Exclusivitatea delegării gestiunii serviciilor de utilităţi publice

Exclusivitatea delegării gestiunii serviciilor de utilităţi publice

Delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice, aşa cum în mod expres se menţionează la art. 30 (2) din legea nr. 51/2006 se poate face pentru una sau mai multe activităţi componente ale serviciului public de salubritate, unui operator economic licenţiat,  legiuitorul  neprevăzând exclusivitatea executării operaţiunilor de salubrizare sau a unui alt serviciu public de către un singur operator, deoarece ar însemna înlăturarea concurenţei, situaţie inadmisibilă într-o economie de piaţă

- art. 30 alin. 2 şi 6 din Legea serviciilor  comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006

Decizia nr. 275 din data de 17 februarie  2010 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti- Secţia Comercială şi de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa nr. 484/20.01.2009 Tribunalul Prahova a respins ca neîntemeiată acţiunea formulata de reclamanta  SC V.S.M.  SA,  în contradictoriu cu pârâta SC H.P. SA privind organizarea selecţiei de oferte pentru atribuirea contractelor de prestări servicii DDD- deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie- respectiv achiziţionare produse substanţe dezinfectante şi clorigene în imobilul pârâtei H.C.P. din municipiul Ploieşti, pentru data de 26.03.2009

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că  R A S P  P, autoritate  care a încheiat  contractul de delegare  de gestiune a serviciului  public de salubrizare  cu reclamanta SC VSM SA, a comunicat  pârâtei SC HP SRL cu  adresa 5668/8.05.2009, faptul că în caietul de sarcini,  ce constituie  anexa 3  la acest contract  de delegare  cu nr. 4764/14.10.2002, la  capitolul deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie-DDD-  nu au fost  cuprinse  societăţi comerciale, instituţiile publice  şi domeniul  privat  ( asociaţii  de proprietari, persoane  fizice  ) şi  nu s-a  solicitat  calcularea  de tarif.

 S-a mai reţinut că din aceeaşi adresă a reieşit că tariful  solicitat  prin caietul de sarcini se referă expres la suprafeţele  zonelor  verzi, cimitirelor, şcolilor, grădiniţelor, pentru care  reclamanta a primit  program  anual  în cadrul  bugetului alocat .

Prima instanţă a apreciat, în baza acestor probatorii, că reclamanta  are drept  exclusiv  asupra  operaţiunilor  obţinute  prin licitaţie  pentru domeniul public ,  operaţiuni prevăzute in mod expres  in contractul  4764/2002 şi a înlăturat  susţinerile reclamantei, bazate  pe  interpretarea  dispoziţiilor OG nr. 87/2001, constatând  că aceasta  invocă  numai dispoziţiile contractului  de delegare  4764/2002 , nefăcând  nici o  trimitere  la caietul  de sarcini  ce constituie  anexa  contractului de  delegare de gestiune , din care rezultă că exclusivitatea asupra  prestării operaţiunilor de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie (pe scurt DDD) privea numai zonele verzi, cimitirele,şcolile şi grădiniţele.

Împotriva sentinţei a declarat recurs  reclamanta SC VSM SA Bucureşti, care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că este singurul operator din municipiul Ploieşti care deţine licenţă ANRSC pentru prestarea activităţilor de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie – DDD, activităţi pentru care i s-a acordat exclusivitatea prestării pe raza teritorială a municipiului, aşa cum rezultă din art. 2 pct. 2.2.8 şi  art.4 punct 4.3 din contractul de delegare de gestiune a serviciului public de salubrizare a municipiului Ploieşti nr. 4764/14.10.2002 şi art. 19 alin. 2 lit. e din Legea nr. 101/2006, precum şi art. 101 alin. 2 din Regulamentul Serviciului Public de Salubrizare în Municipiul Ploieşti.

A mai învederat recurenta că intimata avea cunoştinţă de această împrejurare, din adresa nr. 2929/23.03.2009 şi nu era îndreptăţită să organizeze selecţia de oferte pentru atribuirea contractelor de prestări servicii DDD, respectiv achiziţionare produse substanţe dezinfectante şi clorigene în imobilul pârâtei H.C.P. din municipiul Ploieşti, pentru data de 26.03.2009, faţă de exclusivitatea prestării serviciilor DDD conferită recurentei prin contractul de delegare gestiune menţionat anterior, pentru toţi deţinătorii de spaţii din municipiul Ploieşti persoane fizice sau juridice ( asociaţii de proprietari, agenţi economici, instituţii publice) indiferent de destinaţia acestora spaţii, curţi sau terenuri virane sau amenajate, unităţi de administrare al domeniului public, ocoale silvice, etc.)

Recurenta a arătat că temeiul legal al dreptului său exclusiv de a presta activităţi DDD pe raza municipiului Ploieşti îl reprezintă art. 23 alin. 2 şi 3 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, art. 6 alin. 1, art.11,alin.3, 12 şi 19 din Legea nr. 101/2006, art. 101 alin. 1 şi 2 din Regulamentul serviciului public de salubrizare în municipiul Ploieşti, art. 2 pct.2,2,8 şi art. 4 punct 4.3 din Contractul de delegare gestiune nr. 4764/14.10.2002.

S-a susţinut că prima instanţă a motivat superficial soluţia, încălcând prevederile art. 261 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ., reţinând în mod greşit ca temei legal al acţiunii reclamantei numai contractul de delegare gestiune, nu şi celelalte prevederi invocate – art. 19 alin. 2 lit. e din Legea nr. 101/2006 – fost art. 4 lit. g din OG nr. 87/2009, care nu distingea între activitatea de DDD realizată pe domeniul public şi cea realizată pe domeniul privat, aşa încât autorităţile administraţiei publice locale nu puteau încredinţa unui operator doar prestarea pe domeniul pe public, sau prestarea pe domeniul privat de activităţi DDD, din moment ce serviciul de salubrizare trebuie  să fie complet, unitar şi competitiv pentru toţi producătorii de deşeuri pe raza municipiului Ploieşti, astfel că pe durata contractului de delegare nu putea fi acceptat niciun alt prestator, în acest sens fiind şi răspunsul ANRSC nr. 4904/11.05.2009 la adresa recurentei nr. 4904190/29.04.2009.

Prin decizia nr.275 din 17 februarie 2010 Curtea de apel Ploieşti a respins recursul reclamantei ca nefondat, reţinând următoarele :

 Recurenta reclamantă SC VSM SA Bucureşti, a încheiat cu Primăria Mun. Ploieşti, prin  Regia Autonomă de Servicii Publice Ploieşti contractul de delegare gestiune a Serviciului Public de Salubrizare a Municipiului Ploieşti din data de 11.10.2002,  a cărui durată a fost  prelungită ulterior, prin actele adiţionale succesive nr.15/2006, nr.19/2007, nr.20/2008.

Prin acest contract părţile au convenit ca prestatorul denumit în prezent SC VSM SA Bucureşti să efectueze servicii de salubritate pentru producătorii de deşeuri de pe raza municipiului Ploieşti, având ca obiect activităţile detaliate în art.2.2 din contract , respectiv colectare, transport şi depozitare deşeuri menajare şi asimilate acestora, a deşeurilor neasimilate şi a celor industriale de la persoane fizice, asociaţii de locatari, proprietari, agenţi economici, etc., curăţirea căilor publice, deszăpezirea, colectarea selectivă a materialelor recuperabile, dezinsecţia, deratizarea, dezinfecţia, colectarea cadavrelor animalelor mici, precum şi alte servicii, la solicitarea beneficiarului.

Contractul s-a încheiat în urma unei licitaţii publice, pe baza caietului de sarcini, care constituie anexa 3 la contractul menţionat anterior, copia acestui caiet de sarcini fiind depusă integral în recurs.

În caietul de sarcini s-au detaliat programul de prestaţie a serviciilor, condiţiile contractuale şi financiare, parametri de performanţă, precum şi modalitatea de executare a fiecăreia dintre activităţile de salubrizare prevăzute în art.2.2 din contract.

La pct.7.7 din caietul de sarcini- anexa 3 la contract s-a prevăzut despre operaţiunile de deratizare, de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare că se execută pe suprafeţele zonei verzi, cimitire, şcoli, grădiniţe care însumează 390.000 m.p., iar cele de dezinsecţie, pentru acelaşi tip de suprafeţe, cu o întindere de 435.000 m.p., menţionându-se intervalele de executare a lucrărilor, precum şi perioada de timp în care acestea se prestează – aprilie – octombrie.

Potrivit art. 969 Cod civil, aplicabil şi în raporturile comerciale, conform art. 1 Cod comercial, contractul este legea părţilor, iar modificarea acestuia nu se poate face decât prin acordul părţilor contractante.

Faţă de modalitatea de redactare a contractului de delegare gestiune nr. 764/2002 – anexa 3, rezultă că pentru operaţiunile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare părţile au convenit ca acestea să fie executate de recurentă, câştigătoare a licitaţiei numai pentru suprafeţele menţionate la pct. 7 din anexa 3 şi nu pentru toate obiectivele publice şi private de pe întreg teritoriul municipiului, cum greşit susţine recurenta.

În acest sens sunt şi relaţiile furnizate de către Regia Autonomă de Servicii Publice Ploieşti, reprezentantul Primăriei Ploieşti la încheierea contractului,rezultate din adresa nr. 5668/8.05.2009 de la fila 82 dosar, în care s-a precizat că recurenta reclamantă nu a primit programul şi nu a executat operaţiuni de dezinfecţie pentru care se folosesc substanţe dezinfectante şi clorigene, având dreptul exclusiv asupra operaţiunilor adjudecate prin licitaţie pe domeniul public, menţionate expres în contractul nr. 4767/2002 şi anexele acestuia.

Recurenta a contestat dreptul intimatei de a organiza o selecţie de oferte pentru atribuirea contractelor de prestări servicii de dezinsecţie, deratizare, dezinfecţie, respectiv achiziţionare cu produse substanţe dezinfectante şi clorigene în imobilul Halele Centrale şi pieţele municipiului Ploieşti la data de 26.03.2009, invocând exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare şi a tuturor operaţiunilor componente ale acestuia, pe întreg teritoriul municipiului, pe domeniul public şi privat.

 Or, aşa cum s-a arătat deja, operaţiunile de dezinsecţie,deratizare, dezinfecţie au fost atribuite recurentei reclamante prin contractul de delegare gestiune nr. 4767/2002 completat cu anexe şi acte adiţionale ulterioare numai pentru spaţiile strict şi limitativ enumerate la punctul 7.7. din anexa 3 la contract, reprezentată de caietul de sarcini în baza căruia s-a adjudecat licitaţia de la acea dată.

Adresa nr.4904190/11.05.2009 a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice invocată de recurentă, drept dovadă a susţinerilor sale privind exclusivitatea tuturor serviciilor de salubritate, pe teritoriul municipiului Ploieşti nu poate conduce la o altă interpretare a clauzelor contractului încheiat de părţi şi nici nu contrazice concluzia corectă a primei instanţe.

Din dispoziţiile art. 30 alin. 2 şi 6 din Legea serviciilor  comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 rezultă că delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice, se poate face pentru una sau mai multe activităţi componente ale serviciului public de salubritate, unui operator economic licenţiat, aşa cum reiese şi din act 30(1) din acelaşi act normativ, în care este definită noţiunea de gestiune delegată, care constă în atribuirea unuia sau mai multor operatori a tuturor sau numai a unei părţi din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, concesionarea sistemelor de utilităţi publice aferente serviciilor.

Prin urmare, legiuitorul nu a prevăzut exclusivitatea executării operaţiunilor de salubrizare de către un singur operator, ceea ce nu s-ar putea realiza, deoarece ar însemna înlăturarea concurenţei, situaţie inadmisibilă într-o economie de piaţă.

Recurenta a arătat că prima instanţă s-a raportat numai clauzelor contractului încheiat de părţi la pronunţarea soluţiei, fără a analiza şi textele din actele normative invocate de ea la instanţa de fond, dar şi în motivele de recurs, în baza cărora susţine că deţine exclusivitatea prestării tuturor activităţilor componente ale serviciului public de salubrizare pe teritoriul municipiului Ploieşti.

În acest sens s-au invocat dispoziţiile art.  23 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 51/2006, art. 6 alin. 1, art.11 alin. 3, art.12 şi art.19 din Legea nr. 101/2006 – fost art.

4 lit. g din OG nr. 87/2009,art. 101 alin. 1 şi 2 din Regulamentul Serviciului Public de Salubrizare din mun. Ploieşti aprobat prin H.C.L. 319/2007.

Curtea a constatat că textele de lege invocate de recurentă şi menţionate anterior nu justifică susţinerile acesteia.

În primul rând s-au invocat acte normative noi, care nu erau în vigoare, în forma redată astăzi, la data încheierii contractului de delegare de gestiune nr. 4767/2002.

La acea vreme exista Legea nr. 326/2001 a Serviciilor de Gospodărie Comunală, care a fost abrogată ulterior prin Legea nr. 51/2006, precum şi Ordonanţa nr. 87/2001 privind Serviciile Publice de Salubrizare a localităţilor, abrogată prin Legea nr. 101/2006.

Aceste acte normative reglementau organizarea serviciul public de salubrizare al localităţilor, ca atribut exclusiv al autorităţilor publice locale – art. 2 şi 11 din Ordonanţa nr. 87/2001, art.12,15, 16 din Legea nr. 326/2001, art. 12 din acest text prevăzând că autorităţile publice locale au competenţă exclusivă cu privire la înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice de gospodărie comunală, din cadrul cărora face parte şi cel de salubrizare, această prevedere fiind preluată în art.3 şi 8 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, precum şi în art. 6 din Legea nr. 101/2006, prin care s-a abrogat O.G. nr. 87/2001.

Nici actele normative în vigoare în anul 2002, când s-a încheiat contractul de delegare de gestiune nr. 4767/2002, nici actele normative ulterioare, din 2006, de pe perioada executării contractului, nu au prevăzut vreo obligaţie a autorităţilor publice de a acorda exclusivitatea serviciilor de utilităţi publice, respectiv de salubrizare, unui singur operator, dimpotrivă art. 3 din Legea nr. 51/2006, prevede că ,, organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea serviciilor de utilităţi publice interesul general al comunităţilor locale este prioritar ”… or interesul general al comunităţii, pentru a beneficia de servicii performante, este acela al competiţiei operatorilor care le pot executa.

Ordinul nr. 110/2007 al  Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice prevede, între drepturile operatorilor serviciului de salubrizare reglementate de art.107, la lit. e, exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pentru utilizatorii din raza unităţii administrativ-teritoriale, pentru care operatorul are hotărâre de dare în administrare sau contract de delegare a gestiunii ”, dar, aşa cum rezultă cu claritate din acest text, se reconfirmă dreptul operatorului de a presta serviciul adjudecat, fără amestecul altor operatori sau entităţi externe,fără a interzice atribuirea servicii lor către mai mulţi operatori.

Acest text nu are relevanţă în raport de susţinerile recurentei reclamante, deoarece nici contractul încheiat cu intimata şi nici actele normative invocate nu dovedesc exclusivitatea prestării de către aceasta a activităţii de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie, pe întreg teritoriul municipiului Ploieşti şi în toate obiectivele publice şi private, din moment ce din anexa 3 la contract această activitate a fost limitată la un anume teritoriu circumscris expres la punctul 7.7..

Nu este întemeiatat nici motivul de recurs prin care s-a invocat insuficienta motivare a soluţiei de către instanţa de fond deoarece, chiar dacă hotărârea este concis motivată, ea conţine toate elementele de fapt şi de drept prevăzute de art.261 c.pr.civ, pe care Tribunalul Prahova le-a avut în vedere la pronunţarea soluţiei.

Constatând că sentinţa atacată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau de modificare prev. de art. 304 C.pr.civ. în baza disp.art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Curtea a respins recursul reclamantei ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare