Respingerea acţiunii civile-partea civilă cesionarul creantei.

Sentinţa penală nr. 868 / 17.11.2011

Prin rechizitoriul nr. ............. din ............. înregistrat la această instanţă la data de ............ sub nr. ..............., Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 3 Bucureşti a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatei CCM pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune în formă continuată şi uz de fals în formă continuatăşi uz de fals prev. de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp şi art. 291 Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp, ambele cu aplic. art. 33 lit. a Cp.., constând în aceea că la datele de ........... şi ..............., a solicitat şi ulterior obţinut de la ....Bank Sucursala ........... două credite pentru nevoi personale în baza unor documente ce atestau sursele de venit falsificate, respectiv o adeverinţă de venit şi o copie după carnetul său de muncă, despre care avea cunoştinţă că sunt false, inducând astfel în eroare funcţionarii bancari şi cauzând unităţii bancare respective un prejudiciu în cuantum de .................

Situaţia de fapt descrisă în actul de sesizare a fost reţinută în urma administrării următoarelor mijloace de probă: plângerea penală formulată de partea civilă ............. ., declaraţii inculpată, declaraţii martor MC, procesul verbal de ridicare probe de scris şi semnătură de la numitul MC, proces verbal de ridicare probe de scris şi semnătură de la inculpată, raport de constatare tehnico-ştiinţifică nr. ............ din ............., adresă ............Bank nr. ..........din .............., adresă SC ................. SRL nr. ................., adresă ITM Bucureşti nr. ............./.............., adresă SC .............SRL nr. ..................., cereri credit nr. ............. şi nr. .................. în original, contract credit ......................în original, contract credit ........................ în copie, chitanţă retragere numerar nr. .................. în original, chitanţă retragere numerar nr. ....................... în original, adeverinţă de venit nr. ................ în copie, carnet de muncă seria ................. în original, scadenţe credite în original.

În faza cercetării judecătoreşti a fost audiat martorul MC, declaraţia acestuia fiind consemnată în scris şi ataşată la dosar (fila nr. 58 d.i.).

Pentru lămurirea antecedentelor penale ale inculpatei instanţa a administrat proba cu înscrisuri solicitând a fi depuse la dosar o nouă fişă de cazier şi copia sentinţei penale nr. .................. pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti (filele nr. 10-12).

În şedinţa publică din 10.11.2011 instanţa a respins proba testimonială solicitată de apărătorul inculpatei pentru motivele indicate în încheierea de şedinţă din 10.11.2011.

Pentru soluţionarea laturii civile a cauzei, instanţa a emis adresă părţii civile pentru a depune la dosar contractul de cesiune de creanţă  şi toate actele privind cesiunea de creanţă, însă partea civilă nu a dat curs solicitării instanţei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de ..............., inculpata s-a prezentat la ..............Bank – Sucursala .............. unde a solicitat acordarea unui credit de nevoi personale în cuantum de ............. franci elveţieni. În vederea obţinerii creditului, inculpata a completat cererea de credit ................. şi a prezentat funcţionarilor băncii o adeverinţă de venit şi o copie conformă cu originalul a carnetului său de muncă falsificate, documente obţinute de o persoană pe care a cunoscut-o la începutul anului 2006 în incinta complexului ........... unde lucra în calitate de vânzătoare, persoană care i s-a recomandat cu prenumele “ Gabi”.  Potrivit adeverinţei de venit nr. .............., inculpata era angajată la .................. Bucureşti în calitate de asistent manager, având o vechime în muncă la această societate de 6 ani şi 10 luni  de zile şi o retribuţie lunară de 1610 lei. Carnetul de muncă seria .................. prezentat de inculpată angajaţilor băncii confirma cele menţionate în adeverinţa de venit.

În baza acestor documente falsificate s-a încheiat contractul de credit pentru nevoi personale nr............. din .................... pentru suma de ........................, iar în aceeaşi zi inculpata a ridicat de la casieria băncii suma de .............. lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de .........CHF.

Pe data de ................, ţinând cont că funcţinarii băncii au anunţat-o că mai poate solicita încă .............. CHF, inculpata s-a prezentat din nou la sediul băncii . BANK – Sucursala............ unde a solicitat acordarea unui nou credit de nevoi personale în cuantum de ............. CHF, completând în acest sens cererea de credit  pentru nevoi personale nr. ................. Creditul a fost acordat în baza aceloraşi documente falsificate prezentate în data de ..............., încheindu-se astfel contractul de credit nr. ......................... În baza celui de-al doilea contract de credit încheiat, inculpata a ridicat de la casieria băncii în data de .................. suma de ................ lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de .....................CHF.

Situaţia de fapt mai sus reţinută rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă după cum urmează:  declaraţiile martorului MC ( filele nr. 51-52 dup , fila nr.58 d.i.),  administrator la S.C. ................... S.R.L., conform cărora inculpata CCM  nu a fost niciodată angajata în cadrul societăţii iar ştampila aplicată pe adeverinţa de venit nr. ............ nu aparţine societăţii,  adresa nr.............. emisă de S.C. ................ S.R.L. Bucureşti ( fila nr.58 dup), conform căreia inculpatei CCM nu i s-a eliberat adeverinţa de venit nr. .................. şi nici nu i s-a completat carnetul de muncă seria ...............,  adresa  nr. ................... ( fila nr.60 dup) prin care ITM Bucureşti comunică organelor de poliţie faptul că S.C. .......................... S.R.L. Bucureşti  nu a înregistrat la această instituţie vreun contract individual de muncă pentru numita CCM, adeverinţa de venit nr. ............. şi carnetul de muncă seria .................

Situaţia de fapt mai sus menţionată este susţinută şi de concluziile constatării tehnico – ştiinţifice grafoscopice ( filele nr.65-75 dup), conform cărora inculpata este cea care a semnat pe cele două chitanţe retragere numerar datate ......... şi ................, a completat şi semnat cererile de credit pentru nevoi personale .............. şi ................... De asemenea, potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico –ştiinţifică, menţiunea olografă “ Am primit un exemplar”, semnăturile de la rubrica “ Împrumutat” şi cele din partea dreaptă inferior de pe primele cinci file ale contractelor de credit pentru nevoi personale pentru persoane fizice nr. ............... şi ................. au fost executate de inculpata CCM, aceleaşi concluzii fiind specificate şi pentru menţiunea olografă “ Am primit un exemplar” şi semnăturile din partea dreaptă inferior de pe scadenţarul de credit din data de ....................

Instanţa a avut în vedere la reţinerea situaţiei de fapt şi cererile de credit nr........... şi nr............ din .................., respectiv ................., precum şi contractul de credit ................. din ..................., contractul de credit .................. din ................. scadenţar credite, chitanţa retragere numerar nr. ................... şi chitanţa retragere numerar nr. ...................... ( filele nr.78 -173 d.u.p.), care dovedesc, coroborat cu concluziile raportului de constatare tehnico –ştiinţifică grafoscopică mai sus menţionat că inculpata este cea care a semnat cererile de credit, contractele de credit, scadenţarele şi chitanţele de retragere a sumelor împrumutate din casieria părţii vătămate.

În declaraţiile date la urmărirea penală inculpata a recunoscut că a obţinut cele două credite de la bancă folosind înscrisuri care conţineau date neconforme cu realitatea,  declaraţiile sale în acest sens coroborându-se, conform art. 69 C.p.p, cu celelalte fapte şi împrejurări care rezultă din întreg materialul probator. Deşi a recunoscut că actele prezentate băncii conţineau date neconforme cu realitatea, atestând în mod nereal că era angajata S.C. .................... S.R.L. în funcţia de asistent manager, inculpata a declarat la urmărirea penală că nu a vrut să inducă în eroare pe reprezentanţii băncii, crezând tot timpul că numitul “ Gabi” o va angaja la această societate şi că îi va plăti toate taxele aferente din urmă. Raportat la întreg materialul probator, instanţa constată că inculpata a cunoscut la momentul prezentării documentelor reprezentanţilor băncii că acestea conţin date nereale, fiind conştientă că la soluţionarea cererilor sale de credit, banca va avea în vedere documentele falsificate.

Deşi s-a prezentat în faţa instanţei şi a cerut termen în vederea angajării unui apărător ales, ulterior inculpata nu s-a mai prezentat pentru audiere.

În drept, faptele inculpatei CCM, care la datele de ................... şi ..................., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale,  a indus în eroare reprezentanţii ................ Bank–Sucursala .................. pentru a obţine credite de nevoi personale prin folosirea unei adeverinţe de venit şi a unui carnet de muncă false, cauzând un prejudiciu băncii în cuantum de ..................CHF,  întrunesc în fapt şi drept elementele constitutive ale infracţiunilor de înşelăciune în formă continuată prev. de art.215 alin.1, 2, 3 C.p. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. şi uz de fals în formă continuată prev. de art. 291 C.p. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p.  ( două acte materiale)

În ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, elementul material se concretizează în inducerea în eroare a reprezentanţilor unităţii bancare, prin prezentarea ca adevărată a unei situaţii mincinoase, în speţă faptul că numita CCM ar fi angajata societăţii SC ………………..  SRL. Demersurile ilicite ale inculpatei au fost săvârşite în vederea obţinerii unui folos material, cu caracter injust, întrucât inculpata nu îndeplinea condiţiile prevăzute de normele bancare pentru a obţine un credit bancar. Reţinerea formei agravate a infracţiunii de înşelăciune, astfel cum este prevăzută de art. 215 al. 2 C.p., este justificată de faptul că, în vederea inducerii în eroare a părţii vătămate, inculpata a folosit mijloace frauduloase, care constituie ele-însele infracţiuni, respectiv s-a folosit de înscrisuri falsificate. Acţiunea de inducere în eroare fiind comisă cu prilejul încheierii unui contract de credit, sunt incidente dispoziţiile art. 215 al. 3 C.p. ce incriminează înşelăciunea în convenţii. Astfel, acţiunea inculpatei a urmărit suplinirea în mod fraudulos a unor condiţii esenţiale pentru încheierea contractului de credit, fără de care partea vătămată nu ar fi consimţit la acordarea creditului respectiv. De asemenea, sunt reţinute şi dispoziţiile art.41 alin.2 C.p., deoarece inculpata, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale s-a prezentat la bancă în datele de ………….. şi ……………… pentru semnarea cererilor de credit, contractele de credit fiind încheiate la datele de ……………, respectiv ……………….. pe baza documentelor falsificate prezentate de inculpată.

Urmarea imediată a infracţiunii constă în paguba patrimonială cauzată unităţii bancare prin neplata ratelor de credit. Legătura de cauzalitate dintre acţiunile inculpatei şi urmarea produsă rezultă din însăşi materialitatea faptei. 

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea a fost săvârşită cu intenţie directă, inculpata prevăzând şi urmărind inducerea în eroarea a angajaţilor ………… BANK– Sucursala………….. în scopul obţinerii unui folos material injust, în condiţiile în care la data solicitării creditelor nu era angajată în muncă la S.C…………….. S.R.L., creând această aparenţă prin completarea cererilor de credit cu date neconforme cu realitatea şi prin prezentarea unor documente falsificate.

În ce priveşte infracţiunea de uz de fals, elementul material constă în folosirea unor înscrisuri falsificate, adeverinţa de venit, înscris sub semnătură privată, având aparenţa de a fi emis de SC ………………… SRL, respectiv copia unui carnet de muncă purtând viza de înregistrare la Inspectoratul Teritorial de Muncă, ceea îi conferă caracterul de înscris oficial, prin faptul că emană de la o unitate dintre cele la care se referă art. 145 C.p. Inculpata a prezentat aceste înscrisuri angajaţilor Bank ……………, în vederea producerii unor consecinţe juridice, respectiv obţinerea unor credite, cunoscând faptul că sunt falsificate, întrucât atestau date nereale privind calitatea sa de salariată.

Sunt  reţinute şi dispoziţiile art.41 alin.2 C.p., deoarece inculpata, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale s-a prezentat la bancă în datele de ………….. şi …………… pentru semnarea cererilor de credit, contractele de credit fiind încheiate la datele de ………………, respectiv ……………. pe baza aceloraşi documente falsificate prezentate de inculpată.

Urmarea imediată a acestei acţiuni constă în crearea unei stări de pericol cu privire la încrederea pe care înscrisurile oficiale şi înscrisurile sub semnătură privată trebuie să o inspire participanţilor la circuitul civil, iar legătura de cauzalitate dintre acţiunile inculpatei, care a folosit astfel de înscrisuri, cunoscând că sunt false, în vederea producerii unor consecinţe juridice, şi crearea acestei stări de pericol este una directă.

Sub aspectul laturii subiective fapta a fost săvârşită de inculpată cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, ea cunoscând că înscrisurile sunt false şi folosindu-le în vederea producerii de consecinţe juridice.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce se vor stabili pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina inculpatei, urmează a se ţine seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C.p., respectiv limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal (închisoarea de la 3 la 15 ani pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 al. 1, 2, 3 C.p., respectiv închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 C.p.), gradul de pericol social concret, dedus din împrejurările comiterii faptelor, ce a presupus conlucrarea inculpatei cu numitul „Gabi”” în scopul obţinerii unor foloase ilicite, întinderea prejudiciului cauzat, forma continuată a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatei, dar şi circumstanţele personale ale inculpatei, care la data săvârşirii faptelor era necunoscută cu antecedente penale, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine preponderent sinceră, colaborând cu organele judiciare în vederea aflării adevărului.

În raport de toate aceste elemente de individualizare, reţinând în favoarea inculpatei şi circumstanţa atenuată prev. de art. 74 alin.1 lit.a) C.p. referitoare la buna comportare anterioară săvârşirii faptelor,  cu consecinţă aplicării unor pedepse cu închisoarea într-un cuantum situat sub minimul special prevăzut de lege, instanţa va stabili pedepse cu închisoarea, apte să realizeze scopul procesului penal, în sensul art. 1 C.p.p.

Astfel, în baza art. 215 alin.1,2 şi 3 C.p. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. şi aplicarea art. 74 alin.1 lit.a) C.p. rap. la art. 76 lit.c) C.p. va condamna pe inculpata CCM  la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată.

În baza art. 291 C.p. cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p. şi aplicarea art. 74 alin.1 lit.a) C.p. rap. la art. 76 lit.e) C.p. va condamnă pe inculpata CCM la pedeapsa de 2 luni  închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.

Coroborând menţiunile fişei de cazier judiciar ( fila nr.14 d.i.) cu menţiunile sentinţei penale nr. ………….. a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. ……………… a Curţii de Apel Bucureşti –Secţia a II-a Penală ( filele nr. 11-12 d.i.) instanţa constată că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art.85 C.p., motiv pentru care va dispune  anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatei prin sentinţa penală nr. ………….. a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. …………….. a Curţii de Apel Bucureşti –Secţia a II-a Penală.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare în pedepse componente pe care le va repune în individualitatea lor, după cum urmează:

-o lună închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 290 C.p. cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a) şi c) C.p. şi art. 76 alin.1 lit.e) C.p.

-1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin.1,2 şi 3 C.p. cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a) şi c) C.p. şi art. 76 alin.1 lit.c) C.p.

-o lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 291 C.p. cu aplicarea art. 74 alin.1 lit. a) şi c) C.p. şi art. 76 alin.1 lit.e) C.p.

Raportat la data săvârşirii faptelor pentru care inculpata a fost condamnată prin sentinţa penală mai sus menţionată ( 14.04.2006) instanţa va constata că faptele deduse judecăţii ( acte materiale din 12.04.2006 şi 13.04.2006) se află în concurs real cu faptele pentru care inculpata a fost condamnată prin sentinţa penală nr……………… a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. ……………. a Curţii de Apel Bucureşti –Secţia a II-a Penală.

În baza art.33 lit.a) C.p. rap. la art. 34 lit.b) C.p. şi aplicarea art. 85 alin.1 C.p. instanţa va contopi  pedepsele aplicate inculpatei prin prezenta hotărâre cu pedepsele mai sus menţionate, repuse în individualitatea lor, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv  2 ani închisoare.

În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa va avea în vedere jurisprudenţa CEDO, respectiv cauza Hirst contra Marii Britanii şi cauza Sabou şi Pârcălab contra României, precum şi decizia LXXIV din 05.11.2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Astfel, sistemul sancţionator nu trebuie să conducă la compromiterea drepturilor individului, atunci când o sancţiune apare ca vădit disproporţionată faţă de gravitatea infracţiunii. Instanţa reţine astfel că, în cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europeana a apreciat ca orice restricţie a drepturilor electorale trebuie sa fie justificată şi să urmarească un scop legitim, în special prevenţia infracţiunilor şi apărarea ordinii publice. Curtea a concluzionat ca interzicerea automata a dreptului de a participa la alegerile legislative, aplicabila tuturor detinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proportionalităţii, reprezentând în aceste condiţii o încălcare a art. 3 Protocol 1 din Convenţie. În consecinţă, faţă de natura şi gradul de pericol social al faptelor, instanţa va interzice inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a şi lit. b C.pen., apreciind că interzicerea exerciţiului dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat pe întreaga durată a executării pedepsei închisorii sunt proporţionale cu scopul urmărit şi raportat la gravitatea infracţiunilor.

De asemenea, instanţa constată că prin Hotărârea Sabou şi Pîrcălab contra României, Curtea Europeană a statuat că la aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 Cod penal trebuie analizat tipul infracţiunii.

Prin urmare, cu titlu de pedeapsă accesorie, în temeiul art. 71 C.p. instanţa va interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a, lit. b C.p. pe întreaga durată a executării pedepsei principale rezultante.

Sub aspectul individualizării modalităţii de executare a pedepsei, văzând faptul că inculpata era necunoscută cu antecedente penale la data săvârşirii  faptelor deduse judecăţii,  instanţa va constata că scopul pedepsei va putea fi atins chiar fără privarea de libertate a acesteia, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 81 C.pen. pentru a se dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate acestuia, opinia instanţei având în vedere şi dispoziţiile art.85 alin.3 C.p.

Având în vedere întrunirea cumulativă a condiţiilor legale pentru aplicarea suspendării pedepsei, şi anume cuantumul pedepsei aplicate – pedeapsă rezultantă pentru fapte concurente de 2 ani închisoare, lipsa antecedentelor penale la data săvârşirii faptelor  şi aprecierea instanţei că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie, instanţa, în baza art. 81 C.p. va suspenda executarea pedepsei în cazul inculpatei pe un termen de încercare de  4 ani, stabilit conform art. 82 C.p.,  acest termen fiind de natură să asigure îndreptarea inculpatei prin înţelegerea consecinţelor faptelor săvârşite dar şi înţelegerea faptului că în cazul în care va persista în activitatea infracţională, va executa, alături de pedeapsa pentru noua infracţiune şi pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre. Pe cale de consecinţă, în baza art.359 C.p. va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art.83 C.p., care reglementează cazurile în care intervine revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În temeiul art. 71 alin. ultim C.p., pe durata suspendării condiţionate a  executării pedepsei principale se va suspenda şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 348 C.p.p. va desfiinţa  în totalitatea înscrisurile falsificate folosite de inculpată, respectiv adeverinţa de venit nr…………… ( fila nr.104 dup) şi carnetul de muncă seria ……………….. ( filele nr. 90-100 dup).

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa urmează să respingă ca neîntemeiată acţiunea civilă a părţii civile S.C. ……………… S.R.L. pentru următoarele considerente:

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine că S.C. ………………. S.R.L. a formulat plângere penală împotriva inculpatei ( filele nr. 7-8 d.u.p.) arătând că prin faptele sale inculpata a cauzat băncii induse în eroare, ………. BANK România S.A., un prejudiciu de 1……………. CHF la care se adaugă dobânda legală calculată până la data achitării integrale a debitului.  Totodată, S.C. …………………… S.R.L. a arătat că la data de …………….. a încheiat cu banca prejudiciată contractul de cesiune de creanţă nr. ……………….., prin care s-a subrogat în drepturile băncii în vederea recuperării creanţelor rezultate din creditele acordate debitorilor de către bancă şi rămase nerecuperate.

Ca urmare a plângerii penale formulate, organele de urmărire penală au dispus trimiterea în judecată a inculpatei, S.C. ……………………….. S.R.L figurând în citativul actului de sesizare în calitate de parte civilă.

În vederea soluţionării laturii civile, instanţa a emis adresă părţii civile pentru a depune la dosar contractul de cesiune de creanţă şi toate actele ce privesc cesiunea de creanţă, inclusiv dovada de notificare a debitorului cedat, având în vedere actul care stă la baza pretenţiilor civile ale părţii civile din prezenta cauză, respectiv cesiunea de creanţă. Or, deşi părţii civile i s-au trimis la mai multe adrese în acest sens, aceasta nu s-a conformat solicitărilor instanţei.

Pentru admiterea unei acţiuni civile formulate în procesul penal alăturat acţiunii penale, trebuie îndeplinite mai multe condiţii în mod cumulativ: existenţa faptei ilicite, existenţa unui prejudiciu care să nu fi fost reparat, legătura de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia celui care a săvârşit fapta ilicită, cu menţiunea că în materia răspunderii civile delictuale se răspunde şi pentru cea mai uşoară culpă. Or, în cauza de faţă partea civilă nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor răspunderii civile delictuale în persoana inculpatei. Astfel, instanţa constată că partea civilă nu a făcut dovada încheierii unui contract de cesiune de creanţă cu privire la creanţa părţii vătămate ………….. Bank România S.A., rezultate ca urmare a faptelor ilicite ale inculpatei, şi nici dovada că prejudiciul său este urmarea faptelor inculpatei din prezenta cauză. Este adevărat că la dosar există înscrisuri privind înfiinţarea unei popriri pe veniturile obţinute de inculpata de la S.C. ……………. S.R.l. la cererea creditoarei S.C. ……………. S.R.L, cerere formulată în baza celor două contracte de credit încheiate de inculpata cu …………..Bank S.A, însă acest lucru nu este suficient pentru admiterea acţiunii civile în prezentul proces –penal, în condiţiile în care partea civilă nu a depus la dosar contractul de cesiune de creanţă şi dovada notificării debitorului cedat, precum şi înscrisuri privind întinderea prejudiciului la momentul soluţionării cauzei penale, având în vedere sumele poprite din veniturile inculpatei. Instanţa are în vedere, pe de o parte, regulile din materia cesiunii de creanţă, unde pretenţiile băneşti ale cesionarului sunt opozabile debitorului cedat în condiţiile notificării acestuia cu privire la cesiunea de creanţă intervenită, iar pe de altă parte, că una dintre condiţiile  răspunderii civile delictuale este dovada existenţei unui prejudiciu cert, atât sub aspectul existenţei sale dar şi cu privire la întinderea acestuia. Nu în ultimul rând instanţa constată că în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei sunt aplicabile dispoziţiile legale din materia civilă, referitoare la principiul disponibilităţii şi sarcina probei, simplele afirmaţii ale părţii civile nefiind suficiente pentru admiterea acţiunii civile.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art.14 C.p.p şi art. 346 alin.1 C.p.p instanţa va respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă formulată de partea civilă S.C. …………………. S.R.L.

În baza art.191 alin.1 C.p.p. instanţa va obliga  pe inculpată să plătească statului suma de 900  lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu, avocat ………………, iar suma de 50 lei reprezintă onorariu parţial cuvenit avocatului din oficiu ……………………, ce se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

.

Domenii speta

Spete similare