Plângere contravenţională

Sentinţă civilă 11992 din 11.11.2011


AUTOR: POPA MONICA

DOMENIU ASOCIAT: PLÂNGERE CONTRAVENŢIONALĂ

Prin sentinţa civilă nr. 11992 din data de 11.11.2011 pronunţată de Judecătoria Ploieşti în dosarul _281/2011, instanţa a respins plângerea formulată de petenta SC NLI SA  împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. .... din 03.06.2011 emis de intimata CNADNR, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa aceasta sentinţă, instanţa a reţinut că în cauză, petenta SC NLI SA în contradictoriu cu intimata CNADNR a solicitat anularea procesului verbal de constatare a contravenţiei seria R11 nr. .... încheiat la data de 03.06.2011 de intimată şi exonerarea acesteia de la plata amenzii contravenţionale.

În motivarea plângerii petenta a arătat că nu are calitatea de persoană contravenientă, având în vedere că deşi este proprietara autovehiculului cu numărul de înmatriculare B-56-NBG, utilizatorul acestuia este numitul ABG, faţă de contractul de închiriere încheiat cu acesta. Prin urmare, potrivit contractului de inchiriere dreptul de folosinţa si posesie a bunului revine lui ABG, acest drept presupune utilizarea acestuia potrivit destinaţiei materiale a bunului, si anume de a circula pe drumurile publice cu autoturismul. Or, fapta de a circula pe drumurile publice fara a deţine rovineta valabila nu poate fi săvârşita decât de utilizator, si nu de către finanţator.

In conformitate cu art. II alin 1 din contractul de inchiriere "Costul chiriei include uleiul, intretinerea autovehiculului, asigurarea CASCO, asigurarea RCA si TVA-ul. Combustibilul si rovinieta nu sunt incluse in preţul de inchiriere, acestea fiind responsabilitatea clientului".

De asemenea, s-a precizat că au fost încălcate dispoziţiile art. 19 al. 1 şi 3 întrucât nu a avut posibilitatea de a formula obiecţiuni. Mai mult din conţinutul procesului verbal de contravenţie se poate observa ca acesta nici nu indeplineste condiţiile imperativ impuse de lege. Astfel, conform dispoziţiilor art. 16 alin. 6 din Ordonanţa 2/2001 "in situaţia in care contravenientul este persoana juridica in procesul verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea, sediu, numărul de inmatriculare in registrul comentului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă". Ori, în procesul verbal de contravenţie a fost menţionata SC ELI SA, desi societatea si-a schimbat denumirea in SC NLI SA, iar punctul de lucru din Bucureşti, B-dul Iuliu Maniu nr. 572- 574 a fost radiat din evidentele Registrului Comerţului, asa cum rezulta din Certificatul de inregistrare menţiuni nr. 284767 din 02.06.2009 . Totodată, in procesul verbal de contravenţie nu s-a specificat persoana care reprezintă societatea noastră si nici datele de identificare ale acesteia.

Conform dispoziţiilor art. 19 alin. 1 din acelaşi text normativ "procesul verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate semneze, agentul constatator va face menţiuni despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puţin un martor". Din analiza procesului verbal de contravenţie se poate constata ca nici aceasta obligaţie imperativ impusa de lege nu a fost respectata la intocmirea acestuia.

Dispoziţiile art. 26 alin 3 prevede ca "in cazul in care contravenientul nu este prezent sau, desi este prezent, refuza sa semneze procesul verbal, comunicarea acestuia, precum si a instiintarii de plata se face de către agentul constatator in termen de cel puţin o luna de la data încheierii".

În drept, au fost invocate prevederile OG nr. 2/2001.

În dovedirea plângerii petenta a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: procesul verbal de constatare a contravenţiei seria R11 nr. 0110746 încheiat la data de 03.06.2011 de intimată şi dovada de comunicare a acestuia (filele 7-8), extras din contractul de închiriere (fila 9), cartea de identitate şi permisul de conducere ale numitului ABI (fila 10), certificat de înregistrare menţiuni (fila 11), încheierea nr. 49596/04.06.2009 a Tribunalului Bucureşti (filele 12-13), hotărârea Consiliului de Administraţie al petentei nr. 9/02.04.2009 (filele 14-15), certificat de înregistrare menţiuni (fila 16), încheierea nr. 84374/24.11.2008 a Tribunalului Bucureşti (filele 17-18), certificatul de înregistrare (fila 19).

Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar conform art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi art. 1 al. 2 din OG nr. 32/1995.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii şi menţinerea procesului-verbal ca fiind temeinic şi legal.

În motivarea întâmpinării s-a arătat că la data de 05.12.2010, ora 16.11 pe Drumul National 1, Romaneşti, jud. Prahova, vehiculul cu nr. de înmatriculare B56NBG, aparţinând petentei a fost surprins ca a circulat pe drumurile naţionale fara a deţine rovinieta valabila, sens in care la data de 03.06.2011 a fost emis procesul verbal de constatare a contravenţiei seria R11 nr. 0110746 de către CNADNR.

Potrivit dispoziţiilor art.1 al.2 din Ordonanţa nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, aplicat tuturor utilizatorilor romani pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe reţeaua de drumuri naţionale din România si structurat in funcţie de perioada de parcurs si de staţionare, de incadrarea in clasa de emisii poluante (EURO), de masa totala maxima autorizata (MTMA) si de numărul de axa, dupa caz.

Totodată, intimata a arătat că procesul verbal de constatare a contravenţiei îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de OG 15/2002 coroborat cu OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, acesta fiind emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control a rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administraţiei si Internelor, Direcţia Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor, in baza protocolului dintre aceasta instituţie si CNADNR SA.

De asemenea, s-a menţionat că obligaţia de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menţionat în certificatul de înmatriculare, iar contractul de închiriere încheiat de petentă nu îi este opozabil.

În drept, au fost invocate prevederile OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Ordinul nr. 769/2010.

În dovedirea apărării, a fost depusă la dosarul cauzei proba foto obţinută cu sistemul SIEGMCR (fila 27).

La termenul de judecată din data de 04.11.2011, în condiţiile art. 167 Cod procedură civilă, instanţa a încuviinţat pentru părţi proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut  următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenţiei seria R11 nr. 0110746 încheiat la data de 03.06.2011 de intimata CNADNR, petenta a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 250 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzută de art. 8 al. 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, contravenţie sancţionată conform  8 al. 2 din acelaşi act normativ.

De asemenea, potrivit art. 8 al. 3 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aceasta a fost obligată să achite şi tariful de despăgubire, a cărui contravaloare şi mod de achitare s-au regăsit în înştiinţarea de plată, respectiv în valoare de 28 euro, adică 115,38 lei, în cazul în care tariful de despăgubire era achitat până la data de 30.06.2011.

În cuprinsul procesului verbal s-a reţinut că, la data de 05.12.2010, ora 16.11, locul DN 1, Româneşti, jud. Prahova, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare B-56-NBG, aparţinând petentei SC NLI SA, a circulat fără a deţine rovinietă valabilă, iar înregistrările au fost efectuate cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere gestiune, monitorizare şi control al rovinietei SEIGMCR.

Procesul verbal a fost comunicat petentei la data de 27.06.2011, deci în termenul de o lună prevăzut de lege (procesul verbal fiind încheiat la data de 03.06.2011) iar plângerea a fost promovată cu respectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 31 din Ordonanţa de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, fiind expediată instanţei la data de 11.07.2011.

Verificând potrivit art. 34 al. 1 din Ordonanţa de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor legalitatea şi temeinicia procesului verbal de contravenţie contestat, instanţa a reţinut următoarele:

Sub aspectul legalităţii procesului verbal, instanţa a reţinut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate menţiunile prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute, respectiv cele privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice denumirea şi a sediul acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia, semnătura agentului constatator.

Referitor la susţinerea petentei potrivit căreia se impune anularea procesului-verbal întrucât aceasta nu a avut posibilitatea de a formula obiecţiuni şi nici nu e semnat de un martor, instanţa a constatat că aceasta este neîntemeiată, faţă de următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 16 al. 7 din Ordonanţa de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor "În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă  la cunoştinţa contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica ‹Alte menţiuni›, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal". Aceste prevederi sunt incidente doar în situaţia în care procesul-verbal de constatare a contravenţiei a fost încheiat în prezenţa contravenientului. În situaţia contrară, respectiv în cazul în care contravenientul nu se află de faţă, conform art. 19 din actul normativ anterior menţionat, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor.

Cu toate acestea, în cauza de faţă, aceste dispoziţii nu sunt incidente, având în vedere că potrivit art. 9 al. 3 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, în cazul în care constatarea contravenţiei a fost făcută cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se poate încheia şi în lipsa contravenientului, nefiind necesară semnarea acestuia de către un martor.

Aşadar, instanţa a apreciat că nu se impune anularea procesului-verbal pentru acest motiv invocat de petentă.

În legătură cu motivul de nulitate al procesului verbal invocat de petentă, în sensul că în procesul verbal de contravenţie a fost menţionata SC ELI SA, deşi societatea şi-a schimbat denumirea în SC NLI SA, iar punctul de lucru din Bucureşti, B-dul Iuliu Maniu nr. 572- 574 a fost radiat din evidentele Registrului Comerţului, instanţa a constatat că este neîntemeiat, faţă de faptul că în procesul-verbal atacat s-a menţionat că persoana contravenientă este SC NLI SA, cu sediul în Bucureşti, Str. Bilciuresti nr. 20-22, sector 1 şi nu SC ELI SA.

De asemenea, instanţa a constatat că susţinerea petentei în sensul că nu s-a specificat în cuprinsul procesului-verbal persoana care reprezintă societatera şi nici datele de identificare ale acesteia, este neîntemeiată, aceasta nedovedind nicio vătămare prin neindicarea acestor date.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanţa a reţinut următoarele:

În ce priveşte situaţia de fapt menţionată în cuprinsul procesului verbal, instanţa a avut în vedere, în primul rând faptul că, procesul verbal întocmit cu respectarea formalităţilor impuse de lege de către persoana împuternicită să procedeze astfel, se bucură de prezumţia de legalitate şi temeinicie. Prezumţia de legalitate nu este prin ea însăşi contrară prezumţiei de nevinovăţie de care se bucură petentul, însă revine organelor judiciare obligaţia de a verifica, în fiecare caz concret, dacă prin modalitatea în care prezumţia de legalitate operează se respectă principiul proporţionalităţii rezonabile între scopul legitim urmărit prin instituirea ei şi mijloacele utilizate. Această analiză trebuie să urmărească în mod esenţial asigurarea condiţiilor exercitării efective a dreptului la apărare de către petent. Petentul trebuie să aibă posibilitatea de a combate în mod real procesul-verbal de constatare a contravenţiei prin mijloace de probă pe care să le poată administra, iar în condiţiile în care prin mijloace de probă se răstoarnă prezumţia relativă de legalitate, agentului constatator urmează a îi incumba obligaţia probării temeiniciei procesului-verbal.

Potrivit art. 1 din Ordonanţa de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor "constituie contravenţie fapta savârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege".

Pentru a se antrena răspunderea contravenţională a unei persoane este necesar a se dovedi comportamentul ilicit al acesteia, prin întrunirea cumulativă a laturii obiective şi a celei subiective, cu atât mai mult cu cât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a inclus contravenţiile, ca regulă, în materia penală.

În drept, fapta de a circula fără a deţine rovinietă valabilă constituie contravenţia prevăzută de art. 8 al. 1 si 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a faptei, aşa cum a fost reţinută de agentul constatator în sarcina petentei, elementul material constă într-o acţiune, respectiv circularea pe DN1, Româneşti, jud. Prahova, fără a deţine rovinietă valabilă.

În cauză, din conţinutul procesului-verbal de contravenţie, rezultă că agentul constatator nu a constatat în mod obiectiv, personal, săvârşirea de către petentă a contravenţiei, ci cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere gestiune, monitorizare si control al rovinietei SEIGMCR, necesitând astfel ca intimata să facă dovada cu fotografia menţionată în cuprinsul procesului-verbal. În acest sens a fost depusă la dosar planşa foto nr. 001002_2010120516_1155000 (fila 27) din care reiese că la data de 05.12.2010, ora 16.11, locul DN 1, Româneşti, jud. Prahova, latitudine 4450.8111, longitudine  02604.6686, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare B-56-NBG, nu s-a regăsit în baza de date în care sunt conţinute toate rovinietele valide.

Aşadar, în aceste condiţii, sarcina răsturnării prezumţiei de legalitate a procesului verbal revenit petentei.

În acest sens, instanţa a constatat că petenta nu a făcut dovada că la data de 05.12.2010 pentru vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare B-56-NBG deţinea rovinietă valabilă.

Referitor la alegaţia petentei în sensul că nu poate avea calitatea de subiect activ al contravenţiei, întrucât la data menţionată în procesul-verbal atacat nu se afla în posesia vehiculului, în privinţa acestuia încheindu-se un contract de închiriere, instanţa a constatat următoarele:

Din cuprinsul înscrisului depus la dosar la fila 9 intitulat "Termeni şi condiţii ale contractului de închiriere" nu reiese că societatea petentă a transmis dreptul de folosinţă a autovehiculului cu numărul de înmatriculare B-56-NBG către numitul ABG, acesta nefiind semnat de nicio parte. Mai mult, deşi petenta a fost citată cu menţiunea de a depune la dosar copia contractului de închiriere nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei.

De asemenea, potrivit art. 11 al. 10 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice "Proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este obligat să solicite autorităţii competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricarei modificari a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau, după caz, ale proprietarului, în termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea".

Aşadar, în cazul în care s-a schimbat deţinătorul mandatat, acesta fiind definit de art. 6 pct. 34 din acelaşi act normativ ca fiind persoana fizica sau juridica care foloseste un vehicul în baza unui contract de leasing sau contract de închiriere, societatea petentă era obligată să solicite înscrierea în certificatul de înmatriculare a acestei modificări.

În condiţiile în care petenta nici nu a înştiinţat autorităţile de modificările intervenite în privinţa deţinătorului mandatat şi nici nu a depus la dosar contractul de închiriere încheiat cu numitul ABG pentru a se verifica dacă acesta este opozabil terţilor, instanţa a apreciat că societatea petentă nu a răsturnat prezumţia de legalitate a procesului verbal, mai ales că potrivit art. 9 al. 3 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România "procesul-verbal de constatare a contravenţiei se poate încheia şi în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini".

Reţinând astfel existenţa faptei contravenţionale şi vinovăţia petentei, constatând că sancţiunea contravenţională a fost corect individualizată, fiind aplicată la nivelul minimului amenzii, iar tariful de despăgubire conform OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, respectiv într-un cuantum fix, instanţa a constatat că plângerea formulată de către petenta SC NLI SA este neîntemeiată, motiv pentru care, conform art. 34 din Ordonanţa de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aceasta a fost respinsă,  menţinându-se procesul-verbal ca fiind legal şi temeinic.

Sentinţa civilă nr. 11992 din data de 11.11.2011 pronunţată de Judecătoria Ploieşti a rămas irevocabilă prin decizia nr. 243/26.01.2012 pronunţată de Tribunalul Prahova-Sectia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin respingerea recursului formulat de recurenta-petentă, ca nefondat.

Domenii speta