Plangere

MOTIVAREA SENTINŢEI PENALE NR. 452 din 30.09. 2010

Asupra cauzei penale de faţă;

Constată că prin decizia penală nr.726/R/2009, Tribunalul Bacău a admis recursul declarat de petenta Ş.M. împotriva s.p. nr.272/19.05.2009 pronunţată de Judecătoria M., s-a casat în totalitate sentinţa şi s-a trimis cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă.

Se reţine din considerentele deciziei că instanţa de fond a încălcat prevederile textelor procedurale penale deoarece în partea introductivă a hotărârii completul este format din judecător O.L.T. iar în final sentinţa este semnată de judecător C. A. C. T.

în motivarea cererii de recurs petenta a menţionat că a fost soluţionată cauza la instanţa de fond fiind lipsită de dreptul la apărare.

Instanţa reţine, ÎN FAPT:

La data de 3.04.2009, petenta Ş. M. a formulat plângere împotriva rezoluţiei procurorului parchetului de pe lângă Judecătoria M. nr.4628/P/2004 din data de 16.01.2009 şi a rezoluţiei 61/II/2/2009 a primului procuror al Parchetului de pe lângă J. Moineşti.

în motivarea plângerii arată petenta că solicită desfiinţarea rezoluţiilor menţionate mai sus întrucât s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numitul Ş. Ş. pentru infracţiunea de fals în declaraţii. A arătat petenta faptul că procurorul nu a ţinut cont de declaraţia de înregistrare a sentinţei civile 1911/2003 pronunţată de Judecătoria M. la Biroul de Carte funciară. De asemenea că nu s-au avut în vedere declaraţia de renunţare la moştenire a lui Ş. Ş. la succesiunea tatălui său autentificată sub nr. 1636/1994, certificatul de moştenitor 312/1994 şi autorizaţia de construcţie 93 din 1978.S-a învederat că în mod greşit au fost audiaţi în cauză Ş. C, Ş D., Ş E. şi Ş. E. întrucât aceştia se află în duşmănie cu petenta. S-a mai arătat de către petenta faptul că nu au fost avute în vedere declaraţia martorului E. I., declaraţia de retragere a declaraţiei din dosarul 4230 din 2003 al Judecătoriei M. al martorei C. P. şi se învederează că nu este adevărat faptul că Ş. Ş. este constructor al imobilului.

Prin rezoluţia Parchetului nr.4628/P/2004 din data de 16.01.2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Ş. Ş. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art 289, 291, 292 C.pen întrucât nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii şi neînceperea urmăririi penale faţă de C. P. şi M. V. cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev de art .260 C.pen deoarece nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii.

Pentru a dispune această soluţie procurorul a reţinut că petenta a fost căsătorită cu numitul Ş. G. împreună cu care a avut 8 copii, unul dintre aceştia fiind şi intimatul Ş. Ş în anul 1994 s-a făcut dezbaterea succesiunii de pe urma lui ŞOVA GHEORGHE decedat la data de 08.08.1989, ocazie cu care cei 8 descendenţi au renunţat la moştenirea de pe urma tatălui lor în favoarea mamei, petenta Ş. M.. în certificatul de moştenitor respectiv a fost inclusă şi locuinţa construită din bolţari şi compusă din parter şi etaj. La data de 11.08.2003 Ş. Ş. a formulat acţiune înregistrată pe rolul Judecătoriei M. prin care solicita constatarea calităţii sale de proprietar asupra acestui imobil. Instanţa de judecată în baza adeverinţelor de la Primăria P. şi a declaraţiilor martorilor C. P. şi M. V. a admis acţiunea constatând faptul că Ş. Ş. este proprietarul imobilului în discuţie.

După audierea martorilor din care mulţi din aceştia rude cu petenta şi intimatul Ş. Ş. respectiv fii ai petentei şi fraţi ai intimatului s-a concluzionat faptul că atât petenta cât şi defunctul său soţ precum şi intimatul Ş. Ş. au contribuit la edificarea imobilului în discuţie.

împotriva rezoluţiei amintite la data de 12.02.2009 a formulat plângere petenta , primul procuror al Parchetului de pe lângă J. M. respingând plângerea motivat de faptul că fapta intimatului Ş.Ş. de a introduce o acţiune civilă nu îndeplineşte elementele constitutive

ale infracţiunii de fals în declaraţii, iar cu privire la M. V. şi C. P.  nu s-a stabilit faptul că aceştia au dat declaraţii necorespunzătoare adevărului în faţa instanţei de judecată.

Instanţa reţine, că în faza de urmărire penală s-a procedat la audierea numiţilor C. P.,Ş. E1.,Ş.D., Ş. E.,'ş.C.

Din probele existente în dosarul parchetului, probe suficiente în stabilirea unei situaţii reale de fapt, nu se poate reţine că Ş. Ş. a săvârşit infracţiunea de fals în declaraţii prin promovarea acţiunii prin care a solicitat constatarea calităţii sale de proprietar asupra imobilului casă de locuit format din parter şi etaj situat în corn.Poduri ,cererea de chemare în judecată la o instanţă civilă nu constituie o declaraţie în sensul cerut de art 292 C.pen, indiferent împotriva căror persoane este îndreptată, ea fiind un act procedural de învestire a instanţei cu judecarea unei cauze.

Cele reclamate prin cererea de chemare în judecată urmează a fi dovedite prin probe administrate nemijlocit în faţa instanţei şi prin urmare nu produce nici un fel de consecinţe juridice.

Nici acţiunea acestuia de a intabula în cartea funciară imobilul cu privire la care exista o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii, care se realizează prin declararea necorespunzătoare a adevărului făcută unui organ sau instituţie de stat sau unei alte unităţi din cele prev de art 145 c.pen.

Ori Ş.Ş. a intabulat imobilul în baza hotărârii judecătoreşti definitivă şi irevocabilă. Petenta în cazul în care consideră că acest imobil nu este proprietatea lui Şova Ştefan, are posibilitatea formulării unei acţiuni în justiţie prin care să-şi afirme dreptul său de proprietate împotriva a celui dobândit de către Ş. Ş.

Referitor la martorii C. P. şi M. V. aceştia şi-au menţinut declaraţiile date în faţa instanţei civile respectiv în dosarul având ca obiect constatarea calităţii de proprietar a lui Ş. Ş., iar declaraţiile acestora au fost confirmate de martorii B.Z.,Ş. E., Ş D., Ş. E., Ş. C, Ş. N. audiaţi la parchet ,în sensul că Ş. Ş. a edificat imobilul respectiv.

Faptul că trei dintre martorii audiaţi respectiv Ş. C.,E. I. şi Ş. A. au afirmat că acest imobil a fost construit exclusiv de soţii Ş. M. şi Ş. G., nu poate fi luat individual în considerare prin negarea celorlalte declaraţii ale celorlalţi martori.

Martorul Dobrovăţ Grigore a afirmat faptul că imobilul a fost început de soţii Ş. şi continuat de Ş. Ş.

Instanţa reţine că soluţia dată de procuror este corectă , în sensul că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de mărturie mincinoasă prev de art 260 C.pen.

Petenta a mai criticat soluţia dată de procuror,în sensul că au fost audiaţi copiii săi.

Legea penală nu interzice audierea membrilor de familie atâta timp cât aceştia îşi dau acordul şi în speţa de faţă s-a impus ascultarea acestora deoarece cunoşteau cel mai bine situaţia de fapt.

Soluţia procurorului nu a fost însă dată exclusiv pe baza acestor declaraţii ci s-au avut în vedere şi celelalte probe administrate la urmărirea penală.

în timpul procesului a decedat intimatul M V., fiind introduşi în cauză moştenitorii acestuia, respectiv: B. I.M. şi C. P.

în raport de situaţia de fapt şi de considerentele expuse, instanţa apreciază că plângerea petentei nu este fondată.

ÎN DREPT: în baza art.2781 alin.8 lit. a C. pr. penală, se va respinge ca nefondată, plângerea formulată de Ş. M., împotriva Rezoluţiei de neînceperea urmăririi penale nr.4628/P//30.09.2008 a procurorului  Parchetului de pe lângă Judecătoria M., soluţie pe care o va menţine.

în baza art. 192 alin.3,pct.2 C.pr.penală va fi obligată petenta să restituie statului cheltuielile judiciare avansate.

Domenii speta

Spete similare