Acţiune în constatare. Prescripţia extinctivă a dreptului la acţiune pentru realizarea dreptului de creanţă al promitentei cumpărătoare

Sentinţă civilă 6192 din 09.05.2011


DOMENIU: PRESCRIPTIE

Acţiune în constatare. Prescripţia extinctivă a dreptului la acţiune pentru realizarea dreptului de creanţă al promitentei cumpărătoare.

SENTINŢA CIVILĂ nr. 6192/09.05.2011

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, astfel cum a fost precizată la termenul de astăzi, reclamantul L.C.J.P. prin reprezentant A.K. a chemat în judecată pârâta S.C. I.B.C. S.R.L., solicitând instanţei să constate prescripţia survenită în ceea ce priveşte „antecontractul de vânzare-cumpărare” pe care mandatarul reclamantului l-a semnat la data de 20.04.2007 cu pârâta, contractul de vânzare-cumpărare având termen final de autentificare la şase luni de la încheierea antecontractului, privitor la vânzarea proprietăţii apartamentului din Bucureşti, sector 2, număr cadastral provizoriu, carte funciară nedefinitivă a localităţii Bucureşti, sector 2. Reclamantul a precizat că această constatare a prescripţiei este necesară pentru radierea menţiunilor la Oficiul de cadastru şi pentru realizarea mandatului său în a face diligenţele necesare pentru a vinde apartamentul aşa cum este prevăzut în procura anexată cererii.

În temeiul art. 112 C.pr.civ., au fost ataşate cererii de chemare în judecată copii certificate de pe procura autentificată, antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat, contract de vânzare-cumpărare autentificat.

Pârâta, deşi legal citată, nu s-a prezentat la termenul acordat de instanţă şi nici nu a depus întâmpinare prin care să arate excepţiile, dovezile şi toate mijloacele de apărare, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 115-118 C.pr.civ.

În temeiul art. 152 şi 167 alin. 1 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat şi a fost administrată proba cu înscrisurile depuse de reclamant în susţinerea cererii de chemare în judecată.

În urma analizării probelor, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 20.04.2007, între reclamantul L.C.J.-P., în calitate de promitent-vânzător, şi pârâta SC I.B.C. SRL, în calitate de promitentă cumpărătoare, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNPA R.D., M.P., A.-G.S. şi A.P., prin care reclamantul se obliga să vândă pârâtei apartamentul nr. 5, proprietatea reclamantului (conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat), situat în Bucureşti, Sector 2, individualizat cu număr cadastral al bunului imobil, compus din 7 camere şi dependinţe, având o suprafaţă locuibilă de 202,67 mp, împreună cu cota parte indiviză de 1/14 asupra părţilor din imobil care prin natura şi destinaţia lor sunt în proprietate comună, perpetuă şi forţată a tuturor coproprietarilor (respectiv garaj, scări, ascensoare, spălătorii şi două camere ale portarului). Terenul aferent locuinţei în suprafaţă de 59,71 mp, respectiv cota indiviză de 1/14 a fost atribuit în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, iar în prezent urmează regimul juridic prevăzut de Legea nr. 18/1991 (Legea Fondului Funciar).

Proprietarul vânzător se obliga ca într-un termen de 6 luni calendaristice, dată până la care urma a se fi încheiat în formă autentică contractul de vânzare-cumpărare, să obţină certificatul de atestare fiscală de la Primăria Sectorului 2 Bucureşti, Direcţia Venituri Buget Local, să prezinte ultima factură şi chitanţă aferentă acestuia, eliberate de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti, Sector 2 şi totodată se obliga să nu înstrăineze altei persoane fizice sau juridice apartamentul care făcea obiectul antecontractului şi nici să nu încheie alt antecontract de vânzare-cumpărare privind apartamentul descris, garantând promitenta cumpărătoare pentru evicţiune şi vicii parţiale conform art. 1337 Cod civil şi art. 292 Cod Penal.

Potrivit aceluiaşi antecontract, pârâta se obliga să cumpere de la reclamant apartamentul nr.5, contra sumei de 750.000 lei, sumă din care a achitat promitentului vânzător suma de 167.000 lei, cu titlul de avans, prin transfer bancar până la data încheierii antecontractului, diferenţa de preţ, respectiv suma de 583.000 lei urmând a se achita odată cu semnarea contractului de vânzare-cumpărare, respectiv într-un termen de 6 luni calendaristice, începând de la data autentificării antecontractului.

Potrivit voinţei părţilor antecontractului, în cazul în care promitentul vânzător, personal sau prin mandatar, la data stipulată, nu se va prezenta la notarul public să încheie contractul de vânzare-cumpărare, promitenta cumpărătoare se va putea adresa iniţial notarului public în vederea obţinerii unei încheieri de certificare şi ulterior instanţei de judecată în vederea pronunţării unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, conform art. 5 din Titlul X din Legea nr. 247/2005, iar în cazul în care promitenta cumpărătoare ar fi fost cea care nu se va fi prezentat la notar, aceasta va fi pierdut avansul de 167.000 lei.

Potrivit extrasului de carte funciară pentru informare a imobilului din Bucureşti, Sector 2, proprietatea reclamantului, în Partea a III-a a Cărţii Funciare este înscrisă încheierea în baza antecontractului de vânzare-cumpărare emis de BNPA S.Al., fiind notat dreptul de promisiune în favoarea pârâtei, încheierea contractului de vânzare-cumpărare în şase luni de la data autentificării antecontractului.

În soluţionarea cererii de chemare în judecată cu care a fost sesizată instanţa devin incidente următoarele dispoziţii legale:

Articolul 111 din Codul de procedură civilă, potrivit cu care partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.

Potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958, privitor la prescripţia extinctivă, dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Orice clauză care se abate de la reglementarea legală a prescripţiei este nulă.

Articolul 3 din acelaşi decret statuează că termenul de prescripţie este de 3 ani.

Potrivit art. 7 din acelaşi act normativ, prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul al acţiune. Dacă dreptul este sub condiţie suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripţia începe să curgă de la data când s-a împlinit condiţia sau a expirat termenul.

Articolul 101 alin. 3 din Codul de procedură civilă stabileşte că termenele statornicite pe ani, luni sau săptămâni se sfârşesc în ziua anului, luni sau săptămânii corespunzătoare zilei de plecare.

Raportând prevederile legale de mai sus la situaţia de fapt reţinută, instanţa constată că cererea reclamantului este întemeiată şi o va admite în consecinţă, pentru următoarele considerente:

Antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat la 20.04.2007 la BNPA R.D., M.P., A.-G.S. şi A.P. a dat naştere în patrimoniile părţilor contractante la obligaţi de a face şi drepturi corelative.

Astfel, în temeiul antecontractului amintit, în patrimoniul atât al reclamantului, cât şi al pârâtei, au luat naştere obligaţii de a face, constând în prezentarea la notarul public şi încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare, singurul în măsură să justifice transmiterea dreptului de proprietate asupra apartamentului 5, transmitere în considerarea căreia s-a încheiat antecontractul în discuţie.

Obligaţia de a face a fiecărei părţi avea, în patrimoniul ambelor părţi contractante, un drept corelativ, dreptul la încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect material apartamentul nr. 5 din Bucureşti, Sector 2.

Acest drept substanţial ar fi putut fi realizat, în caz de neexecutare de bunăvoie a obligaţiei contractuale corelative, pe calea acţiunii în justiţie, ştiut fiind faptul că dreptul la acţiune este mijlocul procesual de realizare a dreptului subiectiv material aferent. Prin exercitarea dreptului la acţiune se tinde la realizarea dreptului substanţial, prin intermediul forţei coercitive a statului.

Pentru garantarea siguranţei circuitului juridic, legiuitorul a reglementat prin Decretul nr. 167/1958 instituţia prescripţiei extinctive.

Prescripţia extinctivă reprezintă un mod de transformare a raportului juridic civil care constă în stingerea dreptului de realizare silită a obligaţiei civile, drept neexercitat de subiectul activ în termenul prevăzut de lege (art. 1, 20 din Decretul nr. 167/1958).

Prescripţia extinctivă este reglementată ca o instituţie juridică de ordine publică, destinată ocrotirii unui interes general, înlăturarea incertitudinii în raporturile juridice civile şi asigurarea stabilităţii lor (art. 1 alin. 3, art. 18 din Decretul nr. 167/1958).

Prin efectele pe care le produce – stingerea acelei componente a dreptului la acţiune care constă în posibilitatea creditorului de a obţine condamnarea debitorului la executarea obligaţiei ce îi incumbă - prescripţia extinctivă este o sancţiune îndreptată împotriva pasivităţii titularului dreptului subiectiv civil.

Cu referire strictă la datele speţei, termenul de prescripţie extinctivă a dreptului de creanţă al pârâtei (la obţinerea din partea reclamantului, de bunăvoie sau cu concursul forţei coercitive a statului, a încheierii în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare) este de 3 ani, conform art. 3 din decretul nr. 167/1958 şi a început să curgă de la 20.10.2007, conform art. 7 din Decret, împlinindu-se la 20.10.2010, conform art. 101 alin. 3 C.pr.civ.

În lumina celor de mai sus, reţinând că reclamantul justifică un interes juridic în promovarea şi susţinerea prezentei acţiuni de a cărei admitere depinde radierea din cartea funciară a notării „dreptului de promisiune” în favoarea pârâtei, constatând că la 20.10.2010 s-a împlinit termenul de prescripţie extinctivă a dreptului de acţiune pentru realizarea dreptului de creanţă al pârâtei, izvorât din antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat, ceea ce echivalează cu constatarea inexistenţei a dreptului de creanţă al pârâtei / inexistenţei a obligaţiei de a face a reclamantului (art. 111 C.pr.civ.), instanţa va admite cererea de chemare în judecată cu care a fost sesizată.