea de Apel Craiova  a fost casată decizia atacată şi a fost trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

S-a reţinut că prin acţiunea introductivă reclamanta D.M. a formulat un capăt de cerere distinct, prin care a solicitat anularea titlului de proprietate în raport de care instanţele anterioare nu au depus diligenţele necesare pentru a lămuri situaţia juridică a terenului în litigiu, prin expertiza topografică efectuată nefiind lămurită situaţia terenurilor pretinse de reclamantă, astfel încât se impune suplimentarea probatoriilor cu o nouă expertiză de specialitate.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Mehedinţi sub nr. 335/2006 şi faţă de indicaţiile din decizia de casare s-a dispus efectuarea unei expertize topo de către expert I.M.

În şedinţa publică de 18.10.2006 calea de atac exercitată de părţi a fost calificată recurs.

Prin decizia civilă nr.1212/R din 25 octombrie 2006, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi s-au admis recursurile, s-a modificat sentinţa şi s-a dispus anularea parţială a titlului de proprietate nr.12947/2002, precum şi întocmirea unui nou titlu de proprietate pe numele defunctului N.C. şi al pârâţilor P.A. şi S.C.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Împotriva deciziei pârâţii au declarat recurs pentru motivul prevăzut de art. 304 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, susţinând că tribunalul a ignorat dispoziţiile legale privitoare la compunerea legală a completului şi la competenţă, pronunţându-se ca instanţă de recurs, deşi fusese investit prin decizia de casare, cu judecarea apelului.

Recursul este fondat.

Prin decizia civilă nr.3244/2005 a Curţii de Apel Craiova, s-au admis recursurile declarate de reclamanta D.M şi pârâţii S.C., P. A. şi S.C.,împotriva deciziei civile nr.9 A din 21.01.2005 a Tribunalului Mehedinţi, s-a dispus casarea acesteia, cu trimite la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea apelului, constatându-se că este necesară administrarea de noi probe în vederea lămuririi situaţiei terenurilor în litigiu.

Conform prevederilor art.315 Cod procedură civilă, instanţa de rejudecare era obligată să ţină seama de îndrumările date prin decizia de casare, potrivit căreia  urma să judece litigiul ca instanţă de apel şi să administreze noi probe în virtutea caracterului devolutiv al căii de atac cu care a fost investită, rezultat din prevederile art.295 Cod procedură civilă.

Iniţial, Tribunalul Mehedinţi  nu a pus în discuţie calificarea căii de atac, aspect care rezultă din încheierile de şedinţă şi conformându-se dispoziţiilor instanţei de recurs, a procedat la administrarea probei cu expertiză topo, pentru identificarea terenurilor.

Faţă de dispoziţiile art.305 Cod procedură civilă potrivit cărora în instanţa de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepţia înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor, administrarea probei încuviinţată nu putea fi făcută decât în calea de atac a apelului, condiţii în care calificarea acesteia la termenul din 12 sept.2006, ca recurs, nesocoteşte prevederile textului citat şi îndrumările obligatorii din decizia Curţii de Apel Craiova.

Atâta timp cât în primul ciclu procesual, finalizat prin decizia civilă nr.3244/2005 a Curţii de Apel Craiova, pricina a parcurs cele 3 grade de jurisdicţie prevăzute de codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat prin Legea nr.195/2004, al doilea ciclu procesual, declanşat  ca urmare a casării cu trimitere, trebuie să urmeze acelaşi cadru procesual, cu atât mai mult cu cât în acest sens s-a dispus şi prin decizia de casare.

Calificarea căii de atac în raport de criteriul valoric, conform art.2821 Cod procedură civilă, nu putea fi dispusă de instanţa de rejudecare, aceasta fiind obligată să judece în cadrul procesual stabilit prin decizia de casare.

În consecinţă, recursul este fondat, şi în baza art.304 pct.1 raportat la art.312 Cod procedură civilă, urmează să fie admis, să se caseze decizia recurată, cu trimiterea cauzei la  Tribunalul Mehedinţi, pentru rejudecarea apelului.