Contencios-administrativ. Acces la informaţii de interes public. Condiţii
Decizia nr.162/03.07.2006
Prin sentinţa civilă nr. 41/CA/20.03.2006, Tribunalul Vaslui a respins cererea formulată de reclamanta S.A., în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Bârlad – Serviciul taxe şi impozite.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că, prin cererea înregistrată sub nr. 132/C/2006, reclamanta a solicitat lămuriri cu privire la modul în care pârâta a calculat impozitul pe clădiri şi teren, aflate în proprietatea sa, în sensul de a se preciza dacă este corectă impunerea de a plăti impozit pe terenul plantat cu vie şi pomi fructiferi ca pentru un teren neconstruit, că prin adresa nr. 296 din 20 octombrie 2005 Primăria Bârlad i-a făcut cunoscut modul de impozitare aplicat pentru terenul deţinut şi că, în cazul în care reclamanta sar fi considerat vătămat prin actul de impunere, ea ar fi trebuit să solicite anularea acestuia, dovedind că terenul în suprafaţă de 334 m2 este altfel structurat decât cum s-a reţinut în acel act, în condiţiile în care cererea nu a fost susţinută de nici un act şi nu s-a solicitat administrarea de probe.
Curtea a respins recursul reclamantei ca nefundat, reţinând următoarele:
Prin cererea introductivă, adresată instanţei de contencios-administrativ, reclamanta a solicitat, în mod explicit, că ceea ce solicită este ca autoritatea administrativă competentă să-i „comunice dacă este corectă impunerea mea de a plăti impozit pe terenul ce este plantată vie şi pomi fructiferi ca teren neconstruit”.
Reclamanta nu a arătat, astfel cum dispoziţiile art. 112 Cod procedură civilă o obligau, nici care era autoritatea administrativă pe care înţelegea să o cheme în judecată şi nici temeiurile de drept ale acţiunii, introducerea în cauză a Primăriei Municipiului Bârlad, în calitatea de pârâtă, dispunându-se, din oficiu, de către tribunal, prin încheierea din 13 februarie 2006.
Raportat la obiectul acţiunii – cererea de a se obliga autoritatea administrativă pârâtă să răspundă la petiţia ce i s-a adresat Serviciul taxe şi impozite din cadrul Primăriei Bârlad – în mod justificat prima instanţă a constatat că aceasta nu mai are obiect, din moment ce prin adresele nr. 296 din 20 octombrie 2005 şi 94 din 25.04.2005, pârâta a răspuns în mod detaliat la petiţiile înregistrate la această autoritate în cursul anului 2005.
Prin comunicarea către petiţionar a răspunsului dat petiţiei ce acesta a adresat pârâtei, se consideră că aceasta şi-a îndeplinit obligaţia instituită prin art. 8 din O.G. nr. 27/2002, chiar dacă răspunsul nu a mulţumit-o pe reclamantă.
În recurs, reclamanta, ghidându-se după considerentele hotărârii recurate, solicită în schimb „anularea declaraţiei de impunere înregistrată sub nr. 2174 din 19.01.2004, întrucât este incorectă” şi cere şi „întocmirea unui act corespunzător realităţii”, ceea ce echivalează cu formularea unor cereri noi, fapt interzis de art. 316 coroborat cu art. 294 Cod procedură civilă. Chiar dacă s-ar trece peste acest incident procedural, ceea ce nu este posibil, cererea reclamantei-recurente tot nu ar putea fi primită, întrucât, contestându-se un act administrativ fiscal (declaraţie de impunere), ea era obligată să urmeze procedura consacrată de art. 175 şi următoarele din Codul de procedură fiscală.
Astfel, dacă s-a apreciat că declaraţia de impunere înregistrată sub nr. 2174/19.01.2004 este „incorectă”, reclamanta era îndreptăţită să conteste actul administrativ fiscal, în termenul şi condiţiile arătate de art. 176, art. 177 şi art. 179 din Codul de procedură fiscală.
Doar împotriva deciziei privind soluţionarea contestaţiei, reclamanta putea sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, astfel cum impun prevederile art. 188 Cod procedură fiscală, procedură pe care reclamanta nu a urmat-o, fapt ce face imposibilă cercetarea pe fond a cererii sale de a se verifica modul în care a fost stabilit impozitul pe terenul ocupat cu plantaţie de viţă de vie şi pomi fructiferi. Cum impozitul pe teren şi clădiri este anual, nimic nu o împiedică pe reclamanta-recurentă să reia procedura contencioasă, respectând însă termenele şi condiţiile prevăzute pentru sesizarea instanţei.
Tribunalul Dolj
contestatie decizie de impunere taxa cladiri nerezidentiale si decizie accesorii
Tribunalul Satu Mare
Contestaţie act administrativ fiscal. Anulare în parte a deciziei de soluţionare a contestaţiei, admitere în parte a contestaţiei şi, pe cale de consecinţă, anulare în parte a deciziei de impunere şi a raportului de inspectie fiscala, exclusiv in ceea ce
Tribunalul Brăila
Contestaţie fiscală. Declaraţii rectificative neconcordante.
Curtea de Apel Craiova
Includerea cheltuielilor de transport pe parcurs extern, în cazul operatiunilor de punere în libera circulatie a unor marfuri (operatiune echivalata de normele fiscale unei achizitii extra-comunitare), în valoarea în vama a marfurilor importate .
Curtea de Apel Oradea
RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE DECIZIE DE IMPUNERE DIN OFICIU. CONTRIBUTIE F.N.U.A.S.S.