Personal contractual. Indemnizatie dispozitiv. Conditii de acordare.

Reclamantii E.P., B.I., T.D. si S.M. au chemat în judecata Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor Tulcea, solicitând obligarea pârâtului la plata în favoarea fiecarui reclamant a îndemnizatiei de dispozitiv, în cuantum de 25% din salariul de baza, începând cu data de 01.01.2008 si în continuare pe toata durata pe care îsi desfasoara activitatea la acesta, cât si la plata cheltuielilor de judecata.

În motivare, reclamantii au aratat ca, au calitatea de angajati în cadrul administratiei publice judetene Tulcea, respectiv Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor al judetului Tulcea, institutie aflata în subordinea Consiliului Judetean Tulcea.

S-a aratat ca, potrivit art.13 din Legea nr.138/1999, cadrele militare în activitate, militarii angajati pe baza de contract si salariatii civili beneficiaza de o indemnizatie de dispozitiv lunara de 25% din solda, respectiv din salariul de baza conform  art. 1 din Legea nr. 138/1999, dispozitiile acestei legi se aplica personalului militar si civil din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si Ministerului Justitiei.

S-a precizat ca Ministerul Administratiei si Internelor a emis Ordinul nr. 496/28.07.2003 prin care a fost completat ordinul M.I. nr. 275/2002, în sensul introducerii pct. 9.2 având continutul: Indemnizatia de dispozitiv se acorda si personalului civil ce îsi desfasoara activitatea în  domeniul administratiei publice.

S-a mai precizat ca aceasta completare vizeaza si pe reclamantii, care îsi desfasoara activitatea, ca personal civil (în sensul art. 31 pct. 1 din ordinul M.I. nr. 275/2002), în domeniul administratiei publice.

Au mentionat reclamantii ca un motiv în plus pentru care solicita acordarea sporului de dispozitiv este specificul activitatii pe care o desfasoara (evidenta persoanelor) care presupune disponibilitate totala la activitatile cu caracter extraordinar, de urgenta si pentru serviciul de permanenta pe care îl asigura, în interes public, si structura de personal a serviciului, care conform art. 241 alin. 1 din O.G. nr. 84/2001 este formata din functionari publici civili si politistii detasati, acestia din  urma fiind deja beneficiari ai sporului de dispozitiv.

În aparare, pârâtul Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor Tulcea a formulat întâmpinare prin care a aratat ca, sporul de dispozitiv solicitat de reclamanti în mod netemeinic si nelegal are ca baza legala art. 13 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii si Ordinul 496/2003 al ministrului administratiei si internelor privind modificarea si completarea Ordinului ministrului de interne nr.275/2002 pentru aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar si civil din Ministerul de Interne, cu modificarile si completarile ulterioare.

A precizat pârâtul ca, în mod netemeinic si nelegal, reclamantii solicita acordarea acestui spor în calitate de functionari publici ai administratiei publice locale. Apreciaza ca beneficiarii de drept ai acestui spor sunt doar angajatii militari si cei asimilati lor din institutiile Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Prin sentinta civila nr. 1364 din 18 iunie 2008 pronuntata de Tribunalul Constanta a fost respinsa ca nefondata actiunea formulata de reclamanti.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre instanta de fond a retinut urmatoarele considerente:

Potrivit art. 13 din Legea nr. 138/1999, cadrele militare în activitate, militarii angajati pe baza de contract si salariatii civili beneficiaza de o indemnizatie de dispozitiv lunara de 25% din solda, respectiv din salariul de baza conform art.1 din Legea nr.138/1999.

În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 138/1999 - „Dispozitiile prezentei legi se aplica personalului militar si civil din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si Ministerului Justitiei”.

Potrivit prevederilor art. 47 si 49 din mentionata lege, personalul civil din  ministerele si institutiile centrale enumerate în art. 1, care desfasoara activitati în conditii similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiaza de primele, sporurile si indemnizatiile acordate acestora.

Prin Ordinul Ministerului de Interne nr. 275 din 05.06.2002 au fost adoptate Normele metodologice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 138/1999, acest din urma act normativ fiind modificat si completat prin Ordinul M.A.I. nr. 496/28.07.2003.

 Potrivit punctului 9.2., introdus prin Ordinul modificator: ”Indemnizatia de dispozitiv se acorda si personalului civil ce-si desfasoara activitatea în domeniul administratiei publice”.

Punctul 31.1 din Ordin prevede ca: ”Prin personalul civil, în sensul  prezentului Ordin, se întelege functionarii publici si personalul contractual civil din Ministerul Administratiei si Internelor; personalul civil din Ministerul Administratiei si Internelor beneficiaza de drepturile stabilite prin prezenta lege, cu exceptia celui din domeniul administratiei publice, care beneficiaza doar de dreptul prevazut de art. 13 din lege, precum si de cele prevazute în reglementarile în vigoare aplicabile salariatilor omologi din sectorul bugetar”.

Din coroborarea dispozitiilor legale anterior mentionate s-a constatat ca, pentru a se acorda sporul de dispozitiv prevazut de Legea nr.138/1999, trebuie ca personalul civil sa-si desfasoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau  într-una din institutiile si autoritatile prevazute în art. 1 din Legea nr. 138/1999.

Personalul din cadrul pârâtului face parte dintr-un organ al administratiei publice locale, si nu din cadrul Ministerului de Interne, astfel ca Ordinul invocat nr. 496/2003 al Ministerului Administratiei si Internelor nu îsi are aplicabilitate în privinta reclamantilor.

În aceste conditii, ministrul administratiei si internelor nu avea nicio atributie în privinta salarizarii personalului contractual din cadrul administratiei publice locale si, prin  urmare, ordinul sus mentionat nu poate fi aplicat în cazul pârâtului si cu atât mai putin dispozitiile Legii nr. 138/1999, care nu fac nicio referire la salarizarea personalului civil din administratia publica locala.

Ca este asa o demonstreaza si denumirea legii, care se refera în primul rând la personalul militar si la personalul civil, dar din cadrul acelorasi unitati (adica a unitatilor militare) – or, în mod evident, pârâtul nu are personal militar privind salarizarea.

Chiar denumirea indemnizatiei, aceea de dispozitiv, demonstreaza ca aceasta indemnizatie nu se aplica în cadrul institutiilor cu caracter eminamente civil.

De asemenea, nu sunt aplicabile nici dispozitiile art. 16 din Constitutia României si nici cele din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului, deoarece nu exista nicio egalitate între persoanele care îsi desfasoara activitatea într-un dispozitiv militar – în care exista anumite reguli specifice de acces, de circulatie în interiorul dispozitivului, de comunicare – si o institutie publica, în care toate acele reguli nu se aplica.

Împotriva sentintei civile nr. 1364 din 18 iunie 2008 pronuntata de Tribunalul Tulcea, au declarat recurs reclamantii E.P., B.I., T.D. si S.M.

În motivarea recursului, recurentii reclamanti au aratat ca sporul de dispozitiv solicitat are ca baza legala: Ordinul M.A.I nr. 496/2003, O.U.G. nr. 192/2002, Legea nr. 138/1999, Legea nr. 228/2003, O.U.G. nr. 63/2003 si H.G. nr. 28/1993.

Prezinta relevanta juridica punctele 9.2. si 31.1. din Ordinul nr. 496/2003 conform carora indemnizatia de dispozitiv se acorda si personalului civil ce îsi desfasoara activitatea în domeniul administratiei publice fara a se face diferenta între Administratia publica centrala si locala, iar prin personal civil, astfel cum s-a prevazut la pct. 31.1. se întelege atât categoria functionarilor publici cât si personalul contractual.

Potrivit acestui ordin trebuie sa beneficieze de sporul de dispozitiv în procent de 25% calculat la salariul de baza si personalul contractual, fara a se face deosebire între personalul contractual din prefecturi si personalul contractual din aparatul propriu al consiliilor locale si serviciilor subordonate.

Având în vedere ca atât functionarii publici cât si personalul contractual fac parte din categoria personalului civil ce-si desfasoara activitatea în domeniul administratiei publice, se considera de catre recurenti ca o interpretare diferita ar veni contradictoriu cu prevederile Constitutiei României si ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Notiunea de „dispozitiv” presupune faptul ca angajatii (atât functionarii publici cât si personalul contractual) trebuie sa fie pregatiti sa intervina în orice moment, în orice zi a saptamânii, la solicitarea conducatorului unitatii sau institutiei publice pentru rezolvarea problemelor cu caracter de urgenta pe care le presupune administratia publica; se impune o interpretare excesiva a textului legal si o interpretare comparativa cu legislatia muncii.

Analizând sentinta recurata din prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul ca nefondat pentru urmatoarele considerente:

Reclamantii au calitatea de personal contractual în cadrul Serviciului Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor al judetului Tulcea, institutie aflata în subordinea Consiliului Judetean Tulcea.

Potrivit prevederilor art. 13 din Legea nr. 138/1999 cadrele militare în activitate, militarii angajati pe baza de contract si salariatii civili beneficiaza de o indemnizatie de dispozitiv lunara de 25% din solda de functie, solda de grad, solda de merit, indemnizatia de comanda si gradatii, respectiv din salariul de baza.

Prin Ordinul nr. 496 din 28 iulie 2003 emis de Ministrul Administratiei si Internelor, la punctul 9.2., s-a prevazut ca indemnizatia de dispozitiv se acorda personalului civil ce îsi desfasoara activitatea în domeniul administratiei publice.

Potrivit punctului 31.1. din acelasi ordin, „prin personal civil în sensul prezentului ordin, se întelege functionarii publici si personalul contractual din M.A.I.”. Tot la acest punct se prevede ca personalul civil din M.A.I. beneficiaza de drepturile prevazute de Legea nr. 138/1999, cu exceptia personalului din domeniul administratiei publice care beneficiaza doar de dreptul prevazut la art. 13 din lege, respectiv indemnizatia de dispozitiv.

În conformitate cu definitia data de punctul 3.1. din acest ordin prin personal civil se întelege functionarii publici si personalul contractual din M.A.I.

Acest ordin reprezinta o norma metodologica de punere în aplicare a legii, neputând modifica legea.

Prin acest ordin nu s-a adus o modificare a legii, în sensul ca toti angajatii administratiei publice sa beneficieze de aceasta indemnizatie, ci a fost precizat faptul ca si salariatii din cadrul administratiei publice care au fost comasati în cadrul Ministerului Administratiei si Internelor sa beneficieze de aceasta indemnizatie.

Reclamantii au calitatea de personal contractual în cadrul Serviciului Public comunitar de Evidenta a Persoanelor al judetului Tulcea, institutie aflata în subordinea Consiliului Judetean Tulcea si nu în subordinea Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Salariatii din cadrul Serviciului Public comunitar de Evidenta a Persoanelor al judetului Tulcea, institutie aflata în subordinea Consiliului Judetean Tulcea, nu fac parte din categoria personalului civil la care face referire Ordinul, salarizarea acestora fiind reglementata prin acte normative cu caracter special.

Ordinul nr. 496 din 28 iulie 2003 emis de Ministerul Administratiei si Internelor nu se poate aplica si altor persoane decât celor expres enumerate, în caz contrar, prin extinderea beneficiarilor, ar însemna sa se admita posibilitatea acordarii unor indemnizatii prin acte normative cu putere inferioara legii.

Sporul de dispozitiv se încadreaza între sporurile pentru misiune permanenta, în sensul ca persoana care beneficiaza de plata acestui spor se afla în dispozitiv, în regim comandat, adica se afla în permanenta la dispozitia unitatii, fiind obligata sa intervina ori de câte ori este nevoie, la orice ora din zi si din noapte.

Acordarea indemnizatiei de dispozitiv presupune practic disponibilitatea totala a acestor salariati de a participa, dincolo de durata normala a programului de lucru, la activitati ale administratiei publice care are caracter extraordinar si pentru serviciul de permanenta pe care îl asigura în interes public.

În cauza, nu poate fi retinuta o încalcare a prevederilor art. 16 din Constitutia României si din Conventia Europeana a Drepturilor Omului întrucât nu exista o comparabilitate între reclamanti si ceilalti salariati carora li se acorda sporul de dispozitiv.

Principiul egalitatii în fata legii, consacrat de art. 16 alin. 1 din Constitutie, nu înseamna o uniformitate asa încât, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.

De altfel, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalitatii în fata legii si a nediscriminarii este constanta si recunoaste ca principiul egalitatii nu este sinonim cu uniformitatea si ca situatiile diferite impun un tratament juridic diferit, recunoscându-se astfel dreptul la diferentieri.

Pentru considerentele aratate mai sus, potrivit art. 312 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat si a mentinut sentinta recurata ca legala si temeinica.

Domenii speta

Spete similare