Grăniţuire

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ORADEA-JUD. BIHOR

Secţia civilă

DOSAR NR. 2507/271/2008

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 12176

Şedinţa publică din 04.11.2013

Instanţa constituită din:

Preşedinte: ………

Grefier: ………….

Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile formulată de către reclamantul ……… în contradictoriu cu pârâţii ……….. , având ca obiect grăniţuire.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică părţile nu se prezintă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică  din data de 14.10.2013, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 21.10.2013, 28.10.2013, respectiv 04.11.2013, când în aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive a hotărât următoarele:

JUDECĂTORIA

DELIBERÂND

Constată că prin acţiunea înregistrată pe rolul instanţei la data de 17.03.2008, sub nr. 2507/271/2008, reclamantul …….. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii ………….. ca prin hotărârea ce o va pronunţa, instanţa să stabilească linia de hotar  dintre imobilele învecinate identificate cu nr.top ………….., nr.top ….. şi nr.top …înscrise în CF ……… B….., imobile învecinate cu nr.top 3….., nr.top ……1 înscrise în CF ……….Borş şi nr.top ……. Borş înscris în CF …….. Borş pe de o parte, respectiv cu nr.top ……. b, nr.top ……. înscrise în CF …… Borş şi nr.top ……. înscrise în CF 1…….Borş pe de altă parte.

În fapt, reclamantul a arătat că este proprietarul imobilelor situate în Borş, înscrise în nr. top. ….1, nr. top. …..2 şi nr. top. …….. înscrise în CF …….Borş care în natură reprezintă casă de locuit cu teren aferent, drept dobândit cu titlu de moştenire prin certificatul de moştenitor nr. …... S-a menţionat că terenul amintit este învecinat cu terenurile proprietatea pârâţilor, şi anume, în partea stângă se învecinează cu terenul înscris sub nr. top. …/1 b, nr. top. ………..6 înscrise în CF …… Borş şi nr. top. … şi ……../5 înscrise în CF ……Borş, iar în partea dreaptă, se învecinează cu terenul înscris sub nr. top. ……, nr. top. 3…../1 înscrise în CF ……….. Borş şi nr. top. ………2 Borş înscris în CF …….. Borş.

În drept au fost invocate prevederile art. 584 Cod civ.

În probaţiune s-au depus înscrisuri : CF ………….. Borş, schiţa de dezmembrare nr. ………., contract de vânzare-cumpărare nr. ……., contract de vânzare-cumpărare pentru terenuri agricole, chitanţă, planşe foto (f. 8-11 volumul II).

Pârâţii ….. şi …….. au depus întâmpinare prin care au arătat că nu se opun admiterii acţiunii formulate de reclamant în sensul de a se pronunţa o hotărâre prin care să se stabilească linia de hotar dintre proprietatea pârâţilor şi reclamantului.

Au solicitat pârâţii ca la stabilirea liniei de hotar să se aibă în vedere concluziile expertizei care se va administra, dar şi măsurătorile efectuate de inginerii topo asupra celor două terenuri învecinate.

În drept au fost invocate prevederile art. 115 C. proc.civ.

Instanţa a încuviinţat pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba cu expertiza topografică, raportul de expertiză fiind depus la dosar, filele 266-270, completarea la raportul de expertiză topografică (fila 306), proba cu expertiza imobiliară, raportul de expertiză fiind depus la dosar, filele 71-79 volumul II, proba cu martorii …...

Pârâţii ……. au formulat cerere reconvenţională  prin care au solicitat, în principal, să se constate că aceştia au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de proprietate asupra suprafeţei S1 de 65 mp din topograficele …… şi .. înscrise în CF ……….. Borş, aşa cum este această suprafaţă notată în expertiza întocmită de ing. ……….., iar, în subsidiar, să se constate că aceştia au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de superficie asupra suprafeţei ocupate de casa lor şi descrisă a-1-2-b în expertiza întocmită în cauză.

În fapt, reclamanţii reconvenţionali au arătat că situaţia suprafeţei ocupată de aceştia din terenul reclamantului este aceeaşi din anul 1958, dată la care s-a edificat casa proprietatea lor, iar în tot acest interval, a folosit public, netulburat, continuu şi în nume de proprietar suprafaţa respectivă.

În drept au fost invocate prevederile art. 28 din Decretul-Lege 115/1938.

În probaţiune s-au depus planşe foto (f. 292-298).

Reclamantul a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională prin care a solicitat, în principal, disjungerea acesteia de acţiunea principală, iar în subsidiar, respingerea ei ca nefondată.

În motivare, reclamantul a susţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile de uzucapiune prevăzute de Decretul nr. 115/1938, nici ale uzucapiunii tabulare, nici ale uzucapiunii extratabulare. De asemenea, dreptul de superficie invocat de reclamanţii reconvenţionali este inadmisibil ţinând cont de evidenta rea-credinţă a acestora în realizarea construcţiei.

La termenul din 07.05.2012 reclamantul a formulat precizare şi completare de acţiune prin care a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunţa, instanţa să stabilească linia de hotar  dintre imobilele învecinate identificate cu nr.top …../1, nr.top …../2 şi nr.top ……. înscrise în CF …….. Borş, imobile învecinate cu nr.top ….., nr.top …../1 înscrise în CF …… Borş şi nr.top ……/2 . înscris în CF ….. B………..pe de o parte, respectiv cu nr.top ……../1 b, nr.top …../6 înscrise în CF ….. Borş şi nr.top …../4 şi ………./5 înscrise în CF …….. …………. pe de altă parte.  De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor ……… să lase în deplină proprietate şi posesie porţiunea indicată de expertul topo în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012 astfel: S2 (4,5,C) = 7 mp din nr.top ……; S4 = 263 mp din nr.top ……, a-i obliga pe pârâţii ………… să lase în deplină proprietate şi posesie porţiunea indicată de expertul topo în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012 astfel: S 1 = 65 mp din nr.top ….. şi nr.top ……./2, a  constata că reclamantul a dobândit cu titlu de uzucapiune dreptul de proprietate asupra porţiunii indicată de expertul topo în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012 astfel:

-S 3 = 27 mp din nr.top …/2 proprietatea pârâţilor …….

 -S 5 = 73 mp din nr.top ……../2 proprietatea pârâţilor ………

-S 6 - 138 mp din nr.top ……./1 proprietatea pârâţilor i………., în nume propriu şi prin joncţiunea posesiei reclamantului cu cea a tatălui său ….., care la rândul lui a unit-o cu …… tatăl lui.

Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor ………… la a demola gardul existent între pct.2-e-3-4 identificate pe expertiza topografică, obligarea pârâţilor ……… a demola porţiunea de construcţie (zidul) realizată pe nr.top 303 între punctele „b-2" alipită construcţiilor C1, prin zidirea (unirea) colţului construcţiei CL de construcţia C1, identificată de expert ca porţiune din „CL" şi eliberarea terenului ocupat de pârâţii Bule prin această zidire, obligarea pârâţilor la a modifica amplasamentul conductelor de scurgere a apei de ploaie existente pe lângă construcţia CL, astfel încât aceasta să nu se scurgă pe construcţia C1 şi C2 proprietatea reclamantului, precum şi obligarea pârâţilor Bule la a achita reclamantului contravaloarea terenului ocupat de construcţia CL din nr. top. …….

În motivare a susţinut că precizarea se justifică prin înscrisurile depuse la dosar de pârâtul …….., precum şi prin faptul că a semnat actul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată cu pârâtul ……… pentru o suprafaţă de teren de 23 m lăţime şi 10 m lungime, adică 273 mp, iar în consecinţă înţeleg să revendice doar suprafaţa de 263 mp din S4 de la pârâtul …………..

A mai precizat că porţiunea pe care solicită ca pârâţii ………. să o demoleze reprezintă un zid prin care construcţia CL s-a unit de construcţia C1 între punctele b şi 2. Or, prin această acţiune de zidire, pârâţii au închis căile de aerisire pe care încăperile din C1 le aveau pe porţiunea zidită de pârâţii ………. De asemenea, pârâţii B……………au amplasat conducte de scurgere a apei de ploaie de construcţia CL astfel încât aceasta se scurge pe clădirile proprietatea reclamantului C1 şi C2.

La termenul din 08.04.2013, reclamantul a formulat precizare de acţiune prin care a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunţa, instanţa să stabilească linia de hotar  dintre imobilele învecinate identificate cu nr.top ……../1, nr.top …../2 şi nr.top ….înscrise în CF …… Borş, imobile învecinate cu nr.top ……. nr.top 3…./1 înscrise în CF ……..Borş şi nr.top ……./2 Borş înscris în CF ……Borş pe de o parte, respectiv cu nr.top ………/1 b, nr.top …./6 înscrise în CF …… Borş şi nr.top ……./4 şi …../5 înscrise în CF ……Borş pe de altă parte.  De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor ……. şi …………. să lase în deplină proprietate şi posesie porţiunea indicată de expertul topo în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012 astfel: S2 (4,5,C) = 7 mp din nr.top ……/2; S4 = 263 mp din nr.top …../1, a-i obliga pe pârâţii ……… să lase în deplină proprietate şi posesie porţiunea indicată de expertul topo în raportul de expertiză topografică depus la termenul din ……...2012 astfel: S 1 = 65 mp din nr.top ……3 şi nr.top ……/2, a  constata că reclamantul a dobândit cu titlu de uzucapiune dreptul de proprietate asupra porţiunii indicată de expertul topo în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012 astfel:

-S 3 = 27 mp din nr.top ……2/2 proprietatea pârâţilor …..

 -S 5 = 73 mp din nr.top ….1/2 proprietatea pârâţilor ………

-S 6 - 138 mp din nr.top ……..1/1 proprietatea pârâţilor ……….., în nume propriu şi prin joncţiunea posesiei reclamantului cu cea a tatălui său ……., care la rândul lui a unit-o cu ……….. tatăl lui.

Totodată, reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor ……… la a demola gardul existent între pct.2-e-3-4 identificate pe expertiza topografică, obligarea pârâţilor ……….. a demola porţiunea de construcţie (zidul) realizată pe nr.top ….. între punctele „b-2" alipită construcţiilor C1, prin zidirea (unirea) colţului construcţiei CL de construcţia C1, identificată de expert ca porţiune din „CL" şi eliberarea terenului ocupat de pârâţii B……….. prin această zidire,

A menţionat reclamantul că îşi susţine doar capetele de cerere expuse în această precizare, fără a mai solicita modificarea amplasamentului canalelor de scurgere a apei de către pârâţii ………. raportat la concluziile expertului.

Reclamanţii reconvenţionali ……… şi ……… au formulat precizare a cererii reconvenţionale prin care au solicitat instanţei să constate joncţiunea dintre posesia pârâţilor …….. şi a numiţilor …………..u, precum şi joncţiunea posesiei acestora din urmă cu autorul lor comun …….., în principal, să se constate că reclamanţii reconvenţionali au dobândit ca efect al uzucapiunii un drept de proprietate asupra suprafeţei S1 de 65 mp din topograficele ……. şi …../2 înscrise în CF ……..Borş, aşa cum este această suprafaţă notată în expertiza întocmită de ing. …. şi depusă la dosar la data de 01.03.2012, iar în subsidiar, să se constate că reclamanţii reconvenţionali au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de superficie asupra suprafeţei ocupată de casa lor şi descrisă a-1-2-b în expertiza aceluiaşi inginer.

În motivare au arătat că posesia iniţială a fost exercitată de către defuncta …… căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin Titlul de proprietate ……...10.1992, iar ulterior de către moştenitorii acesteia: …, reclamanţii continuând posesia acestor moştenitori având în vedere că au cumpărat imobilul în 1995.

În probaţiune, reclamanţii reconvenţionali ……… au solicitat încuviinţarea probelor testimoniale cu martorii …… şi au depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. ………...

Pârâţii …… au formulat la termenul de judecată din 20.05.2013 cerere reconvenţională prin care au solicitat instanţei să dispună pârâtului reconvenţional ……… să se prezinte la notarul public în vederea încheierii în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare  privind imobilul teren în suprafaţă de ……….. mp identificat cu nr. ……../1 şi 3………./2, astfel cum a fost identificat de expert în raportul de expertiză, iar în caz contrar, hotărârea ce se va pronunţa să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, precum şi obligarea OCPI Bihor să facă cuvenitele menţiuni potrivit cu hotărârea ce se va pronunţa.

În motivare s-a arătat că între ….. senior- tatăl reclamantului şi pârâţii …… s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care s-a vândut, respectiv s-a cumpărat, o suprafaţă de teren având ca date de identificare capătul grădinii reclamantului, în lăţime de 23 m, pe o adâncime de 10 m în partea dinspre Oradea şi 16 m în partea înspre Vama ……. Prin acest contract s-a stabilit şi preţul vânzării ca fiind de 2000 DM, care a fost achitat în întregime. De asemenea, prin lucrarea de expertiză întocmită în cauză de expert …….. s-a identificat suprafaţa cumpărată, iar prin răspunsul la obiecţiuni, s-a menţionat că suprafaţa de teren identificată  de expert este aceeaşi suprafaţă cu suprafaţa folosită de pârâţii G……...

În probaţiune, instanţa a încuviinţat pentru pârâţii-reclamanţi reconvenţionali …… proba testimonială cu martorul ..

Reclamantul ……. a formulat întâmpinare la cererea reconvenţională a pârâţilor G….. prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a numitei ……….. şi a arătat că este de acord cu admiterea în parte a acţiunii reconvenţionale în sensul de a se pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru suprafaţa de 273 mp din nr. top. ………../1 Borş cu întablarea în CF a cotei amintite în favoarea reclamantului reconvenţional ………...

În motivare arată că din lecturarea înscrisului intitulat „contract de vânzare-cumpărare” din data de 18.05.1995 şi a înscrisului denumit „chitanţă” din data de ……….. rezultă că intenţia reală a părţilor cu privire la înstrăinarea unei anumite suprafeţe de teren a fost ca reclamantul să vândă „teren intravilan amplasat la capătul grădinii lângă şoseaua asfaltată …….. măsurat în teren astfel: lăţime 23 mp pe 10 m în partea dinspre Oradea şi 16 m în partea dinspre Vama …….Suprafaţa precisă se va stabili de topograf pe dimensiunile de mai sus”. Ulterior, identificarea exactă a acestui imobil s-a realizat de topograf ……. care la data de 20.10.1995 a efectuat măsurători inserate în chitanţa din data de 24.08.1997, iar pe schiţa întocmită se indică suprafaţa nr. top. ……../1 amintită de 273 mp.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamantul a solicitat respingerea excepţiei de inadmisibilitate invocată de pârâţii …….., admiterea acţiunii astfel cum a fost completată şi precizată la termenul din 08.04.2013, cu cheltuieli de judecată. Totodată, reclamantul a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a numitei …………, arătând că este de acord cu admiterea cererii reconvenţionale în parte, în sensul de a se pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru suprafaţa de …… mp din nr.top ………./1 ………cu întabularea în CF a cotei amintite în favoarea reclamantului-reconvenţional ……….

In ceea ce priveşte cererea reconvenţională formulată de pârâţii ……., reclamantul a solicitat respingerea acesteia ca nefondată.

S-a arătat că excepţia de inadmisibilitate nu este incidentă în prezenta cauză, părţile: reclamantul pe de o parte şi pârâţii pe de altă parte, sunt proprietari ale unor nr. top distincte şi nu sunt coproprietari precum indică pârâţii …….. S-a susţinut că în ceea ce priveşte cererea de demolare de către pârâţii B……….. a porţiunii de construcţie alipită casei reclamantului CI şi C2 se justifică prin faptul că, încăperile reclamantului în dreptul cărora s-au ridicat aceste construcţii nu mai sunt iluminate natural, nici nu sunt aerisite datorită blocării căilor de iluminare şi aerisire de către pârâţii ……………..  Totodată, se impune ca pârâţii B…….. să-şi mute conductele de scurgere a apei de ploaie astfel încât acestea să nu afecteze clădirile CI şi C2 proprietatea reclamantului, iar pe de altă parte pârâţii ……….. trebuie să demoleze gardul construit pe proprietatea sa.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, pârâţii-reclamanţi reconvenţionali ….. au arătat că lasă la aprecierea instanţei capetele de petit formulate de reclamantul principal şi de reclamanţii reconvenţionali …………., care nu vizează persoana numiţilor …….., ori dreptul acestora de proprietate, solicitând respingerea  pretenţiilor formulate care vizează dreptul de proprietate al numiţilor ………….., ca fiind neîntemeiate.  De asemenea, a solicitat admiterea acţiunii reconvenţionale formulată de reclamanţii reconvenţionali ……….astfel cum a fost aceasta formulată.

S-a arătat că prin lucrarea de expertiză întocmită în cauză s-a stabilit că terenul folosit de reclamanţii reconvenţionali reprezintă suprafaţa de teren cumpărată de la tatăl reclamantului principal şi este în suprafaţă de …….. mp. De asemenea, martorul …… a învederat instanţei că, de la data cumpărării acestui teren şi până la data promovării acţiunii, reclamanţii reconvenţionali nu au fost tulburaţi în folosinţă, astfel că, reclamantul principal recunoaşte vânzarea făcută de tatăl său, la care de altfel a participat. A veni după 18 ani să susţii că de fapt s-a vândut doar jumătate din terenul din litigiu, este absurd, cum absurd este să formulezi capete de cerere pentru revendicarea terenului înstrăinat a cărui vânzare nu o conteşti, ci doar întinderea vânzării. S-a menţionat că de către martorii audiaţi în cauză că pe terenul cumpărat se desfăşoară activităţi comerciale, activităţi care nu au fost tulburate de către reclamantul principal ori de tatăl acestuia.

De asemenea, în Contractul de vânzare - cumpărare încheiat între părţi, există o clauză, în ultimul alineat, unde s-a prevăzut că „partea care se va răzgândi: vânzătorul va pierde dublul avansului, iar cumpărătorul va pierde avansul plătit.'" Or, în condiţiile în care, până la data decesului său, vânzătorul nu s-a răzgândit consideră că, fiul acestuia nu este în drept să intervină în convenţia încheiată de părţi, care potrivit cu art. 969 Vechiul Cod civil are putere de lege între părţile contractante. S-a apreciat de către reclamanţii reconvenţionali G………….că sunt inadmisibile atât  cererea de grăniţuire, cât şi acţiunea în revendicare formulată de reclamantul principal.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Pentru a se putea pronunţa pe fondul acţiunii civile formulate şi precizate de către reclamant, privitoare la grăniţuirea şi revendicarea suprafeţelor de teren ocupate de ceilalţi pârâţi, instanţa consideră că se impune soluţionarea, mai întâi, a cererilor reconvenţionale formulate de reclamanţii reconvenţionali …… respectiv de reclamanţii reconvenţionali ………, având ca obiect prestaţie tabulară, respectiv dobândirea, prin uzucapiune, a unui drept de proprietate sau, în subsidiar, a unui drept de superficie.

Astfel, prin contractul de vânzare – cumpărare din data de 18 mai 1995 (filele 121, 122 din volumul II al prezentului dosar), numitul ….. senior şi reclamantul din prezenta cauză, ………. junior, şi-au manifestat intenţia de a vinde pârâtului ……… o suprafaţă de teren intravilan amplasat la capătul grădinii, lângă şoseaua asfaltată Oradea – Borş, măsurat pe teren astfel: lăţime 23 m. pe 10 m. în partea dinspre Oradea şi 16 m. în partea dinspre Vama Borş. Prin contractul de vânzare – cumpărare sus arătat părţile au convenit că terenul se întabulează în proprietatea cumpărătorului. Părţile au stabilit preţul de vânzare ca fiind de 2.000 de mărci germane, cu menţiunea că suma de 1.000 de mărci germane s-au achitat la data încheierii actului mai sus arătat, diferenţa de 1.000 de mărci germane urmând să fie achitată la data întabulării. Prin contractul de vânzare – cumpărare s-a menţionat că vânzătorii au făcut dovada dreptului de proprietate cu Titlul de Proprietate nr. ….., pentru parcelele cu nr. topo. …./1 şi nr. topo. …../2. S-a menţionat totodată că suprafaţa precisă se va stabili de topograf pe baza menţiunilor de mai sus, vânzătorii permiţând cumpărătorului să înceapă lucrări de investiţii pe teren din data încheierii actului mai sus arătat, obligându-se totodată să se prezinte la întabulare şi să procedeze la dezmembrările topografice. Prin contractul mai sus arătat s-a menţionat că acest înscris a fost încheiat în faţa numiţilor …….., respectiv că actul are caracter definitiv şi irevocabil, până la perfectarea actului autentic. Totodată, prin înscrisul mai sus arătat s-a stabilit că partea care se va răzgândi, respectiv vânzătorul, va pierde dublul avansului, iar cumpărătorul, va pierde avansul plătit. Contractul a fost semnat de numitul ……… senior şi de reclamantul din prezenta cauză, …….. junior, în calitate de vânzători, de reclamantul reconvenţional ….., în calitate de cumpărător, şi de numiţii …….., în calitate de martori.

La data de …...1997, prin Chitanţa eliberată de reclamantul …. reprezentantului pârâtului …… (fila 123 din volumul II al prezentului dosar), s-a atestat faptul că reclamantul, în calitate de vânzător, a primit suma de 1.000 de mărci germane reprezentând diferenţă de preţ (ultima rată) pentru terenul vândut la data de 18.05.1995, menţionându-se prin Chitanţa mai sus arătată că terenul este situat în localitatea Bo……, înscris în CF nr. ….. Borş, cu nr. topo. ……../3, dezmembrat din nr. topo. 3……../1, conform schiţei nr. ….. avizată de O.C.O.T. Bihor. Prin Chitanţa mai sus arătată, reclamantul a menţionat că diferenţa de 1.000 de mărci germane i s-a predat prin domnii ….., „juristul d-lui G……” şi d-nii ……, lucrători la societatea ….., ambii cu domiciliul în Oradea. Totodată, prin chitanţa mai sus arătată, reclamantul …… s-a obligat să întabuleze terenul vândut pe cheltuiala cumpărătorului, la o dată stabilită de cumpărător. La chitanţa mai sus arătată a fost ataşată şi o schiţă de dezmembrare a imobilului cu nr. topo. …./1, înscris în CF nr. ..Borş, schiţă întocmită de ing. …. şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ………... Contractul mai sus menţionat a fost semnat de reclamantul ….., cu menţiunea că a primit suma, şi, în calitate de martori, de către numiţii …..

În cauză au fost audiaţi martorii ….., martori semnatari ai contractului de vânzare – cumpărare mai sus arătat.

Martorii au recunoscut semnătura de pe contractul mai sus arătat, precum şi realitatea aspectelor de fapt consemnate în contractul mai sus arătat. În aceste condiţii, instanţa îşi însuşeşte ca fiind reale cele consemnate în contractul mai sus arătat, atât în ce priveşte imobilul care face obiectul vânzării, cât şi în ce priveşte preţul stabilit prin acest contract, coroborat cu chitanţa şi schiţa mai sus arătate. Instanţa apreciază că, pentru stabilirea voinţei reale a părţilor se impune coroborarea contractului, a chitanţei şi a schiţei mai sus arătate, întocmite de ing. ……. şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……. Chiar dacă Chitanţa mai sus arătată nu a fost semnată de către pârâtul …., instanţa consideră că această Chitanţă reflectă voinţa ambelor părţi cu privire la delimitarea suprafeţei de teren vândute, aşa cum această delimitare a fost prezentată prin Schiţa mai sus arătată. Instanţa apreciază că, acordul părţilor, inclusiv a pârâtului ….., cu privire la această schiţă rezultă din aceea că martorul ……, care a înmânat reclamantului diferenţa de preţ de 1.000 mărci germane, dar şi ceilalţi martori semnatari ai Chitanţei, au acţionat ca reprezentanţi ai pârâtului, având, fără îndoială, o împuternicire expresă a pârâtului atât cu privire la efectuarea plăţii diferenţei de 1.000 de mărci germane, cât şi cu privire la asumarea suprafeţei indicate în schiţa întocmită de ing. ….. şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. …………

De aceea, instanţa apreciază că suprafaţa care a făcut obiectul tranzacţiei încheiate între părţi este de 273 mp., prezentată ca fiind nr. topo. nou …. rezultat din dezmembrarea nr. topo. 3…../1, prin schiţa de dezmembrare întocmită de ing. ……. şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……...

În ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei ---, invocată de reclamantul ……, instanţa apreciază că această excepţie este neîntemeiată, în condiţiile în care, la data încheierii contractului mai sus arătat, respectiv la data emiterii de către reclamant a Chitanţei din ……., erau în vigoare prevederile Codului Familiei, fiind astfel în vigoare şi prezumţia instituită prin art. 30 alin. 1 din Codul Familiei. Potrivit acestui text legal, bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor. Potrivit prevederilor art. 30 alin. 2 din Codul Familiei, orice convenţie contrară este nulă, iar potrivit art. 30 alin. 3 din Codul Familiei, calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită. În consecinţă, calitatea de bun comun a imobilului dobândit în timpul căsătoriei se prezumă, reclamantul, ca parte care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a pârâtei ………., fiind dator, potrivit prevederilor art. 1169 din Vechiul Cod Civil, să facă dovada că pârâta ……. nu a participat deloc la plata preţului pentru imobilul mai sus arătat. În condiţiile în care reclamantul nu a făcut o astfel de probă, instanţa consideră că prezumţia de bun comun, a imobilului mai sus arătat, operează şi în valoarea pârâtei ……., motiv pentru care instanţa va respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale active a acestei reclamante reconvenţionale, excepţie invocată de către reclamant.

În ce priveşte fondul cererii reconvenţionale, instanţa consideră că, în ce priveşte suprafaţa de 273 mp. identificată ca având nr. topo. …. în expertiza topo. efectuată de exp. ……., mai sus menţionată, acţiunea formulată de reclamanţii ……. este una întemeiată. Astfel, contractul de vânzare – cumpărare din ……...1995, mai sus arătat, nefiind încheiat în formă autentică, are valoarea juridică a unui antecontract de vânzare cumpărare, părţile asumându-şi, prin acest antecontract, obligaţia de a autentifica această convenţie. În condiţiile în care între părţile din prezenta cauză au apărut neînţelegeri, atât cu privire la întinderea suprafeţei de teren care a făcut obiectul antecontractului de vânzare – cumpărare cât şi cu privire la linia de hotar dintre cele două proprietăţi, nu s-a mai procedat la autentificarea contractului mai sus arătat. În aceste condiţii, raportat la starea de fapt mai sus arătată şi în baza prevederilor art. 969 alin. 1 rap. la art. 1073 din Vechiul Cod Civil, instanţa consideră că se impune admiterea, în parte, a acţiunii reconvenţionale, în sensul că îl va obliga pe reclamantul – pârâtul reconvenţional ……….. să se prezinte la Notarul Public în vederea încheierii în formă autentică a contractului de vânzare – cumpărare privind imobilul teren în suprafaţă de 273 mp., identificat ca având nr. topo. ……/3 în Schiţa de dezmembrare a imobilului cu nr. topo. ……./1, înscris în CF nr. ..Borş, schiţă întocmită de ing. ….. şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……, în caz contrar prezenta hotărâre urmând să ţină loc de contract autentic de vânzare – cumpărare, Schiţa întocmită de ing. …… şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……., mai sus arătată, urmând să facă parte integrantă din prezenta hotărâre.

În baza prevederilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, republicată, în vigoare la data formulării acţiunii ce face obiectul prezentului dosar, instanţa va dispune întrabularea în CF a dreptului de proprietate al pârâţilor ……., cu titlu de cumpărare, asupra suprafeţei de teren de 273 mp., identificată ca având nr. topo. …………/3 prin Schiţa întocmită de ing. ………. şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. …….

În ce priveşte susţinerea expertului ….., prin adresa de la fila 39 din Volumul II al prezentului dosar, în sensul că suprafaţa folosită de pârâţii ……… este suprafaţa cumpărată de la reclamantul ….., instanţa înlătură această susţinere ca neîntemeiată, în condiţiile în care, din probele mai sus expuse, rezultă că pârâţii …….. au cumpărat de la …… suprafaţa de 273 mp. mai sus arătată, iar susţinerea expertului din adresa mai sus menţionată nu este însoţită de nicio explicaţie a expertului şi de niciun mijloc de probă de la dosarul cauzei.

În ce priveşte acţiunea reconvenţională formulată de pârâţii – reclamanţii reconvenţionali B……….., instanţa apreciază că aceasta este întemeiată doar în parte.

Astfel, reclamanţii reconvenţionali au solicitat instanţei să constate joncţiunea dintre posesia acestora şi posesia numiţilor ……., precum şi joncţiunea posesiei acestora din urmă cu autorul lor comun, …….., precum şi, în principal, să constate că reclamanţii reconvenţionali au dobândit, ca efect alo uzucapiunii, un drept de proprietate asupra suprafeţei S1 de 65 mp. din nr. topografice ….. înscrise în CF …..Borş, aşa cum este această suprafaţă notată în expertiza ing. ……, depusă la dosarul cauzei la data de ………..2012, iar în subsidiar, să constate că reclamanţii au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de superficie asupra suprafeţei ocupate de casa reclamanţilor reconvenţionali …. şi delimitată prin punctele a-1-2-b în expertiza aceluiaşi inginer.

În susţinerea cererii lor, reclamanţii reconvenţionali --- au arătat că situaţia suprafeţei ocupate de ei din terenul reclamantului este aceeaşi din anul 1958, dată la care s-a edificat casa proprietatea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali …….. Reclamanţii reconvenţionali …… au arătat că, în tot acest interval, toţi proprietarii posesori au folosit public, netulburat, continuu şi în nume de proprietar suprafaţa respectivă, apreciind că sunt îndeplinite în speţă condiţiile Decretului – Lege nr. 115/1938, art. 28. Reclamanţii reconvenţionali …… au mai arătat că posesia iniţială a fost exercitată de către defuncta ….., căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr. ….., iar ulterior de către moştenitorii …., reclamanţii reconvenţionali continuând posesia acestor moştenitori, cumpărând imobilul în 1995.

Instanţa apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 28 din Decretul – Lege nr. 115/1938, pentru a se putea constata dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului, ca efect al uzucapiunii. Astfel, potrivit prevederilor art. 28 alin. 1 din Decretul – Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat. În cauza de faţă, condiţiile legale mai sus prevăzute, nu sunt întrunite, în condiţiile în care proprietarul de CF, respectiv reclamantul ……….., este în viaţă. În cauză nu sunt incidente nici prevederile art. 28 alin. 2 din Decretul – Lege nr. 115/1938, prevederi potrivit cărora, de asemenea, va putea cere înscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, socotiţi de la înscrierea în cartea funciară a declaraţiunii de renunţare la proprietate. Or, în cauza de faţă, nici un proprietar tabular nu a înscris în cartea funciară vreo declaraţie de renunţare la proprietate. În cauza de faţă nu sunt îndeplinite nici condiţiile prevăzute de art. 27 din Decretul – Lege nr. 115/1938, prevederi legale potrivit cărora, în cazul când s-au înscris fără cauza legitima, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor rămâne valabil dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu buna-credinţa, potrivit legii, timp de 10 ani. Or, în prezenta cauză, nu au fost înscrise în CF drepturi reale în favoarea reclamanţilor reconvenţionali Bule, asupra imobilelor cu nr. topo. 303 şi 302/2 proprietatea reclamantului ……. Prin urmare, nici dispoziţiile art. 27 din Decretul – Lege nr. 115/1938 nu sunt aplicabile în prezenta cauză.

În ce priveşte o eventuală incidenţă a uzucapiunii de 10 până la 20 de ani, reglementată în art. 1895 – 1899 din Vechiul Cod Civil, în vigoare la data înregistrării acţiunii ce face obiectul prezentei cauze, instanţa apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de textele legale mai sus arătate pentru constatarea unei astfel de uzucapiuni. Pentru incidenţa unei astfel de uzucapiuni trebuie ca posesia să întrunească cumulativ două condiţii speciale, şi anume: posesia să se întemeieze pe un just titlu sau justă cauză; posesia să fie de bună-credinţă. Or, cel puţin în ce priveşte prima condiţie, mai sus arătată, lucrurile sunt clare, în sensul că reclamanţii reconvenţionali ……… nu au putut prezenta niciun just titlu sau o justă cauză, în baza cărora au exercitat posesia asupra unei părţi din terenul reclamantului …….. De aceea, în cauză, nu a intervenit în favoarea reclamanţilor reconvenţionali ……. nici uzucapiunea de 10 până la 20 de ani reglementată în art. 1895 – 1899 din Vechiul Cod Civil.

În ce priveşte o eventuală incidenţă a uzucapiunii de 30 de ani, reglementată prin art. 1890 din Vechiul Cod Civil, instanţa reţine că, pentru ca dreptul de proprietate sau un alt drept real principal să poată fi dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani este necesară îndeplinirea a două condiţii: a) posesia să fie utilă, adică o posesie propriu-zisă şi neviciată; b) posesia să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună-credinţă sau de rea-credinţă. Potrivit art. 1847 din Vechiul Cod Civil, ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar. În cauza de faţă, reclamanţii reconvenţionali ……… au exercitat o posesie publică şi sub nume de proprietar doar asupra imobilelor proprietatea lor, cu nr. topo. ………4 şi nr. topo. ……/5, nu şi asupra imobilelor cu nr. topo. ………./2 aparţinând reclamantului ……….. Ocuparea unei părţi din terenul reclamantului … este, în mod evident, rezultatul unei erori din partea reclamanţilor reconvenţionali …., şi nu rezultatul unei intenţii a acestora de a exercita posesia şi asupra unor suprafeţe din alte numere topo, care nu le aparţin. În consecinţă, cu privire la aceste suprafeţe aparţinând reclamantului …….., ocupate din eroare de către reclamanţii reconvenţionali ……. instanţa consideră că reclamanţilor reconvenţionali le lipseşte unul din elementele constitutive ale posesiei, respectiv elementul psihologic, intenţional sau animus, constând în intenţia sau voinţa celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine, adică sub nume de proprietar ori în calitate de titular al unui alt drept real. În cauza de faţă, în mod clar reclamanţilor reconvenţionali …….. le lipseşte elementul animus pentru exercitarea posesiei, aceştia exercitând din eroare, şi nu în mod intenţionat, dreptul lor de proprietate peste limitele teritoriale ale numerelor topografice aflate în proprietatea acestora. Această eroare a reclamanţilor reconvenţionali a devenit cunoscută părţilor după efectuarea expertizei topografice în prezenta cauză.

De aceea, instanţa va respinge, ca neîntemeiate, cererile reclamanţilor reconvenţionali … privind constatarea joncţiunii dintre posesia acestora şi posesia numiţilor ………precum şi a joncţiunii posesiei acestora din urmă cu autorul lor comun, ………, respectiv privind constatarea că reclamanţii reconvenţionali au dobândit, ca efect alo uzucapiunii, un drept de proprietate asupra suprafeţei S1 de 65 mp. din nr. topografice ………..2 înscrise în CF ……. Borş, aşa cum este această suprafaţă notată în expertiza ing. ……, depusă la dosarul cauzei la data de 01.03.2012.

În ce priveşte cererea subsidiară formulată de reclamanţii reconvenţionali ……privind constatarea că aceştia au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de superficie asupra suprafeţei ocupate de casa reclamanţilor reconvenţionali …….. şi delimitată prin punctele a-1-2-b în expertiza aceluiaşi inginer, instanţa consideră că această cerere este întemeiată. Astfel, dreptul de superficie este acel drept real principal, dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui teren, care constă în dreptul de proprietate al unei persoane, numită superficiar, privitor la construcţiile, plantaţiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altuia, teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosinţă. Dreptul de superficie poate fi dobândit prin titlu, uzucapiune sau direct prin lege.

În cauză, dreptul de superficie invocat de reclamanţii reconvenţionali …….., vizează strict terenul de sub casa de locuit – CL – a reclamanţilor reconvenţionali, delimitat prin expertiza întocmită de exp. ………. prin punctele a-1-b-2. sub acest aspect, instanţa constată că atât reclamanţii reconvenţionali ….., cât şi antecesorii acestora, respectiv …… şi autorul lor comun, ……, au exercitat folosinţa asupra terenului pe care era situată efectiv casa de locuit mai sus arătată. În consecinţă, folosinţa exercitată de proprietarii succesivi ai casei mai sus arătate, asupra terenului de sub această casă, reprezintă o veritabilă superficie, care, în mai mult de 30 de ani de la edificarea locuinţei, a dus la uzucaparea acestui drept de superficie. În condiţiile în care Decretul – Lege nr. 115/1938 nu face vorbire despre modalităţile de uzucapare a dreptului de superficie, instanţa apreciază că uzucaparea asupra acestui drept de superficie se supune dreptului comun în materie. Exercitarea unei folosinţe continue asupra terenului de sub casa de locuit pe o perioadă mai mare de 30 de ani, de către reclamanţii reconvenţionali ….. şi de antecesorii acestora, este dovedită la dosarul cauzei prin declaraţiile martorelor ….. (filele 96, 97 din volumul II al prezentului dosar), …… (filele 98, 99 din volumul II al prezentului dosar) şi …….. (fila 100 din volumul II al prezentului dosar). Fiind vorba despre uzucaparea unui drept de superficie, ca urmare a exercitării unei folosinţe de lungă durată a terenului de sub casa de locuit, şi nu de uzucaparea unui drept de proprietate asupra acestui teren, instanţa consideră că folosinţa asupra terenului de sub casă nu trebuie să întrunească cele două elemente ale posesiei (corpus şi animus) şi nici calităţile unei posesii utile, prevăzute de art. 1847 din Vechiul Cod Civil, deci nu trebuie să fie o posesie exercitată sub nume de proprietar al acestui teren. Astfel, pentru uzucaparea dreptului de superficie asupra terenului de sub casa de locuit, folosinţa terenului de sub casă exercitată de către reclamanţii reconvenţionali …………. şi de către antecesorii acestora, nu trebuia exercitată de către aceştia sub nume de proprietari ai terenului, ci sub nume de proprietari ai casei de locuit. Or, aşa cum s-a arătat mai sus, folosinţa asupra terenului de sub casă a fost exercitată în mod succesiv şi neîntrerupt de către proprietarii casei de locuit, pe o perioadă mai mare de 30 de ani, începând cu anul 1958 şi până în prezent.

Pentru motivele mai sus expuse, instanţa va admite cererea subsidiară formulată de reclamanţii reconvenţionali …….. şi va constata că reclamanţii reconvenţionali au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de superficie asupra suprafeţei ocupate de casa de locuit a acestora şi delimitată prin punctele a-1-b-2, din imobilul cu nr. topo……. înscris în CF nr. …….Borş, proprietatea reclamantului, conform expertizei efectuate în prezenta cauză de către ing. ……., expertiză ce va face parte integrantă din prezenta hotărâre.

În baza prevederilor art. 20 alin. 3 din Legea nr. 7/1996, republicată, în vigoare la data introducerii acţiunii ce va face obiectul prezentei cauze, instanţa va dispune înscrierea în CF a dreptului de superficie mai sus arătat.

În ce priveşte cererea formulată de reclamantul ………. privind constatarea de către instanţă a dobândirii de către acest reclamant, cu titlu de uzucapiune, a dreptului de proprietate asupra porţiunii indicate de expertul topo. în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012, respectiv a suprafeţei S3 = 27 mp. din nr. topo. …………/2 proprietatea pârâţilor ……, S5 = 73 mp. din nr. topo. …../2 proprietatea pârâţilor ……… şi S6 = 138 mp. din nr. topo. ………./1 proprietatea pârâţilor ……………, instanţa consideră că cererea formulată de reclamant, sub acest aspect, este una neîntemeiată.

Pentru a aprecia în acest fel, instanţa consideră că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 28 din Decretul – Lege nr. 115/1938, pentru a se putea constata dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului, ca efect al uzucapiunii. Astfel, potrivit prevederilor art. 28 alin. 1 din Decretul – Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat. În cauza de faţă, condiţiile legale mai sus prevăzute, nu sunt întrunite, în condiţiile în care proprietarii de CF, respectiv pârâţii …….., respectiv pârâţii ……..sunt înscrişi în Cartea Funciară şi sunt în viaţă. În cauză nu sunt incidente nici prevederile art. 28 alin. 2 din Decretul – Lege nr. 115/1938, prevederi potrivit cărora, de asemenea, va putea cere înscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemişcător în condiţiunile legii, timp de 20 ani, socotiţi de la înscrierea în cartea funciară a declaraţiunii de renunţare la proprietate. Or, în cauza de faţă, nici un proprietar tabular nu a înscris în cartea funciară vreo declaraţie de renunţare la proprietate. În cauza de faţă nu sunt îndeplinite nici condiţiile prevăzute de art. 27 din Decretul – Lege nr. 115/1938, prevederi legale potrivit cărora, în cazul când s-au înscris fără cauza legitima, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor rămâne valabil dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu buna-credinţa, potrivit legii, timp de 10 ani. Or, în prezenta cauză, nu au fost înscrise în CF drepturi reale în favoarea reclamantului ….. asupra imobilelor cu nr. topo. ………..1b şi nr. topo. 3……./6 aflate în proprietatea pârâţilor …., şi nici asupra imobilelor cu nr. topo. …../1 şi nr. topo. ……/2 aflate în proprietatea pârâţilor …….. Prin urmare, nici dispoziţiile art. 27 din Decretul – Lege nr. 115/1938 nu sunt aplicabile în prezenta cauză.

În ce priveşte o eventuală incidenţă a uzucapiunii de 10 până la 20 de ani, reglementată în art. 1895 – 1899 din Vechiul Cod Civil, în vigoare la data înregistrării acţiunii ce face obiectul prezentei cauze, instanţa apreciază că, în cauză, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de textele legale mai sus arătate pentru constatarea unei astfel de uzucapiuni. Pentru incidenţa unei astfel de uzucapiuni trebuie ca posesia să întrunească cumulativ două condiţii speciale, şi anume: posesia să se întemeieze pe un just titlu sau justă cauză; posesia să fie de bună-credinţă. Or, cel puţin în ce priveşte prima condiţie, mai sus arătată, lucrurile sunt clare, în sensul că reclamantul ………. nu a putut prezenta niciun just titlu sau o justă cauză, în baza cărora a exercitat posesia asupra unei părţi din terenul reclamantului …... De aceea, în cauză, nu a intervenit în favoarea reclamantului …… nici uzucapiunea de 10 până la 20 de ani reglementată în art. 1895 – 1899 din Vechiul Cod Civil.

În ce priveşte o eventuală incidenţă a uzucapiunii de 30 de ani, reglementată prin art. 1890 din Vechiul Cod Civil, instanţa reţine că, pentru ca dreptul de proprietate sau un alt drept real principal să poată fi dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani este necesară îndeplinirea a două condiţii: a) posesia să fie utilă, adică o posesie propriu-zisă şi neviciată; b) posesia să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună-credinţă sau de rea-credinţă. Potrivit art. 1847 din Vechiul Cod Civil, ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar. În cauza de faţă, reclamantul …….. a exercitat o posesie publică şi sub nume de proprietar doar asupra imobilelor proprietatea acestuia, cu nr. topo. …/1, nr. topo. 3……/2 şi nr. topo. 303, nu şi asupra imobilelor cu nr. topo. ……… şi nr. topo. 3…../6 aflate în proprietatea pârâţilor …… şi nici asupra imobilelor cu nr. topo. 3……./1 şi nr. topo. ……./2 aflate în proprietatea pârâţilor ….. Ocuparea unei părţi din terenul pârâţilor …… şi a Pârâţilor .. este, în mod evident, rezultatul unei erori din partea reclamantului …….., şi nu rezultatul unei intenţii a acestuia de a exercita posesia şi asupra unor suprafeţe din alte numere topo, care nu îi aparţin. În consecinţă, cu privire la aceste suprafeţe aparţinând pârâţilor ……, ocupate din eroare de către reclamantul ……, instanţa consideră că reclamantului îi lipseşte unul din elementele constitutive ale posesiei, respectiv elementul psihologic, intenţional sau animus, constând în intenţia sau voinţa celui care posedă de a exercita stăpânirea lucrului pentru sine, adică sub nume de proprietar ori în calitate de titular al unui alt drept real. În cauza de faţă, în mod clar reclamantului …… îi lipseşte elementul animus pentru exercitarea posesiei, acesta exercitând din eroare, şi nu în mod intenţionat, dreptul lui de proprietate peste limitele teritoriale ale numerelor topografice aflate în proprietatea acestuia. Această eroare a reclamantului a devenit cunoscută părţilor după efectuarea expertizei topografice în prezenta cauză.

De aceea, instanţa va respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantului …....de a se constata că acesta a dobândit, cu titlu de uzucapiune, dreptul de proprietate asupra porţiunii indicate de expertul topo. în raportul de expertiză topografică depus la termenul din 05.03.2012, respectiv a suprafeţei S3 = 27 mp. din nr. topo. …………./2 proprietatea pârâţilor ….. S5 = 73 mp. din nr. topo. ………../2 proprietatea pârâţilor ……şi S6 = 138 mp. din nr. topo. …….1 proprietatea pârâţilor ……. În plus, în petitul cererii mai sus arătate, s-a strecurat şi o eroare materială, în sensul că s-a indicat nr. topo. …../2 ca aparţinând pârâţilor .. or, aşa cum s-a reţinut mai sus, acest nr. topo. se află în proprietatea reclamantului ……..

În ce priveşte acţiunea formulată şi completată de reclamantul ….., privind stabilirea liniei de hotar dintre imobilele învecinate, instanţa constată că, potrivit expertizei efectuate în cauză, pârâţii ….. nu ocupă nicio suprafaţă de teren din suprafeţele de teren din imobilele cu nr. topo. …./1 şi ………./2 aflate în proprietatea pârâţilor ……. În consecinţă, acţiunea formulată de reclamanţi împotriva acestor pârâţi urmează să fie respinsă. De altfel, în ultima precizare de acţiune, depusă de reclamant la termenul de judecată din 08.04.2013, reclamantul …….. nu a mai susţinut că pârâţii …….. vreo porţiune de teren din imobilele reclamantului.

În ce priveşte capătul de cerere privitor la stabilirea liniei de hotar dintre imobilele reclamantului ….. învecinate cu imobilele pârâţilor …….. şi revendicarea suprafeţelor de teren ocupate de pârâţii ….., instanţa reţine faptul că, pârâţii – reclamanţii reconvenţionali Bule ocupă din imobilele cu nr. topo. 303 şi nr. topo. ………/2 aparţinând reclamantului ……… suprafaţa de 65 mp., evidenţiată prin expertiza topo. efectuată la dosar de către exp. …… ca fiind S1, cuprinsă între punctele 1-2-3-4-C-B-b-A-a. Limita numerelor topografice dintre imobilele cu nr. topo. ….. şi nr. topo. ……./2 înscrise în CF …Borş, aflate în proprietatea reclamantului ….., şi imobilele cu nr. topo. …./4 şi nr. topo. ……../5, înscrise în CF nr. 1…….Borş, aflate în proprietatea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali ….., este evidenţiată grafic, prin expertiza efectuată în cauză, pe aliniamentul a-A-b-B-C. În consecinţă, prin dispozitivul prezentei hotărâri, instanţa va stabili linia de hotar dintre imobilele cu nr. topo. ……. şi nr. topo. …./2 înscrise în CF 4….. Borş, aflate în proprietatea reclamantului ……, şi imobilele cu nr. topo. …./4 şi nr. topo. ……./5, înscrise în CF nr. …….. Borş, aflate în proprietatea pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali Bule, pe aliniamentul a-A-b-B-C din expertiza efectuată în cauză de exp. ………., expertiză ce va face parte din prezenta hotărâre.

De asemenea, în baza prevederilor art. 480 din Vechiul Cod Civil, în vigoare la data înregistrării acţiunii reclamantului în prezentul dosar, instanţa îi va obliga pe pârâţii …….. să îi lase reclamantului ……, în deplină proprietate şi posesie porţiunea de teren de 65 mp., indicată ca fiind S1, delimitată de punctele 1-2-3-4-C-B-b-A-a, prin raportul de expertiză topo efectuat în cauză, mai sus arătat, exceptând porţiunea de teren delimitată prin punctele 1-2-b-A-a, pentru care, aşa cum s-a arătat mai sus, instanţa va constata dobândirea, ca efect al uzucapiunii, a unui drept de superficie de către reclamanţii reconvenţionali ……..

Ca urmare a celor de mai sus, instanţa îi va obliga pe pârâţii ……. la a demola gardul existent între punctele 2-e-3-4, identificate prin expertiza topografică efectuată în cauză.

În ce priveşte cererea formulată de reclamantul …………., privind obligarea pârâţilor ……..de a demola porţiunea de construcţie (zidul) realizată pe nr. topo. ……..între punctele b-2, alipită construcţiilor C1, prin zidirea (unirea) colţului construcţiei CL de construcţia C1, identificată de expert ca porţiune din CL, şi ocuparea terenului ocupat de pârâţii ……. prin această zidire, instanţa consideră că, relevantă pentru soluţionarea acestui capăt de cerere este expertiza efectuată în cauză de expertul în construcţii ……., dar şi schiţa efectuată în cauză de expertul topo. ……..

Astfel, pe schiţa efectuată de exp. ……. (fila 270 din volumul I al prezentului dosar), sunt evidenţiate clădirile C1 şi C2 aparţinând reclamantului ……., respectiv construcţiile CL şi CA aparţinând reclamanţilor reconvenţionali ………, construcţii edificate la limita de hotar dintre cele două proprietăţi învecinate, precum şi alte construcţii care însă sunt situate la o oarecare distanţă de această linie de hotar. Între casa de locuit (CL) aparţinând reclamanţilor reconvenţionali …… şi construcţia C1 aflată în proprietatea reclamantului ………, pe linia evidenţiată de punctele b-2 prin expertiza topografică, reclamanţii reconvenţionali …… au edificat un gard. Acest gard este descris prin expertiza în construcţii efectuată în cauză de exp. …….. Astfel, prin concluziile expertizei în construcţii mai sus arătate (fila 78 din volumul II al prezentului dosar), se menţionează faptul că porţiunea de construcţie ridicată pe nr. topo. 3………., între punctele b-2, indicată ca porţiune din CL de către expertul topo., prin raportul depus la termenul din 05.03.2012, constă dintr-un perete alipit construcţiei C1, proprietatea reclamantului ….., şi a fost realizată prin unirea colţului construcţiei CL proprietatea pârâţilor ……., de construcţia C1 aparţinând reclamantului …….…. Prin concluziile Raportului de expertiză în construcţii, expertul a reţinut că o porţiune din acest perete a fost executată în anul 1996, iar finalizarea s-a făcut în anul 2011. prin concluziile Raportului de expertiză în construcţii s-a mai arătat că ridicarea zidului care a unit construcţiile CL de construcţia C1 are ca efect împiedicarea în totalitate a aerisirii primei cămări de alimente şi a pivniţei din construcţia C1 şi împiedicarea parţială a aerisirii celei de a doua cămări de alimente din construcţia C1. S-a arătat că, primul efect se datorează faptului că acum atât prima cămară cât şi pivniţa au deschidere către încăperea nou creată de pârâţi, iar cel de-al doilea efect se datorează faptului că doar unul dintre cele trei goluri de la cea de-a doua cămară mai are legătură directă cu exteriorul, celelalte două goluri deschizându-se unul către noua încăpere şi unul într-o scobitură făcută în peretele dinspre curte al noii încăperi. Prin concluziile aceleiaşi Raport de expertiză în construcţii întocmit de exp. …… s-a mai arătat că, prin activitatea de zidire amintită anterior se împiedică în totalitate iluminarea naturală a primei cămări de alimente şi a pivniţei din construcţia C1 şi se reduce la jumătate iluminarea naturală a celei de-a doua cămări de alimente din construcţia C1. Raportat la configuraţia iniţială a construcţiei CL proprietatea pârâţilor ……..(casa de locuit din partea dreaptă), s-a apreciat că zidul de unire a CL de C1 poate fi demolat fără a afecta structura de rezistenţă a clădirii în cauză, concluzia fiind valabilă doar în situaţia în care pârâţii nu au îndepărtat grinda de susţinere existentă iniţial, pe care se descărcau grinzile de planşeu şi care rezema la un capăt pe peretele casei pârâţilor iar la celălalt capăt pe peretele casei reclamantului. Prin Raportul de expertiză în construcţii s-a mai arătat că apa de ploaie care se evacuează de pe acoperişul construcţiei CL a pârâţilor …… şi …….. (casa de locuit din partea dreaptă) prin jgheaburile aferente acoperişului nu se scurge pe pereţii construcţiilor C1 şi C2, proprietatea reclamantului. Prin concluziile la exp. în construcţii, valoarea de circulaţie totală a imobilelor teren înscrise în CF nr. ……Borş, cu nr. topo. …….1 se estimează la circa 204.300 lei. Prin Capitolul II, pct. 2 – Evaluarea Terenului – din expertiza tehnică în construcţii, s-a arătat modul de calcul al valorii mai sus arătate. Astfel, valoarea mai sus arătată a fost stabilită în condiţiile în care, pe baza informaţiilor disponibile, expertul a apreciat că valoarea unitară a terenului este de 65 lei/mp., adică echivalentul a 15 euro/mp.

Raportat la concluziile tehnice ale expertizei în construcţii mai sus arătate, având în vedere că peretele ridicat de către pârâţii – reclamanţii reconvenţionali Bule pe nr. topo. ………, proprietatea reclamantului ….., între punctele b-2, pe de o parte, ocupă proprietatea reclamantului, pe de altă parte prejudiciază pivniţa şi cămara reclamantului, atât sub aspectul aerisirii cât şi sub aspectul iluminării naturale a acestora în modalităţile mai sus arătate, având în vedere că, potrivit celor arătate în expertiza tehnică în construcţii întocmită în cauză, acest perete poate fi demolat, instanţa, în baza prevederilor art. 480 din Vechiul Cod Civil, incidente în prezenta cauză, va admite cererea formulată de reclamantul …… sub acest aspect şi îi va obliga pe pârâţii …… să demoleze porţiunea de construcţie (zidul) mai sus arătat, realizată pe nr. topo. ……., între punctele „b-2”, alipită construcţiilor C1, prin zidirea (unirea) colţului construcţiei CL de construcţia C1, identificată de expertiza topo. ca porţiune din CL aparţinând pârâţilor ………., obligându-i totodată pe aceşti pârâţi să elibereze terenul ocupat prin această zidire.

În condiţiile în care, aşa cum s-a reţinut mai sus, prin expertiza în construcţii, s-a reţinut că apa de ploaie care se evacuează de pe acoperişul construcţiei CL a pârâţilor …………. (casa de locuit din partea dreaptă) prin jgheaburile aferente acoperişului nu se scurge pe pereţii construcţiilor C1 şi C2, proprietatea reclamantului, instanţa va respinge, ca neîntemeiat, capătul de cerere din precizarea şi completarea de acţiune depusă de reclamantul ………. la termenul din 7 mai 2012 (filele 18 şi 19 din volumul II al prezentului dosar), prin care reclamantul a solicitat instanţei să dispună obligarea pârâţilor la a modifica amplasamentul conductelor de scurgere a apei de ploaie existente pe lângă construcţia CL, astfel încât aceasta să nu se scurgă pe construcţia C1 şi C2 proprietatea reclamantului …….. De altfel, prin ultima precizare de acţiune depusă la dosarul cauzei la termenul de judecată din 8 aprilie 2013 (filele 82 şi 83 din volumul II al prezentului dosar), reclamantul nici nu a mai susţinut acest capăt de cerere.

În ce priveşte cheltuielile de judecată avansate de părţile cauzei, în raport de această expertiză în construcţii, instanţa reţine că această probă a fost solicitată de către reclamantul din prezenta cauză, ………, reclamant care de altfel a şi achitat avansul pentru efectuarea acestei expertize, în cuantum de 700 lei, prin chitanţa de la filele 31 şi 32 din volumul II al prezentului dosar.

În condiţiile în care expertiza în construcţii a fost relevantă pentru soluţionarea a două dintre capetele de cerere din precizarea şi completarea de acţiune depusă de reclamantul ……….. la termenul din 7 mai 2012 (filele 18 şi 19 din volumul II al prezentului dosar), respectiv a capătului de cerere prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor ……. să demoleze porţiunea de construcţie (zidul) mai sus arătat şi a capătului de cerere privind modificarea amplasamentului conductelor de scurgere a apei de ploaie existente pe lângă construcţia CL, şi în condiţiile în care doar unul din capetele de cerere mai sus arătate s-a dovedit a fi întemeiat, respectiv capătul de cerere privind demolarea zidului, instanţa apreciază că părţile trebuie să suporte cheltuielile de judecată privind efectuarea expertizei în construcţii, în mod proporţional cu munca depusă de expert pentru a pune concluzii pe cele două capete de cerere. Astfel, în concluziile expertizei în construcţii, pasajul privitor la deversarea apei de ploaie este unul de mică întindere, având doar 4 rânduri (fila 79 din volumul II al prezentului dosar), iar în capitolul privind desfăşurarea expertizei tehnice, pasajul privind streaşina adiacentă peretelui dinspre curte al casei pârâţilor Bule, este de asemenea de mică întindere, având doar 4 rânduri (ultima frază din penultimul paragraf de la fila 77 din volumul II al prezentului dosar). În aceste condiţii, instanţa apreciază că activitatea expertului …., pentru a răspunde la capătul de cerere neîntemeiat, formulat de reclamantul …………, privind modificarea amplasamentului conductelor de scurgere a apei de ploaie existente pe lângă construcţia CL, a fost o activitate mai redusă în complexitate decât activitatea desfăşurată de expert pentru a răspunde cererii întemeiate a reclamantului ……….., prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor Bule să demoleze porţiunea de construcţie (zidul) mai sus arătat, răspunsurile oferite de expert cu privire la acest zid, prin raportul de expertiză, ocupând o întindere mult mai mare decât răspunsurile privitoare la scurgerea apei de ploaie sau la streaşina casei pârâţilor ………... De aceea, în condiţiile în care capătul de cerere formulat de reclamant, privind demolarea zidului, este întemeiat, iar munca prestată de expert, pentru a răspunde acestui capăt de cerere, a fost mai complexă în raport de munca prestată de expert pentru a răspunde la celălalt capăt de cerere, instanţa consideră că se impune ca pârâţii …….. să suporte integral diferenţa de onorariu în valoare de 900 lei, rămasă de achitat pentru expertiza în construcţii, urmând ca avansul de onorariu de 700 lei achitat de reclamant să rămână în sarcina reclamantului ………. În condiţiile în care, aşa cum se arată prin Nota de Evaluare depusă la dosar de către exp. M………, a mai rămas o diferenţă de onorariu de achitat de 900 lei (fila 59 din volumul II al prezentului dosar), şi în condiţiile în care reclamantul ……… a achitat întregul avans de onorariu de 700 lei pentru această expertiză, prin chitanţele de la filele 31 şi 32 din volumul II al prezentului dosar, instanţa, în baza prevederilor art. 23 alin. 1 şi alin. 2 din O.G. nr. 2/2000, instanţa, pentru motivele mai sus arătate, îi va obliga în solidar pe pârâţii – reclamanţii reconvenţionali …. să achite să achite în contul Biroului Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Bihor, pentru exp. …, suma de 900 lei reprezentând diferenţă de onorariu de expertiză.

În ce priveşte capătul de cerere din acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamantul …… împotriva pârâţilor …………. ., privitoare la stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţile acestora şi revendicarea suprafeţelor de teren ocupate de pârâţii …, instanţa reţine că, potrivit expertizei topografice efectuate în cauză, pârâţii …… ocupă din imobilul cu nr. topo. …/2 proprietatea reclamantului …, suprafaţa de 7 mp. evidenţiată prin expertiză cu S2, precum şi suprafaţa de 5…….mp. din imobilul cu nr. topo. …./1 proprietatea reclamantului ……...

Din această suprafaţă de 536 mp. aşa cum s-a reţinut mai sus, instanţa va constata că reclamantul le-a vândut pârâţilor ……… suprafaţa de 273 mp. evidenţiată prin Schiţa întocmită de ing. … şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. …….., mai sus arătată, această schiţă urmând să facă parte integrantă din prezenta hotărâre.

Aşa cum s-a reţinut mai sus, şi reclamantul ocupă din imobilele terenuri cu nr. topo. …./6 şi nr. topo. …../1b, suprafaţa totală de 27 mp. Pârâţii G…….nu au formulat însă nicio cerere reconvenţională cu privire la această suprafaţă.

În ce priveşte apărarea formulată de către pârâţii ……….., privitoare la inadmisibilitatea capătului de cerere formulat de reclamant, care vizează grăniţuirea şi revendicarea terenului, pe motivul că, pe de o parte, din parcela cu nr. topo. ……/2 înscrisă în CF nr. …………Borş, pârâţii …….. deţin doar o parte din suprafaţa totală de 1.478 mp., şi aceasta în indiviziune, iar din parcela cu nr. topo. …, care are suprafaţa totală de 1.388 mp., reclamanţii reconvenţionali …….deţin în proprietate doar o parte din această suprafaţă de teren, instanţa înlătură, ca neîntemeiată, această susţinere a pârâţilor …., în condiţiile în care, din toate probele de la dosarul cauzei, rezultă în mod clar că pârâţii G…….. sunt cei care exercită posesia de fapt asupra terenului învecinat cu proprietatea tabulară a reclamantului ….. Astfel, este de necontestat faptul că pârâţii ……., şi nu alte persoane, ocupă suprafeţele indicate prin expertiza topo. efectuată de exp. ………, ca fiind S2, cuprinsă între punctele 4-5-C-4, în suprafaţă de 7 mp. din nr. topo. ………/2, respectiv ca fiind S4, cuprinsă între punctele 7-c-8-9-G-F-d-E-7, în suprafaţă de 536 mp. din nr. topo. ……./1, exceptând din această ultimă porţiune suprafaţa de 273 mp., evidenţiată prin Schiţa întocmită de ing. …. şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……., suprafaţă care le va rămâne în deplină proprietate şi posesie pârâţilor …

Raportat la aspectele mai sus arătate, instanţa va stabili linia de hotar dintre imobilele aflate în proprietatea reclamantului …, cu nr. topo. ….…., înscrise în CF nr. ……Borş, şi imobilele aflate în proprietatea pârâţilor ………., cu nr. topo. ….. şi nr. topo. ………6, înscrise în CF nr. …….. Borş, pe aliniamentul dat de punctele 4-5-D-E-d-F, şi îi va obliga pe pârâţii …….. să îi lase reclamantului ….., în deplină proprietate şi posesie, porţiunile de teren indicate în expertiza topografică efectuată în cauză de exp. ……., ca fiind S2, cuprinsă între punctele 4-5-C-4, în suprafaţă de 7 mp. din nr. topo. ……./2, respectiv ca fiind S4, cuprinsă între punctele 7-c-8-9-G-F-d-E-7, în suprafaţă de 536 mp. din nr. topo. ………/1, exceptând din această ultimă porţiune suprafaţa de 273 mp., evidenţiată prin Schiţa întocmită de ing. ……… şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……., suprafaţă care le va rămâne în deplină proprietate şi posesie pârâţilor ………….

În condiţiile în care, pe această suprafaţă de 273 mp., cumpărată de pârâţii ….. de la reclamantul ……, se află şi construcţia F proprietatea pârâţilor …………, evidenţiată prin expertiza topo. întocmită în cauză de exp. …………, instanţa va respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantul ………., de a se dispune obligarea pârâţilor …… şi ………. de a achita reclamantului contravaloarea terenului ocupat de construcţia F din nr. topo. ………/1. De altfel, prin cererea depusă la dosarul cauzei la termenul de judecată din 7 mai 2012 (fila 6 din volumul II al prezentului dosar), reclamantul a renunţat la judecarea acestui capăt de cerere. Reclamantul nu s-a prezentat însă personal în instanţă pentru a susţine renunţarea la judecarea acestui capăt de cerere.

În ce priveşte cheltuielile de judecată avansate cu expertiza topografică efectuată în cauză de către ing. ………, instanţa reţine faptul că atât avansul cât şi diferenţa de onorariu pentru această expertiză au fost achitate în cauză de către reclamantul ……... Astfel, reclamantul a achitat pentru această expertiză topografică valoarea totală de 2.530 lei, sumă compusă din onorariul provizoriu achitat, în valoare de 1.600 lei (aspect menţionat de către expert prin nota de evaluare de la fila 255 din volumul I al dosarului cauzei), din suma de 590 lei cu titlu de diferenţă de onorariu (conform chitanţelor de la filele 281 şi 282 din volumul I al prezentului dosar), respectiv din suma de 340 lei, reprezentând diferenţa de onorariu percepută de expert pentru completarea raportului de expertiză (conform chitanţelor de la filele 29 şi 30 din volumul II al prezentului dosar).

În condiţiile în care pârâţii …….. nu ocupă nicio suprafaţă de teren din imobilele celorlalte părţi din prezenta cauză, instanţa consideră că aceşti pârâţi nu pot fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată în favoarea celorlalte părţi din prezenta cauză.

În condiţiile în care fiecare dintre părţile din prezenta cauză, ocupă terenuri din proprietăţile învecinate, instanţa va obliga părţile din prezenta cauză să suporte onorariul pentru expertiza topografică efectuată în cauză, în funcţie de suprafaţa efectiv ocupată. Astfel, pârâţii …….. ocupă din terenul reclamantului ……. ……o suprafaţă totală de 270 mp. [7 mp. + 263 mp. (536 mp. – 273 mp. = 263 mp.)], reclamantul ocupă din terenul pârâţilor …… suprafaţa de 27 mp., iar pârâţii …….ocupă din suprafaţa reclamantului …………. suprafaţa de 65 mp. În total, părţile ocupă unele de la altele suprafaţa totală de 362 mp. În condiţiile în care reclamanţii i-au achitat expertului topograf un onorariu în valoare totală de 2.530 lei, iar suprafaţa totală ocupată reciproc de părţile din prezenta cauză este de 362 mp., rezultă că, pentru fiecare mp. ocupat, părţilor le revine suma de 7 lei din costul acestei expertize. În consecinţă, văzând că reclamantul a suportat singur întregul cost al expertizei topografice efectuat în cauză de exp. ……., instanţa, în baza prevederilor art. 274 alin. 1 rap. la art. 276 şi art. 277 din Vechiul Cod de Procedură Civilă, incidente în prezenta cauză, îi va obliga pe pârâţii ………..să îi achite reclamantului suma de 455 lei reprezentând cheltuieli de judecată justificate cu onorariul de expertiză topografică datorat de aceşti pârâţi (65 mp. x 7 lei = 455 lei). De asemenea, instanţa, în baza aceloraşi temeiuri de fapt şi de drept mai sus arătate, îi va obliga, în solidar, pe pârâţii G……….să îi achite reclamantului suma de 1.890 lei reprezentând cheltuieli de judecată justificate cu onorariul de expertiză topografică datorat de aceşti pârâţi (270 mp. x 7 lei = 1.890 lei). În condiţiile în care, aşa cum s-a reţinut mai sus, reclamantul ocupă o suprafaţă de 27 mp. din terenul proprietatea pârâţilor ……, diferenţa de onorariu până la valoarea totală de 2.530 lei urmează să rămână în sarcina reclamantului.

În baza prevederilor art. 276 din Vechiul Cod de Procedură Civilă, incidente în prezenta cauză, instanţa va dispune compensarea celorlalte cheltuieli de judecată avansate de părţi în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Admite, în parte, acţiunea reconvenţională precizată formulată de pârâţii – reclamanţii reconvenţionali ……., ambii domiciliaţi în Oradea, ………. bl. …., ap. 54, jud. Bihor, cu reşedinţa în Borş, nr. ………….., jud. Bihor, în contradictoriu cu reclamantul …………, domiciliat în Borş, str. …….., jud. Bihor şi, în consecinţă: 

Constată că reclamanţii reconvenţionali ……au dobândit, ca efect al uzucapiunii, un drept de superficie asupra suprafeţei ocupate de casa de locuit a acestora şi delimitată prin punctele a-1-b-2, din imobilul cu nr. topo. ………. înscris în CF nr. ………. Borş, proprietatea reclamantului, conform expertizei efectuate în prezenta cauză de către ing. ………. expertiză ce va face parte integrantă din prezenta hotărâre şi dispune înscrierea în CF a dreptului de superficie mai sus arătat.

Respinge celelalte capete de cerere ale acţiunii reconvenţionale formulate de pârâţii – reclamanţii reconvenţionali ………., în contradictoriu cu reclamantul ……

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocate de reclamantul ……….. în contradictoriu cu pârâta ………...

Admite, în parte, acţiunea reconvenţională formulată de pârâţii – reclamanţii reconvenţionali ……., ambii domiciliaţi în Oradea, B………, în contradictoriu cu reclamantul …… şi, în consecinţă:

Obligă pe reclamantul – pârâtul reconvenţional ………. să se prezinte la Notarul Public în vederea încheierii cu pârâţii – reclamanţii reconvenţionali ……., în formă autentică, a contractului de vânzare – cumpărare privind imobilul teren în suprafaţă de 273 mp., identificat ca având nr. topo. ……..3 în Schiţa de dezmembrare a imobilului cu nr. topo. ……./1, înscris în CF nr. …….. Borş, schiţă întocmită de ing. ………. şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ………, în caz contrar prezenta hotărâre urmând să ţină loc de contract autentic de vânzare – cumpărare, Schiţa întocmită de ing. …….. şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. ……….. mai sus arătată, urmând să facă parte integrantă din prezenta hotărâre.

Dispune întrabularea în CF a dreptului de proprietate al pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali G…., cu titlu de cumpărare, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri, asupra suprafeţei de teren de 273 mp. din nr. topo. 3………./1, identificată ca având nr. topo. ……/3 prin Schiţa întocmită de ing. ……. şi avizată de O.C.O.T. Bihor sub nr. …….

Respinge, în rest, acţiunea reconvenţională formulată de pârâţii – reclamanţii reconvenţionali ………. …… în contradictoriu cu reclamantul …………... 

Admite, în parte acţiunea principală formulată, precizată şi completată de reclamantul …….Bihor, în contradictoriu cu pârâţii – reclamanţii reconvenţionali ……., ambii domiciliaţi în Oradea, …..jud. Bihor şi, în consecinţă:

Stabileşte linia de hotar dintre imobilele cu nr. topo. …. şi nr. topo. ….. înscrise în CF .. Borş, aparţinând reclamantului ……., şi imobilele cu nr. topo. ………4 şi nr. topo. …….., înscrise în CF nr. 1………..Borş, aparţinând pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali ……, pe aliniamentul a-A-b-B-C din expertiza efectuată în cauză de exp. ………., expertiză ce va face parte din prezenta hotărâre, şi îi obligă pe pârâţii ……. să îi lase reclamantului ………, în deplină proprietate şi posesie, porţiunea de teren de 65 mp., indicată ca fiind S1, delimitată de punctele 1-2-3-4-C-B-b-A-a, prin raportul de expertiză topo efectuat în cauză de către exp. …., exceptând porţiunea de teren delimitată prin punctele 1-2-b-A-a, porţiune pentru care, prin dispozitivul prezentei hotărâri, instanţa a constatat dobândirea, ca efect al uzucapiunii, a unui drept de superficie de către reclamanţii reconvenţionali …………….

Obligă pe pârâţii – reclamanţii reconvenţionali ……. la demolarea gardului existent între punctele 2-e-3-4, identificate prin expertiza topografică întocmită în cauză de exp. ……….. …….

Obligă pe pârâţii – reclamanţii reconvenţionali …….. la demolarea porţiunii de construcţie (zid), realizată pe nr. topo. …….., între punctele „b-2”, alipită construcţiilor C1, prin zidirea (unirea) colţului construcţiei CL de construcţia C1, identificată ca porţiune din „CL”, prin expertiza topo. întocmită în cauză de exp. ……….., şi dispune eliberarea terenului ocupat de către pârâţii – reclamanţii reconvenţionali Bule, prin această zidire.

Respinge, ca neîntemeiate, celelalte cereri formulate de reclamantul – pârâtul reconvenţional …. în contradictoriu cu pârâţii – reclamanţii reconvenţionali ……….

Admite, în parte acţiunea principală formulată, precizată şi completată de reclamantul ……… jud. Bihor, în contradictoriu cu pârâţii – reclamanţii reconvenţionali ……, ambii domiciliaţi în Oradea, B-………..ud. Bihor şi, în consecinţă:

Stabileşte linia de hotar dintre imobilele aparţinând reclamantului …….., cu nr. topo. 3………/2 şi nr. topo. ……./1, înscrise în CF nr. …… Borş, şi imobilele aparţinând pârâţilor – reclamanţi reconvenţionali …….. cu nr. topo. ………1b şi nr. topo. …..6, înscrise în CF nr. ……Borş, pe aliniamentul dat de punctele 4-5-D-E-d-F, şi îi obligă pe pârâţii …… să îi lase reclamantului …………, în deplină proprietate şi posesie, porţiunile de teren indicate în expertiza topografică efectuată în cauză de exp. ………., ca fiind S2, cuprinsă între punctele 4-5-C-4, în suprafaţă de 7 mp. din nr. topo. …../2, respectiv ca fiind S4, cuprinsă între punctele 7-c-8-9-G-F-d-E-7, în suprafaţă de 536 mp. din nr. topo. ………./1, exceptând din această ultimă porţiune suprafaţa de 273 mp., evidenţiată prin Schiţa întocmită de ing. ……. şi avizată de O.C.O.T. Bihor, sub nr. …………/1995, suprafaţă care le va rămâne în deplină proprietate şi posesie pârâţilor ……..

Respinge, ca neîntemeiate, celelalte cereri formulate de reclamantul – pârâtul reconvenţional …… în contradictoriu cu pârâţii – reclamanţii reconvenţionali …..

Obligă, în solidar, pe pârâţii – reclamanţii reconvenţionali ………. şi ….. să îi achite reclamantului – pârâtului reconvenţional ………….. suma de 1.890 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Obligă, în solidar, pe pârâţii – reclamanţii reconvenţionali ……….. să îi achite reclamantului – pârâtului reconvenţional ……… suma de 455 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Obligă, în solidar, pe pârâţii – reclamanţii reconvenţionali ……… să achite în contul Biroului Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Bihor, pentru exp. ………, suma de 900 lei reprezentând diferenţa de onorariu pentru expertiza tehnică efectuată în cauză de către acest expert tehnic.

Compensează celelalte cheltuieli de judecată între părţile din prezenta cauză, mai sus arătate.

Respinge, în întregime, acţiunea civilă precizată, formulată de reclamantul …….. în contradictoriu cu pârâtele ……. toate domiciliate în Borş, nr. ……….. jud. Bihor.

Constată că pârâtele ….. nu au solicitat cheltuieli de judecată în prezenta cauză.

Executorie în ce priveşte dispoziţia de achitare a onorariului de expertiză de 900 lei, ce urmează a fi achitat de reclamanţii reconvenţionali Bule în favoarea exp. ………., domiciliat în Oradea, B-….., jud. Bihor, prin intermediul Biroului Local de Expertize de pe lângă Tribunalul Bihor.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 4 noiembrie 2013.

PREŞEDINTE GREFIER

.

Domenii speta

Spete similare