Furt calificat

Sentinţă penală 18962 din 21.03.2011


ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ORADEA - JUDEŢUL BIHOR

SECŢIA PENALĂ

DOSAR NR. 18962/271/2010

SENTINŢA PENALĂ NR. 737/2011

Şedinţa publică din 23 mai 2011

Preşedinte :  C  J  C

Grefier :  F  D

Ministerul Public este reprezentat de procuror S  D  din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile  art. 304 C.p.p.

Pe rol soluţionarea cauzei penale privind pe inculpatul  R  I C  trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g, i C.penal şi art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 toate cu aplic. art. 33 lit. a C.penal.

La apelul nominal făcut în şedinţă se prezintă inculpatul  R  I C  în stare de deţinere din Penitenciarul Satu Mare asistat de apărătorul din oficiu avocat P  A , potrivit delegaţiei nr. 5313/01.11.2010 depusă la dosar, lipsă fiind partea civilă şi martorii S  G , B S I  şi O N  T .

Procedura de citare este completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Se constată că s-a depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură al instanţei de către IPJ Bihor rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică dispuse în cauză cu privire la comportamentul simulat la martorilor V  C  şi S  F . Totodată s-a depus la dosarul cauzei de către lucrătorii de poliţie procesul verbal încheiat cu ocazia imposibilităţii executării mandatului de aducere privind pe martorii: B  S , din care rezultă că acesta este plecat de la domiciliu şi nu se cunoaşte când se întoarce, S  G  A  din care rezultă că acesta este plecat în străinătate fără a se cunoaşte ţara în care se găseşte şi O  N  din care rezultă că acesta nu mai locuieşte la adresele de la care a fost citat de mai mult timp.

Instanţa, având în vedere procesele verbale încheiate cu ocazia imposibilităţii executării mandatelor de aducere privind pe martorii S  G , B S I  şi O N  T din care rezultă că S. G  şi B  S  sunt plecaţi în străinătate fără a se cunoaşte când se întorc, iar O  N  nu mai locuieşte la adresa de la care a fost citat, pune în discuţia părţilor aplicarea disp. art. 327 alin. 3 C.p.p. privind citirea declaraţiilor date de martori în cursul urmăririi penale.

Reprezentanta parchetului şi apărătoarea inculpatului nu se opun.

Instanţa, având în vedere că martorii S  G , B S I  şi O N  T nu mai pot fi audiaţi nemijlocit de instanţă, în baza art. 327 alin. 3 C.p.p. dă citire declaraţiilor date de aceştia în cursul u.p..

La întrebarea instanţei, reprezentanta parchetului şi apărătoarea inculpatului arată că nu au alte excepţii de formulat sau probe de solicitat.

Instanţa consideră cauza lămurită, in temeiul art. 339 C.p.p.  închide faza cercetării judecătoreşti şi in temeiul art. 340 C.p.p. trece la dezbaterea cauzei.

Reprezentanta parchetului arată că susţine rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea. Consideră că din ansamblul probelor administrate rezultă că faptele reţinute în sarcina inculpatului au fost săvârşite de acesta. Cu privire la declaraţiile martorilor V  C  şi S  F ,  solicită să se ţină cont de cele relatate de aceştia în cursul u.p., întrucât aceste declaraţii se coroborează cu restul probelor administrate în cauză. În consecinţă solicită condamnarea inculpatului la câte o pedeapsă cu închisoarea just individualizată  pentru fiecare din cele două fapte reţinute în sarcina sa, precum şi aplicarea  pedepselor accesorii. În baza art. 36 C.penal solicită contopirea pedepselor aplicate în cauză cu pedeapsa aplicată prin sent. penală nr. 1329/2009 a Judecătoriei Oradea, precum şi deducerea perioadei executate de la 05.01.2010 la zi şi a duratei reţinerii de 24 de ore din 03.12.2009. Pe latura civilă a cauzei solicită obligarea inculpatului la plata prejudiciului cauzat părţii civile V  G  în cuantumul dovedit. În baza art. 191 alin. 1 C.p.p. solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.

Apărătoarea inculpatului, în principal solicită achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.p.p., faptele nu au fost săvârşite de acesta. Apreciază  că în favoarea inculpatului operează principiul ,,in dubio pro reo”, întrucât din probele administrate nu rezultă cu certitudine că acesta ar fi săvârşit faptele. Arată că din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică rezultă că martorul S  F a spus adevărul, respectiv că faptele nu au fost săvârşite de inculpat, acesta declarând că în apartament au fost mai multe persoane şi nu se ştie cu certitudine care dintre ei a săvârşit faptele. În subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse cu închisoarea just individualizată, conform criteriilor generale de individualizare prev. de art. 72 C.penal, orientată sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere circumstanţele atenuante prev. de art. 76 C.penal, cu privire la modul participativ al inculpatului în faţa instanţei.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că îşi însuşeşte concluziile apărătoarei sale.

JUDECĂTORIA

DELIBERÂND

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea din 20.09.2010 – dosar 7743/P/2008 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului R I C pentru comiterea infracţiunii de furt calificat preev. şi ped. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. g, i C.penal şi a infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă prev. şi ped. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, reţinându-se că în noaptea de 01/02.07.2009 inculpatul a sustras dintr-un birou aparţinând PFA V  G  două laptop-uri, iar în noaptea de 15.10.2009 a condus pe drumurile publice un autovehicul marca Peugeot 406.

Audiat fiind în cursul urmăririi penale inculpatul nu a recunoscut săvârşirea primei fapte ci doar a conducerii fără permis.

Din conţinutul dosarului instanţa reţine următoarele:

În data de 01/02.07.2009 inculpatul R I C s-a deplasat împreună cu martorul V  C  pe str. Piaţa Ferdinand din Oradea unde inculpatul i-a spus martorului  V C  să-l aştepte, în timp ce el s-a deplasat pe str. Ady Endre. Cu ajutorul unei chei potrivite inculpatul a pătruns în incinta biroului de credite de la nr. 4, unde funcţiona PFA V  G  şi de unde a sustras 2 laptop-uri dintre care unul marca Dell de culoare neagră şi unul marca Fujitsu Siemens de culoare gri, pe care le-a pus într-o geantă din material textil, pentru protecţia laptop-urilor şi s-a întors pe str. Piaţa Ferdinand unde îl aştepta martorul V  C , totul durând aprox 10 minute. Inculpatul i-a mărturisit martorului V  C că a furat 2 laptop-uri dintr-un birou de credit de pe str. Ady Endre, pe care i le-a şi arătat martorului, care a observat şi faptul că inculpatul are o legătură de chei.

În timp ce se deplasa spre propriul domiciliu, inculpatul s-a întâlnit întâmplător în apropierea Primăriei Oradea cu martorul B  S  I , care a observat că inculpatul are asupra sa o geantă de culoare închisă, model folosit pentru laptop-uri. După câteva zile inculpatul R I C s-a deplasat în mun. Satu Mare împreună cu martorii V  C , B  S  I şi S  G A , la o locaţie unde domicilia în chirie martorul O  N  T  împreună cu martorul B  S  I . Inculpatul a oferit cele 2 laptopuri spre vânzare martorului O  N  T, care însă nu le-a cumpărat deoarece nu avea bani, dar la solicitarea inculpatul a acceptat să încerce să le vândă. În aceiaşi zi martorii O  N  T, S  F  şi B S  I  s-au deplasat la barul X-treme, din Satu Mare pentru a vinde cele 2 laptopuri, dar nu s-au înţeles la preţ cu martorul R  I . În ziua următoarele martorul O  N  T împreună cu martorul Sztojka Francisc, s-au deplasat din nou la barul X-treme din Satu Mare, unde au vândut  laptopurile martorului R  I , care însă le-a vândut ulterior unor persoane necunoscute.

Partea vătămată PFA V  G  s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.000 lei reprezentând contravaloarea celor 2 laptopuri.

Audiat fiind în cursul cercetării judecătoreşti (fila 8) inculpatul nu a recunoscut săvârşirea acestei fapte. În probaţiune au fost audiaţi martorii V  C (fila 22, 132) care nu şi-a mai susţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale, susţinând că a fost obligat să declarare în sensul respectiv, martorul S  F  (fila 130), care a declarat de asemenea că declaraţia dată în cursul urmăririi penale nu corespunde adevărului. În cauză a fost audiat şi martorul R  I  (fila 131) cumpărător al laptopurilor şi care a recunoscut că în luna iulie 2009 au venit la sediul restaurantului unde lucrează şi i-a oferit spre vânzare un laptop, pe care martorul l-a şi cumpărat, revânzându-l ulterior. Martorul nu-i cunoştea pe vânzători, dar cu ocazia audierii la poliţie l-a recunoscut pe bărbatul mai în vârstă O  N  T şi pe încă 2 bărbaţi, al căror nume nu şi-l aminteşte, dar care figurează în declaraţia dată de martor în cursul urmăriri penale (fila 130 dosar u.p.) şi care sunt B  S  I şi S  F.

Constatând inadvertenţele dintre declaraţiile date de martorii V  C  şi S  F  în cursul urmăririi penale, respectiv în faţa instanţei, în cauză au fost efectuate 2 expertize tehnico-ştiinţifice privitoare la indiciile comportamentului simulat. Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 233714 din 18.04.2011 (filele 146-151) se concluzionează că pentru întrebările relevante privitoare la susţinerea martorului V  C că nu l-ar fi aşteptat pe inculpat în timp ce acesta furat 2 laptopuri dintr-un imobil de pe str. Ady Endre nr. 4, la faptul că a negat că ar fi mers împreună cu inculpatul şi cu martorii B  S  I şi S  G pentru a vinde laptopurile precum şi referitoare la susţinerea martorului că ar fi minţit în declaraţiile date în cursul urmăririi penale în legătură cu furtul laptopurilor, s-au evidenţiat modificări semnificative care să fie interpretate ca indici ai comportamentului simulat al martorului V  C . Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 235246 din 10.05.2011 rezultă că pentru răspunsurile martorului S  F  la întrebările relevante privitoare la faptul că martorul neagă că ar fi spus adevărul atunci când a afirmat că ştia că inculpatul R  I a adus în vara anului 2009 2 laptopuri în apartamentul de pe str. Careiului din Satu Mare, precum şi privitoare la susţinerea martorului că nu este adevărat că ar fi participat împreună cu O T  la vânzarea laptopurilor, nu s-au evidenţiat modificări semnificative care să fie interpretate ca indici ai comportamentului simulat, per a contrario rezultă că  martorul S  F  a spus adevărul atunci când a susţinut că împreună cu martorul O T  a participat la vânzarea laptopurilor şi că ştie că R  I  a adus în vara anului 2009 2 laptopuri în apartamentul de pe str. Careiului din Satu Mare.

Din analiza probelor administrate în cauză, respectiv declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, declaraţii date în cursul urmăririi penale (întrucât declaraţiile date în faţa instanţei de martorii V  C  şi  S F  sunt înlăturate de instanţă ca fiind nesincere şi date în scopul împiedicării aflării adevărului), precum şi din declaraţia martorului R  I , instanţa reţine ca dovedit faptul că inculpatul R I C a  sustras în noaptea de 01/02.07.2009 două laptopuri, dintre care unul l-a vândut martorului R  C . Astfel, instanţa are în vedere că în declaraţia dată în cursul urmăririi penale (fila 118 dosar u.p.) martorul V C  recunoaşte atât că l-a aşteptat pe inculpat în timp ce a comis furtul, cât şi faptul că a văzut laptopurile, a aflat de la inculpat cum anume le-a obţinut şi a relatat ce s-a întâmplat cu ele.  Martorul B  S (fila 121-122 dosar u.p.) a declarat în cursul urmăririi penale că în cursul lunii iulie 2009 s-a întâlnit cu inculpatul în zona centrală a oraşului Oradea şi a constatat că acesta avea asupra sa o geantă folosită pentru transportul laptopurilor şi că ulterior în apartamentul lui Olah Tiberiu l-a văzut pe inculpat şi pe martorul O T  lucrând pe un laptop, aspect confirmat şi de martorul S  G  (fila 123 dosar u.p.). Din declaraţia martorului O  N T  (fila 125 dosar u.p.) instanţa reţine că că în cursul lunii iulie 2009 în apartamentul în care locuia cu chirie în Satu Mare a venit inculpatul R I C împreună cu martorii B  S  I , V C  şi S G , care i-a oferit spre vânzare 2 laptopuri şi că în aceiaşi seară el împreună cu martorii B  S  şi S F  s-au deplasat la un local din Satu mare unde au încercat să vândă laptopurile, reuşind să vândă  laptopurile martorului R  I , după care i-a  dat inculpatului R  I  suma de 600 lei reprezentând contravaloarea laptopurilor, din care inculpatul i-a dat martorului suma de 100 lei pentru ajutorul oferit. Martorul S  F  (fila 126 dosar u.p.) a recunoscut cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale, declaraţie care corespunde adevărului, astfel cum rezultă din concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză, că  în timp ce locuia împreună cu O  T  a venit inculpatul împreună cu cei 3 martori menţionaţi anterior, având asupra lor 2 laptopuri marca Dell, respectiv Fujitsu Siemens, laptopuri pe care el împreună cu martorii O  T  şi B S  au încercat să le vândă martorului R  I , nereuşind prima dată, dar realizând tranzacţia în cea de a doua zi, martorul confirmând că banii i-au revenit inculpatului R  I . Declaraţiile martorilor O  T  şi S  Fr  se coroborează cu declaraţia martorului Rusu Ioan care confirmă achiziţionarea unui laptop şi care a reuşit să îi indice pe cei care i-au oferit spre vânzare laptopul, respectiv pe Ol T , B  S  şi S  F .

Fapta inculpatului R I C de a sustrage pe timp de noapte, cu ajutorul unei chei potrivite 2 laptopuri din incinta unui birou de credite întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat prav. şi ped. de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. g, ui C.penal, text în baza căruia instanţa îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

În cauză partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 3.000 lei reprezentând contravaloarea celor 2 laptopuri sustrase, depunând în susţinerea acestor pretenţii actele în baza cărora le-a dobândit. Fiind justificate pretenţiile formulate de partea civilă, instanţa urmează să-l oblige pe inculpat la plata sumei de 3.000 lei.

Prin acelaşi rechizitoriu inculpatul a fost trimis în judecată şi pentru comiterea unei infracţiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, constând în aceia că în noaptea de 15.10.2009 în jurul orei 03,30 inculpatul, la volanul autoturismului marca Peugeot 406 cu nr. de înmatriculare R588CEE, s-a deplasata împreună cu martorul V  C  de pe str. Muntele Găina până pe str. Feldioarei din Oradea, în apropierea căreia martorul V  C a încercat să comită un furt din incinta unui magazin, dar a fost observat de un martor care a anunţat organele de poliţie, care l-au identificat pe V  C  în apropierea locului comiterii faptei şi care cu ocazia audierii a recunoscut că s-a deplasat la locaţia respectivă împreună cu inculpatul.

Audiat fiind inculpatul R  Iuliu C  a recunoscut că a condus pe drumurile publice autoturismul marca Peugeot 406 cu nr. de înmatriculare R588CEE din Piaţa Cetate până pe str. Feldioarei. Din procesul verbal (fila 142 dosar u.p.) rezultă că din verificările efectuate în baza de date a SPR Bihor inculpatul R  I  nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Fapta inculpatului R  I care în data de 15.10.2009 a condus pe drumurile publice autoturismul marca Peugeot 406 cu nr. de înmatriculare R588CEE, fără a poseda permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prav. şi ped. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, text în baza căruia instanţa îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare, gradul de pericol social al celor 2 fapte, circumstanţele comiterii acestora, dar şi persoana inculpatului, şi atitudinea nesinceră a acestuia pe parcursul procesului.

Va constata că infracţiunile din prezenta cauză sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sent. penală 1329/2009 a Judecătoriei Oradea, def. prin dec. penală 585/R/26.10.2010 a Curţii de Apel Oradea.

În baza art. 33 lit a, 34 lit. b şi art. 36 alin. 2 C. penal va contopi pedepsele  aplicate în prezenta cauză cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sent. penală 1329/2009 a Judecătoriei Oradea, def. prin dec. penală 585/R/26.10.2010 a Curţii de Apel Oradea,  în pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare, pe care o va spori cu 6 luni, astfel că inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 4 ani 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 C. penal va aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, b C. penal, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 36 alin. 3 şi art. 88 C. penal va scădea din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii din 03.12.2009 şi din 08.10.2008 şi durata executată de la 05.01.2010 la zi.

Va constata că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 14, 346 C.p.p. cu ref. la art. 998 C. civil va obliga inculpatul R I C la plata  sumei de 3.000 lei cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părţii civile PFA V G .

În baza art. 189 C.p.p. va dispune virarea din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului de Avocaţi Bihor a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. P  A , conform deleg. 5313 din 01.11.2010.

In baza art. 191 alin. 1 C.p.p. va obliga inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRŞTE:

In baza art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. g, i C. penal (pct. 1 R) condamnă pe inculpatul R I C,  la pedeapsa de:

-4 ani închisoare.

În baza art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 (pct. 2 R) condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de:

-1 an închisoare

Constată că infracţiunile din prezenta cauză sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sent. penală 1329/2009 a Judecătoriei Oradea, def. prin dec. penală 585/R/26.10.2010 a Curţii de Apel Oradea.

În baza art. 33 lit a, 34 lit. b şi art. 36 alin. 2 C. penal contopeşte pedepsele  aplicate în prezenta cauză cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sent. penală 1329/2009 a Judecătoriei Oradea, def. prin dec. penală 585/R/26.10.2010 a Curţii de Apel Oradea,  în pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare, pe care o sporeşte cu 6 luni, astfel că inculpatul execută pedeapsa rezultantă de 4 ani 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 C. penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, b C. penal, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 36 alin. 3 şi art. 88 C. penal scade din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii din 03.12.2009 şi din 08.10.2008 şi durata executată de la 05.01.2010 la zi.

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 14, 346 C.p.p. cu ref. la art. 998 C. civil obligă inculpatul R I C la plata  sumei de 3.000 lei cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părţii civile PFA V  G .

În baza art. 189 C.p.p. dispune virarea din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului de Avocaţi Bihor a sumei de 200 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. P  A , conform deleg. 5313 din 01.11.2010.

In baza art. 191 alin. 1 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.

Cu recurs in 10 zile de la pronunţare cu procurorul şi comunicare cu inculpatul şi partea civilă.

Pronunţată în şedinţa publică din 23 mai  2011.

PREŞEDINTE,   GREFIER,

 C  J  C   F  D