Încadrarea art. 85, necitarea Primarului în calitate de reprezentant al unităţii administrativ teritoriale.

Prin sentinţa civilă nr. 276 din 17 martie 2008, pronunţată de Judecătoria Gheorgheni în dosarul nr. 436/234/2007, s-a admis excepţia prescrierii dreptului material la acţiune al reclamanţilor, invocată de S.C. BTT SA Bucureşti şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii în revendicare, invocată de S.C. BTT SA; s-a respins acţiunea reclamanţilor G. A. şi G. A, împotriva pârâţilor Comuna Voşlobeni, prin Primar, F.M, S.C. Biroul de Turism pentru Tineret SA şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Harghita.

Prin decizia civilă nr. 163 din 11 decembrie 2008, pronunţată de Tribunalul Harghita, Secţia civilă în dosarul nr. 436/234/2007, s-a respins excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Gheorgheni, invocată în apel de apelanţi şi s-a respins apelul formulat de G. A.  şi G. A., împotriva sentinţei civile nr. 276 din 17 martie 2008 a Judecătoriei Gheorgheni.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, reclamanţii G. A. şi G. A. şi au solicitat, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra aspectului invocat de reclamanţi privind necitarea legală a comunei Voşlobeni, prin Primar, pe întreg parcursul dosarului de la instanţa de fond.  În subsidiar, s-a solicitat modificarea în tot a deciziei atacate şi pe cale de consecinţă admiterea apelului, constatarea nulităţii sentinţei pronunţate de Judecătoria Gheorgheni şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, conform art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, invocându-se totodată faptul că instanţa nu s-a pronunţat asupra excepţiei inadmisibilităţii acţiunii în constatare, privind constatarea titlului preferabil, invocat de către S.C. BTT SA Bucureşti. Pe fondul cauzei, s-a solicitat ca în urma desfiinţării sentinţei primei instanţe să se dispună admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

 Reclamanţii au invocat în drept  prevederile art. 304 pct. 5,8 şi 9 Cod procedură civilă.

În motivarea recursului s-a arătat că cu ocazia judecării apelului, reclamanţii au invocat ca şi motiv de nulitate ale sentinţei atacate faptul că la instanţa de fond la toate termenele de judecată a fost lipsă de procedură cu pârâta Comuna Voşlobeni, prin Primar, întrucât instanţa de fond în mod eronat a citat Primăria comunei Voşlobeni. S-a mai arătat că prin acţiunea introductivă s-a solicitat citarea în calitate de pârâtă a Comunei Voşlobeni, neexistând identitate între Comuna Voşlobeni prin Primar şi Primăria comunei Voşlobeni.

Deşi reclamanţii au invocat acest motiv de nulitate a sentinţei primei instanţe, instanţa de apel  nu s-a pronunţat asupra acestei excepţii invocată la termenul din 27 noiembrie 2008, deşi

judecătorii apelului au constatat personal această nulitate, întrucât la termenul din 16 octombrie 2008 au hotărât citarea Comunei Voşlobeni prin Primar în cadrul apelului.

Reclamanţii au reiterat în recurs excepţia necitării legale a Comunei Voşlobeni prin Primar şi lipsa de procedură cu această parte pe toată perioada derulării procesului la instanţa de fond, solicitând pentru acest motiv constatarea nulităţii sentinţei judecătoriei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

S-a invocat totodată faptul că instanţa de apel în mod greşit a respins excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Gheorgheni. Astfel, la termenul din 27 noiembrie 2008 reclamanţii au indicat valoarea imobilului la suma de 510.000 lei (RON) iar instanţa de apel nu a pus în discuţia părţilor valoarea indicată de către apelanţi. Contrar prevederilor legale, instanţa de apel a respins această excepţie raportându-se la contractul de vânzare-cumpărare  încheiat între S.C. B. SA şi F. M, precum şi la raportul de evaluare depus la instanţa de fond, fără a da posibilitatea reclamanţilor să dovedească cele susţinute de ei , întrucât reclamantul este cel care indică valoarea obiectului în litigiu, iar raportarea instanţei de apel la anumite înscrisuri datate din anul 1993, nu poate fi primită.

Reclamanţii au invocat şi faptul că în mod eronat instanţa de apel a reţinut prin decizia atacată împrejurarea că instanţa de fond nu a schimbat temeiul juridic al cererii de chemare în judecată. Astfel, instanţa de fond a caracterizat capătul de cerere privind revendicarea ca pe o cerere la care se aplică prevederile Legii nr. 10/2001, fără a pune în discuţia părţilor  cauza cererii de chemare în judecată  şi cauza acţiunii, aspect care este contrar principiilor disponibilităţi şi contradictorialităţii care guvernează procesul civil.

Instanţa de fond şi cel de apel nu au reţinut faptul că imobilul în litigiu a fost vândut cu mult timp înainte de apariţia Legii nr. 10/2001 şi datorită acestui fapt trebuiau comparate titlurile şi nu aplicate în mod retroactiv şi unilateral prevederile Legii nr. 10/2001 fără a ţine cont de înscrisurile de la dosar.

S-a relevat totodată faptul că instanţa de apel  în mod greşit a considerat că prima instanţă s-a pronunţat în conformitate cu prevederile legale chiar dacă s-au depus anumite înscrisuri şi după închiderea dezbaterilor.

Susţinerea instanţei de apel prin care se arată că nu actele care au fost depuse tardiv, după închiderea dezbaterilor, au determinat luarea soluţiei de către prima instanţă , nu are suport real şi este în contradicţie totală cu afirmaţiile instanţei de fond care face referire numai la înscrisurile depuse de către intimată după închiderea dezbaterilor.

În procesul civil există obligativitatea comunicării tuturor înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, iar înscrisurile la care au făcut referire reclamanţii au fost depuse după închiderea dezbaterilor şi nu le-au fost comunicate, iar instanţa de fond s-a pronunţat pe baza acestora fără a le da posibilitatea reclamanţilor să-şi formuleze apărarea.

 Reclamanţii au mai invocat faptul că instanţa de apel în mod greşit a considerat că Judecătoria Gheorgheni a admis în mod corect excepţia prescrierii dreptului material al acţiunii introductive n baza Legii nr. 10/2001. Instanţa de fond şi instanţa de apel au omis în mod intenţionat să arate că temeiul de drept al acţiunii este art. 480 şi urm. Cod civil, iar Legea nr. 10/2001 nu poate fi aplicată retroactiv la anul 1993, când s-a înstrăinat proprietatea reclamanţilor.

Excepţia inadmisibilităţii acţiunii în revendicare a fost admisă de către prima instanţă tot în baza Legii nr. 10/2001 însă această lege nu se aplică în cazul reclamanţilor, care se judecă sub imperiul legilor existente la data când li s-a luat în mod abuziv proprietatea.

În faţa instanţei de fond, la termenul din 19 februarie 2008, S.C. BTT SA Bucureşti a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii în constatare privind constatarea titlului preferabil, iar instanţa de fond nu s-a pronunţat pe această excepţie. Susţinerea instanţei de apel prin care se arată că acest aspect ar fi putut fi invocat eventual de către S.C. B SA, care însă nu a declarat apel, nu poate fi primită întrucât instanţa de apel avea obligaţia să constate că instanţa de fond nu s-a pronunţat pe această excepţie, să desfiinţeze hotărârea apelată şi să trimită cauza spre rejudecare.

Aceleaşi chestiuni au fost susţinute şi în privinţa motivului de apel, prin care s-a arătat că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei calităţi procesuale active a reclamanţilor invocată de către S.C. B. SA Bucureşti prin întâmpinare. Excepţia invocată fiind o excepţie dirimantă este obligatorie pentru instanţă, iar legea nu lasă la aprecierea instanţei dacă trebuie să se pronunţe sau nu.

Referitor la fondul cauzei, s-a arătat că instanţa de apel în mod greşit a considerat că sentinţa atacată este ferită de critici, iar apelul este neîntemeiat.

Sub acest aspect s-a precizat că antecesorii reclamanţilor de la care a fost naţionalizat imobilul în litigiu în baza Decretului nr. 92/1950 făceau parte din categoria persoanelor exceptate de la naţionalizare, întrucât G. A. era casnică iar G. I. era ofiţer în rezervă.

Pe de altă parte,  Statul Român nu şi-a întabulat niciodată dreptul său de proprietate în CF nr. 6756 Tomeşti nr. top. 11206, 11207, 11210.

În mod greşit instanţa de fond şi cea de apel au refuzat să admită faptul că acţiunea introductivă este întemeiată pe dispoziţiile art. 480 şi urm. Cod civil , omiţând în mod intenţionat să arate că reclamanţii se judecă pe drept comun şi nu pe lege specială.

De asemenea, susţinerea că dreptul reclamanţilor la acţiune este prescris, nu este întemeiată, întrucât dreptul de proprietate nu este supus prescripţiei extinctive.

Constatând că Statul Român nu a avut niciodată calitatea de proprietar, nefiind întabulat în cartea funciară şi că dreptul de proprietate al antecesoarei reclamanţilor nu s-a pierdut, se poate deduce că statul nu avea vocaţia transmiterii către pârât a dreptului de proprietate  asupra imobilului în litigiu. Vânzătorul S.C. BTT SA şi cumpărătorul Fluieraş Moise au fost de rea-credinţă întrucât au cunoscut faptul că în cartea funciară terenul pe care se afla construcţia edificată de antecesoarea reclamanţilor, era întabulat pe numele acesteia la data întocmirii actelor de vânzare-cumpărare.

La toate acestea, trebuie adăugată şi prevederea din contractul de vânzare-cumpărare în care se arată că în situaţia în care fostul proprietar va fi repus în drepturi, vânzătorul nu-şi asumă răspunderea pentru eventualele daune.

 Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs şi în raport de prevederile art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă şi având în vedere actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

 Prin acţiunea civilă înregistrată la Judecătoria Gheorgheni reclamanţii G.A. şi G. A. au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Comuna Voşlobeni prin Primar, F. M., S.C. B. SA Bucureşti şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Harghita următoarele:

- să se constate inaplicabilitatea Decretului nr. 90/1950 privind terenul aferent construcţiei, înscris iniţial sub menţiunea de cota 1/3 pare, în CF 6756 Tomeşti, cu nr. top 11206, 11207, 11210 şi a construcţiei neîntabulată iniţial în cartea funciară intitulată „Vila Decebal”, ambele proprietatea numitei A. G., născută K., situate în comuna Voşlobeni-Izvorul Mureşului;

- să se constate că imobilul, teren şi construcţii, descris mai sus, a fost preluat de către Statul Român fără  titlu valabil;

- să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 98 din 7 decembrie 1993 încheiat în baza procesului verbal de adjudecare a licitaţiei nr. 17 din 22 noiembrie 1993 între Biroul de Turism pentru Tineret SA Bucureşti şi F. M., prin care a fost înstrăinat imobilul construcţie neîntabulat în cartea funciară;

- să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate  nr. 23583 din 8 mai 1996 emis de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Harghita pentru o suprafaţă de teren de 1347 mp atribuit numitului F.M.;

- să se dispună rectificarea CF 6756 Tomeşti la poziţia B7, în sensul revenirii în această carte funciară a corpului funciar cu nr. top 11206/1, pe numele fostului proprietar de la poziţia B+6 din această carte funciară şi radierea dreptului de proprietate  a numitului F. M. de pe acest număr top;

- să se dispună rectificarea CF 8494 Tomeşti cu nr. top 11206/1 teren de 1306 mp în sensul radierii dreptului de proprietate  a numitului F. M. şi înscrierea imobilului pe numele vechiului proprietar, antecesorul reclamanţilor;

- să se dispună restabilirea situaţiei anterioare a cărţii funciare precizate prin compararea titlurilor, stabilind ca dreptul de proprietate  al antecesoarei reclamanţilor, dobândit prin cumpărare şi construire este preferabil şi anterior drepturilor pârâţilor dobândit de la un neproprietar prin cumpărare, cu reînscrierea dreptului de proprietate al antecesoarei reclamanţilor;

- să fie obligaţi pârâţii să lase imobilul mai sus descris în deplină proprietate şi liniştită posesie;

- să fie obligaţi pârâţii la plata cheltuielilor de judecată .

Prin acţiunea dedusă judecăţii reclamanţii au chemat în judecată Comuna Voşlobeni, prin Primar. Cu toate acestea pe parcursul judecării cauzei, în faţa prim ei instanţe a fost citat Primarul comunei Voşlobeni, fără a se preciza dacă acesta a fost citat ca reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale, chemate în judecată, sau în altă calitate.

 În apel, de asemenea, a fost citat iniţial în calitate de pârât Primarul comunei Voşlobeni, iar la termenul din 16 octombrie 2008 s-a dispus citarea în cauză a Comunei Voşlobeni, prin Primar. Instanţa de apel a reţinut lipsa de procedură cu această parte, încă nu a clarificat dacă pe parcursul judecării cauzei în primă instanţă procedura de citare a fost legal îndeplinită. Conform prevederilor art. 85 Cod procedură civilă judecătorul nu poate hotărî  asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, afară numai dacă legea nu dispune altfel.

Dispoziţiile legale referitoare la citare au caracter imperativ, deoarece au fost prevăzute pentru respectarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, iar nerespectarea lor atrage nulitatea hotărârii pronunţate.

Având în vedere că în speţă prima instanţă s-a pronunţat în contradictoriu cu Primarul comunei Voşlobeni, care nu a fost citat în calitate de reprezentant al unităţii administrativ – teritorial chemată în judecată, instanţa de recurs reţine că sentinţa pronunţată de judecătorie este lovită de nulitate, fiind incident în cauză motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă.

Pentru aceste motive se impune casarea atât a deciziei civile pronunţate de instanţa de apel, cât şi a sentinţei civile pronunţate de judecătorie şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

În recurs au fost invocate mai multe motive de nelegalitate a hotărârilor judecătoreşti pronunţate în fazele procesuale anterioare, însă având în vedere că nerespectarea prevederilor legale referitoare la citare primează, instanţa de recurs apreciază că acestea nu se mai impun a fi analizate, urmând ca aspectele invocate de recurenţii reclamanţi să fie avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.

În consecinţă, în temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă curtea a admis recursul declarat de reclamanţi şi a casat integral decizia pronunţată de tribunal şi sentinţa pronunţată de judecătorie şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Gheorgheni.

În rejudecare, instanţa va proceda la citarea părţilor cu respectarea prevederilor legale aplicabile în materie. De asemenea, se va clarifica şi valoarea imobilului în litigiu în raport de care urmează a se stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei, în condiţiile în care reclamanţii invocă o anumită valoare, iar din actele depuse la dosar rezultă o altă valoare, urmând ca sub acest aspect să se aibă în vedere şi poziţia părţilor din proces. Totodată, se vor pune în discuţie şi se vor soluţiona şi celelalte aspecte invocate pe parcursul judecării cauzei referitoare la temeiul cererii de chemare în judecată, excepţiile invocate de părţi şi chestiunile legate de fondul cauzei.

Domenii speta

Spete similare