Fond funciar

Tip speta: sentinta civila

Titlu: fond funciar

Data speta:  25.03.2010

Prin cererea înregistrată sub nr. 395 din data de 20.03.2006 pe rolul Judecătoriei Buhuşi, reclamanta Ţ. M. a chemat în judecată pe pârâţii Ţ. A. N., Ţ. A., Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. pentru a se constata nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 30612/30.10.2002, eliberat pe numele defunctei Ţ. G., autoarea pârâţilor Ţ.A. N. şi Ţ. A., pentru suprafaţa de 1920 mp.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar în conformitate cu dispoziţiile art. 42 din L. 1/2000 introdus prin Titlul VI art 1 pct 43 dinL.nr.247/2005.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a arătat că este moştenitoarea defunctei Ţ. M., pe numele căreia a fost eliberat titlu de proprietate nr. 29356/26.05.1995 pentru suprafaţa de 3600 mp, suprafaţă care în realitate este diminuată cu 1920 mp, suprafaţă care se regăseşte în titlu de proprietate nr. 30612/31.10.2002 a cărui anulare absolută parţială o solicită. Prin eliberarea titlului de proprietate nr. 30612/30.10.2002 i-a fost afectat dreptul de proprietate cu suprafaţa de 1920 mp, această suprafaţă suprapunându-se peste suprafeţele înscrise în titlul de proprietate aparţinând autoarei sale, Ţ. M.. Deşi Comisia Locală cunoştea atunci când a stabilit amplasamentul prin eliberarea procesului-verbal de punere în posesie, că pe această suprafaţă există un titlu de proprietate eliberat încă din anul 1995 iar delegatul cadastral avea această evidenţă, în mod concret s-a procedat la suprapunerea cu un scop bine determinat şi anume, diminuarea pe această cale a dreptului de proprietate al defunctului tată al reclamantei, Ţ. A..

Reclamanta a invocat culpa Comisiei Locale de aplicare a legilor fondului funciar, culpă atât în ceea ce priveşte încercarea de anulare a titlului de proprietate nr.28990/30.06.1994 eliberat pe numele lui Ţ. A. cât şi cu privire la titlul de proprietate nr. 30612/30.10.2002 eliberat pe numele Ţ. G., pentru care a stabilit un amplasament eronat. Anterior eliberării titlului de proprietate nr.28990/30.06.1994 eliberat pe numele lui Ţ. A. şi a titlului de proprietate nr.29356/26.05.1995 eliberat pe numele lui Ţ. M., Comisia Locală B. a procedat la punerea în posesie pentru suprafaţa de 2500 mp şi 3600 mp posesie neîntreruptă şi netulburată până la eliberarea titlului de proprietate nr. 30612/30.10.2002 eliberat pe numele lui Ţ.G., fiindu-i astfel afectat dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1920mp.

Reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile L.nr.247/2005.

Cererii de chemare în judecată i-au fost anexate în fotocopie titlul de proprietate nr. 28990/30.06.1994, titlu de proprietate nr.29356/26.05.1995 şi titlu de proprietate 30612/31.10.2002 .

Pârâtul Ţ. A. N., legal citat, s-a prezentat în faţa instanţei şi a depus întâmpinare.

Pârâtul a invocat prin întâmpinare că reclamanta nu are calitate procesuală activă, nefăcând dovada că este moştenitoarea defuncţilor Ţ. M. şi Ţ. A., reclamanta mai având şi un frate. În ceea ce priveşte fondul cauzei pârâtul a arătat că, Comisia locală de aplicare a Lg. 18/1991 în mod eronat a atribuit suprafaţa de 2500 mp la locul „Grădina Mare"(Bulgărie) pe numele lui Ţ. A., el nefiind înzestrat de bunicul acestuia şi al pârâtului, Ţ. N. şi părinţii acestuia Ţ. I. şi M. cu teren din 15.000 mp (3600mp) conform titlului de proprietate 29356 pentru parcela 520/16. Bunicul său, Ţ. N., a fost proprietarul unei suprafeţe de 15.000 mp. situaţi în punctul „Grădina Mare"(Bulgărie), suprafaţă din care a înzestrat  cu  câte  1/4 patru  copii aşa cum reiese din evidenţa registrului agricol din anii 1959-1961. Din anul 1991 şi în baza cererii adresate Primarului oraşului B. şi înregistrată cu nr. 1190/06.03.1991 când i-a fost eliberată adeverinţa de comunicare nr.l509/11.07.1991 (anexa nr. 28 nr. curent 163) pentru suprafaţa de 3600 mp teren situat în punctul „Grădina Mare"(Bulgărie), a plătit impozitul şi a folosit raţional roadele obţinute, în unii ani ajutându-şi şi rudele, respectiv pe mătuşile sale, Ţ.M. şi E. A. precum şi pe verişorii R. G. şi V. E., netulburând posesia cuiva. Pârâtul consideră că titlul de proprietate emis pe numele autoarei sale Ţ. G. a fost eliberat conform legii solicitând respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată.

In dovedirea celor susţinute în întâmpinare pârâtul Ţ.A. a solicitat proba cu acte, martori şi expertiză.

Întâmpinării i-aufostanexateînscrisuri.

La termenul din 18.04.2006 instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia calităţii procesuale active.

Reclamanta a susţinut că este proprietara terenului prin hotărâre

judecătorească respectiv sentinţa civilă nr. 830/2005, aspect cu care pârâţii au fost

de acord.

Reclamanta a depus la dosarul cauzei precizări la acţiunea principala precum şi o serie de înscrisuri.

Pârâtele Comisia Locală B. şi Comisia Judeţeană B. au înaintat instanţei documentaţia care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr.30612/31.10.2002, eliberat pe numele lui Ţ. G. (filele 119-122 şi 143-144).

Pârâta Comisia Locală B. a depus la dosarul cauzei precizări prin care se arată că în punctul numit „Grădina Mare" sau Bulgarie au fost eliberate 3 titluri de proprietate: titlul de proprietate nr.29356/1995 pentru suprafaţa de 3600 mp. pe numele Ţ.M.; titlul de proprietate nr.28990/1994 pentru suprafaţa de 2500 mp pe numele Ţ. A., titlu a cărui anulare parţială, pentru suprafaţa de 1920 mp se cere de către reclamanta Ţ. M.;titlul de proprietate nr.30612/2002  pentru suprafaţa de 3600 mp pe numele Ţ.G., rezultând o suprafaţă totală de 9700 m.p.

In urma expertizei tehnice efectuată în dosarul nr. 4908/2004 al Tribunalului B. a rezultat că în teren nu există întreaga suprafaţă de teren de 9700 m.p. necesară punerii în posesie conform celor 3 titluri de proprietate eliberate, ci doar 7780 m.p., deci cu 1920 m.p.mai puţin.

Ca urmare, prin decizia nr.689/2005 pronunţată de Curtea de Apel B. în dosarul nr 2169/2005, Primarul Oraşului B., în calitate de preşedinte al Comisiei locale, a fost obligat să o pună în posesie pe reclamanta Ţ. M. cu suprafaţa de 4180 m.p. teren (din suprafaţa totală de 6100 m.p. identificată cu parcela topografică nr. T26 P520/16 în titlurile de proprietate nr.28990/1994 eliberat pe numele Ţ. A. şi nr. 29356/1995 eliberat pe numele Ţ. M.) măsuraţi începând cu latura de est a parcelei, astfel cum se arată în planul de situaţie (conform titlului de proprietate), anexă la expertiza efectuată în dosarul nr 4908/2004 de expertul C.M. M. pe care reclamanta 1-a depus la dosarul cauzei.

Pentru diferenţa de suprafaţă de 1920 m.p. care nu este liberă în teren, primarul în calitate de preşedinte al comisiei a fost obligat să o pună în posesie pe reclamantă pe alt amplasament liber. In ceea ce priveşte punerea în posesie pentru suprafaţa de 1920 m.p. pe alt amplasament, conform deciziei nr. 689/2005, reclamantei i s-au făcut 3 oferte (pentru punctul Hugi Cruce, Pădure Sonde şi Margine ), punându-i-se totodată în vedere reclamantei să comunice în scris refuzul sau acceptul pentru una din aceste oferte în termen de 10 zile, în caz contrar, comisia locală urmând să procedeze la punerea în posesie din oficiu pe unul din cele 3 amplasamente. Întrucât reclamanta nu a răspuns, în termenul de 10 zile stabilit de comisie, la oferta făcută prin adresa nr. 469/2006, pentru suprafaţa de 1920 m.p.(pentru care se solicită anularea Titlului de proprietate eliberat pe numele Ţ. G.) s-a procedat la punerea în posesie din oficiu în punctul Hugi,conform procesului verbal de punere în posesie nr 1711/01,02.2006,

Referitor la punerea în posesie cu suprafaţa de 4180 m.p. teren conform deciziei civile nr.689/2005 a Curţii de Apel B., avându-se în vedere că în situaţia în care s-ar realiza punerea în posesie a reclamantei Ţ. M. conform deciziei civile nr 689/2005,s-ar ajunge la situaţia ca punerea în posesie a acesteia să se suprapună peste suprafaţa de teren pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr.30612/2002 pe numele Ţ. G., în acest caz fiind imposibil de pus în executare decizia civilă nr.689/2005, comisia locală a formulat acţiune pentru modificarea titlului de proprietate nr.30612/2002 emis pentru suprafaţa de 3600 m.p. pe numele Ţ.G., în sensul schimbării amplasamentului înscris în acest titlu din sola 26,P520/17 în sola 26 P520/16, astfel cum se arată în planul de situaţie (conform titlului de proprietate)anexa 2 la expertiza tehnică efectuată în dosarul nr 4908/2004.

Cu privire la acelaşi titlu de proprietate nr.30612/2002 pe rolul Judecătoriei B. a fost înregistrat dosarul nr 188/2006 având ca obiect modificare Titlu de Proprietate, acţiune care a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr.261/18.04.2006, care însă nu era irevocabilă.

Acestor „precizări" le-au fost anexate adresa nr.469/2006,proces-verbal de punere în posesie nr. 1721/2006 precum şi sentinţa civilă nr 261/18.04.2006 şi decizia civilă nr.689/2005.

In cauză s-au administrat proba cu înscrisuri şi proba cu expertiza tehnică topo-cadastru.

La termenul din 12.09.2006, pârâtul Ţ. A. N. a fost reprezentat de fiul său, Ţ. A. .B. conform procurii judiciare autentificate sub nr.1431 din 29.08.2006, depunând întâmpinare, şi invocând nulitatea expertizei motivat de faptul că tatăl său, nu s-a prezentat la desfăşurarea expertizei. Prin întâmpinare a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 3000 lei daune morale şi materiale. Cu privire la nulitatea expertizei efectuate în cauză instanţa s-a pronunţat prin încheierea din 26.09.2006.

Prin sentinţa civilă nr.683/06.10.2006 a Judecătoriei B. a fost respinsă ca nefondata acţiunea civilă a reclamantei având ca obiect nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. 30612/30.10.2002, precum şi pretenţiile materiale şi morale solicitate de către pârâtul  Ţ. A. B..

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamanta Ţ. M., recurs care a fost admis prin decizia civilă nr. 64/18.01.2008 a Tribunalului B., dispunându-se rejudecarea cauzei de către prima instanţă de fond, reţinându-se în esenţă că în cauză nu a fost stabilit corect cadrul procesual, nefiind citaţi toţi moştenitorii defunctei Ţ. G..

Pe rolul Judecătoriei B. cauza a fost reînregistrată sub nr. 188/199/2008.

Părţile au fost legal citate. La termenul din 08.05.2008 reclamanta Ţ. M. a arătat că înţelege să se judece cu pârâţii Ţ. A. B., Ţ. I. M., Ţ. I., Ţ. G., Ţ.  A., Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B..

Reclamanta a depus precizări la acţiunea introductivă, în care a arătat că acţiunea sa se refera la titlurile de proprietate emise pentru T. A., in anul 1994, T. M., in anul 1995, .T. G., in anul 2002. Aceste titluri cuprind terenurile pe care cei menţionaţi mai sus le-au avut interior colectivizării agriculturii. Reconstituirea drepturilor lor de proprietate s-a făcut pe vechile amplasamente ale terenurilor. Titlurile de proprietate au fost emise in ordinea cronologica indicata mai sus adică pe proprietari. In acest fel figurează parcelele indicate in caietul de măsurători al comisiei locale B.. Ca suprafeţe de teren s-au reconstituit: 2500 mp lui T. A.; 3600 mp lui T. M.; 3600mp lui T. G. Văzând că din tarlaua nr 26 în care s-au făcut aceste reconstituiri lipseşte suprafaţa de 1920mp, Comisia locala a trecut la modificarea nelegala a titlului de proprietate emis deja pe numele lui Ţ.A., care intre timp decedase, reclamanta fiind moştenitoarea acestuia.

Modificarea titlului s-a făcut prin alterarea scrisului existent astfel încât în loc de parcela nr 17 in titlu a fost trecut numărul de parcela 16. Modificarea este evidenta si reclamanta a formulat plângere penala însa în cauza s-a prescris răspunderea penală.

Operaţiunea nelegală a fost făcută pentru a-i asigura lui T. G. suprafaţa de teren de 3600mp şi a situa parcela sa în locul care fusese atribuit lui T. A.. Astfel lui T. A. i se diminuează si suprafaţa de teren atribuită conform titlului cu 1920mp.

Fata de dispoziţiile Legii nr 18/1991 si de cronologia emiterii titlurilor de proprietate reclamanta apreciază ca legea a fost fraudată, frauda legii fiind un motiv de nulitate a actului juridic.

Pentru termenul din 26.06.2008 pârâţii Ţ. A. B. şi Ţ.I. M. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea acţiunii, pentru următoarele motive: în  extravilanul  oraşului  B.,  în  tarlaua  nr.26,  punctul „Grădina Mare"(Bulgărie) au fost delimitate trei parcele vecine care sunt înscrise in titluri de proprietate emise pe numele unor membri ai familiei . În teren nu se regăseşte întreaga suprafaţa de 9700 mp, cât însumează cele trei parcele, ci numai 7780 mp, deci cu 1920 mp mai puţin. Problema diferenţei de 1920 m.p. nu poate fi rezolvată prin constatarea nulităţii parţiale a titlului de proprietate emis pe numele T. G., deoarece prin Decizia civila nr.689/27.06.2005 Curtea de Apel B. a rezolvat în mod irevocabil problema lipsei celor 1920 mp din tarlaua 26 (punctul Bulgarie), obligând Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. ca, din totalul de 6100 mp care apare în T26,P520/16 în titlurile emise lui T. A. si T. M. (2500 mp + 3600) să o pună în posesie pe reclamanta T.M. în acest punct numai cu 4180 mp, pentru restul de 1920 mp reclamanta urmând a fi pusa în posesie pe un alt amplasament. Din momentul pronunţării deciziei amintite reclamanta nu mai poate invoca faptul că posedă în tarlaua 26 mai puţin teren decât i s-ar cuveni ca moştenitoare a lui T. A. şi T.M. deoarece Curtea de Apel B. a stabilit că în acel punct urmează să fie pusă în posesie doar cu suprafaţa pe care o stăpâneşte şi în prezent. Mai mult, hotărârea Curţii de Apel a fost şi adusă la îndeplinire, aşa cum rezulta în adresa aflată la fila nr. 136 dos. 395/2006, reclamantei i s-au făcut trei propuneri pentru a fi pusă în posesie pe un alt amplasament în ceea ce priveşte suprafaţa de 1920 mp şi, întrucât aceasta nu a dat curs niciuneia, s-a făcut punerea in posesie din oficiu în punctul Hugi, conform procesului-verbal nr. 1711/10.02.2006.

Faţă de cele arătate nu mai există motiv pentru a se cere modificarea titlului emis lui T. G..

Emiterea titlului de proprietate nr.30612/2002 pe numele T. G. s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale, deoarece aşa cum rezulta si din registrul agricol din anii 1959-1962 T. G. a deţinut o suprafaţa de 0,36 ari in punctul Gradina Mare (sau Bulgarie), suprafaţa pentru care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate si care a fost înscrisă şi validată pe numele ei în anexa 2B poziţia nr.53. Titlul de proprietate s-a eliberat exact pentru suprafaţa si amplasamentul care apar în registrul agricol.

In condiţiile în care reclamanta, în ciuda celor arătate mai sus, insistă în a elucida problema lipsei celor 1920 mp din punctul Bulgarie şi a cere modificarea titlului autoarei pârâţilor, diferenţa din teren nu se datorează emiterii titlului lui T. G. ci datorita reconstituirii dreptului de proprietate in acel punct lui T. A., care nu a avut niciodată teren in punctul Bulgarie. Punctul Bulgarie sau Gradina Mare este situat la intrarea în B. dinspre B., pe partea dreapta a drumului naţional. In acest punct T. G. a avut cu certitudine teren înainte de colectivizare, la fel si T.M.. T. A. însa nu a deţinut teren pe acest amplasament, aşa cum rezultă din copia registrului agricol a lui T. A. (filele 113-114 dosar 395/2006), acesta a avut 25 de ari la şoseaua naţionala, fără sa se specifice exact punctul.

Insă văzând cererea acestuia de reconstituire formulata in baza legii nr. 18/1991 (fila 158 dos.395/2006) se remarca faptul ca T. A. identifica cu precizie terenurile arabile situate "la şoseaua naţionala", fiind vorba de 5 prăjini situate in stânga şoselei (intre aceasta si calea ferata) si de 12 prăjini situate in punctul "pe Corhana" din zona islazului Bisericii Orbic. Niciuna din aceste locaţii nu se referă la punctul Bulgarie sau Gradina Mare.

Din acest punct de vedere, pârâţii ar fi cei care ar trebui să solicite modificarea titlului lui T. A. însa având in vedere ca problema lipsei celor 1920 mp a fost rezolvata de Curtea de Apel B., orice litigiu referitor la aceasta suprafaţa nu-si mai are rost.

 În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize topo-cadastru (f.184-188), expertul răspunzând obiecţiunilor părţilor (f. 241-242).

Dezbaterile asupra fondului au avut loc la termenul din 11.02.2010, pronunţarea în cauză fiind amânată pentru data de 18.02.2010, când instanţa, în temeiul art. 151 C.pr.civ., a repus cauza pe rol pentru a se pune în discuţia părţilor necesitatea citării în cauză în calitate de pârâtă a numitei Ţ. A., având în vedere dispoziţiile deciziei de casare.

La termenul stabilit instanţa a pus în discuţie excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Ţ. A., având în vedere faptul că aceasta are calitatea de soţie supravieţuitoare a defunctului Ţ. D., însă acesta a predecedat autorului său, astfel încât pârâta Ţ. A. nu poate veni la moştenirea defunctei Ţ. G. prin reprezentare, această instituţie operând doar în cazul descendenţilor şi al copiilor din fraţi şi surori.

Părţile au solicitat admiterea excepţiei.

Faţă de motivele invocate mai sus, instanţa urmează a admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Ţ.A..

Din actele şi lucrările dosarului instanţa retine următoarele: reclamanta Ţ. M. a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de proprietate nr. 30612/30.10.2002 emis pe numele Ţ.G. pentru suprafaţa de 1920 m.p. şi schimbarea amplasamentului motivat de faptul că această suprafaţă de teren se suprapune pe suprafaţa înscrisă în titlul de proprietate nr.29356/26.05.1995 eliberat pe numele bunicului reclamantei, afectându-i astfel dreptul de proprietate. Reclamanta susţine că Ţ. G.a avut dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate, însă în mod greşit s-a eliberat titlul de proprietate acestuia pe amplasamentul din T26P520/17, astfel încât suprafaţa de 1920 m.p. se suprapune peste suprafaţa stăpânită de reclamantă conform titlului de proprietate nr. 29356/1995 şi a sentinţei civile nr. 830 din 22.11.2005.

Instanţa reţine că în cauză chestiunea esenţială o reprezintă verificarea aspectului dacă titlul de proprietate a cărui nulitate se solicită a fost eliberat cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 la data întocmirii lui.

Cercetând cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de către defuncta Ţ. G. (f.15 dosar D.395/2006), instanţa constată că aceasta la 06.03.1991 a formulat cerere în nume propriu indicând, între altele, şi suprafaţa în litigiu. Ţ. G. a individualizat fiecare teren în parte precizându-i atât amplasamentul cât şi suprafaţa, respectiv 22 prăjini în punctul Bulgarie.

Din registrul agricol din anii 1959-1962 (f.24 D.395/2006) rezultă că Ţ. G. era înscrisă la rolul agricol voi 15, fila 196, cu o suprafaţă totală agricolă de 0,52 ha, din care 0,36 ha teren arabil situat în punctul numit „Grădina Mare".

Prin procesul-verbal de punere în posesie nr.8618/07.05.2004 (f. 19,20 D.395/2006) Ţ. G. a fost pusă în posesie în punctul Bulgarie respectiv „Grădina Mare" cu suprafaţa de 3600 m.p. situată în T26 P520/17. Din schiţa anexă procesului-verbal de punere în posesie rezultă că suprafaţa reconstituită lui Ţ. G. se învecinează cu proprietatea lui Ţ. M. (bunica reclamantei) DE 521,DE 519 şi strada Libertăţii DN 484.

Prin titlu de proprietate nr.30612/31.10.2002 i s-a reconstituit lui Ţ.G. suprafaţa de 3600 m.p teren situat în extravilanul oraşului B., T26 P520/17.

Conform art 14 din L. 18/1991 referitor la terenurile extravilane atribuirea efectivă se face, de regulă pe vechile amplasamente sau pe solele stabilite de Comisia Locală şi nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii.

Potrivit dispoziţiilor art 27 al 1 şi 2 din L. 18/91 punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate nu poate avea loc decât numai după ce s-a făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare.

Instanţa constată că în cazul eliberării titlului de proprietate nr. 30612/30.10.2002 au fost respectate  întocmai dispoziţiile legale de mai sus arătate.

În ce priveşte suprafaţa de 1920 m.p., suprafaţă despre care reclamanta susţine că s-ar suprapune peste terenul ce-i aparţine conform titlu de proprietate nr.29356/26.05.1995 eliberat pe numele lui Ţ. M.(bunica reclamantei) şi sentinţa civilă nr. 830/22.11.2003 a Judecătoriei B., instanţa reţine că prin Decizia civila nr.689/27.06.2005 Curtea de Apel B. a rezolvat in mod irevocabil problema suprafeţei de 1920 mp din tarlaua 26 (punctul Bulgarie), obligând Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. ca, din totalul de 6100 mp care apare in T26,P520/16 in titlurile emise lui T. A. si T. M. (2500 mp + 3600) sa o pună in posesie pe reclamanta T. M. in acest punct numai cu 4180 mp, pentru restul de 1920 mp reclamanta urmând a fi pusa in posesie pe un alt amplasament. Din momentul pronunţării deciziei amintite reclamanta nu mai poate invoca faptul ca poseda in tarlaua 26 mai puţin teren decât i s-ar cuveni ca moştenitoare a lui T. A. si T. M. deoarece s-a stabilit cu putere de lucru judecat ca in acel punct reclamanta urmează sa fie pusa in posesie doar cu suprafaţa pe care o stăpâneşte si in prezent. Hotărârea Curţii de Apel a fost si adusa la îndeplinire, astfel cum rezulta din adresa aflata la fila nr. 136 dos. 395/2006, reclamantei i s-au făcut trei propuneri pentru a fi pusa in posesie pe un alt amplasament in ceea ce priveşte suprafaţa de 1920 mp si, întrucât aceasta nu a dat curs niciuneia, s-a făcut punerea in posesie din oficiu în punctul Hugi, conform procesului-verbal nr. 1711/10.02.2006.

Faţă de considerentele ce preced instanţa reţine că titlul de proprietate nr. 30612/30.10.2002 a cărui nulitate parţială se solicită a fost eliberat cu respectarea prevederilor legii fondului funciar, şi va respinge acţiunea ca nefondată.

In ceea ce priveşte daunele materiale şi morale solicitate de către pârâtul Ţ. A. B., instanţa reţine că nu s-au propus nici un fel de probe în vederea dovedirii acestora, astfel că va respinge pretenţiile materiale şi morale, ca nefondate.

În temeiul art. 274 C.pr.civ. obligă pe reclamanta Ţ. M. să plătească pârâţilor Ţ.A. B. şi Ţ. I. M. suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Redactat C.M.

Domenii speta

Spete similare