Ucidere din culpă prev. şi ped. de art. 178 al. 2 Cod penal şi părăsirea locului accidentului , prev. şi ped. de art. 89 al. 1 din oug 195/2002, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal

MINISTERUL PUBLIC este reprezentat de procuror, …, din cadrul PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ….

Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile  art. 304 Cod de procedură penală.

Pe rol, pronunţarea hotărârii în cauza penală privind pe inculpatul P I V, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă prev. şi ped. de art. 178 al. 2 Cod penal şi părăsirea locului accidentului , prev. şi ped. de art. 89 al. 1 din OUG 195/2002, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, nu se prezintă nimeni.

Procedura  este legal îndeplinită, prin necitarea părţilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier  care învederează că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanţei, la data de ….2012, concluzii scrise de către părţile civile P I, P R, P I şi P I, prin av. N S. 

Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în şedinţa publică din ….2012 când părţile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când în vederea deliberării s-a amânat pronunţarea pentru  ….2012, dată la care s-a pronunţat hotărârea.

J U D E C Ă T O R I A

DELIBERÂND:

Constată că prin rechizitoriul nr. … din … al Parchetului de pe lângă  Judecătoria …, înregistrat la Judecătoria …  la …, a fost trimis in judecată inculpatul  P I-V, sub acuzaţia comiterii infracţiunilor de ucidere din culpă, prev. de art.178 al.2 Cod penal şi părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea organelor de poliţie, prev. de art.89 al. 1 din OUG 195/2002, cu aplic. art.33 lit. A Cod penal.

În fapt, s-a reţinut că, în data de …, în jurul orelor 05,00- 05,30, urmare a încălcării prevederilor art. 102 al.3 lit.a) din OUG 195/2002 (ce incriminează ca şi contravenţie conducerea unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică sub 0,80 g/l alcool pur în sânge), inculpatul  a condus o autoutilitară Dacia, având o îmbibaţie alcoolică de cel puţin 0,55 g/l şi a produs un accident în urma căruia o persoană a decedat, după care a părăsit locul accidentului şi nu a anunţat organele de poliţie despre accident.

În cauză inculpatul nu s-a prezentat în faţa instanţei de judecată, fiind apărat de un avocat ales. Acesta a învederat instanţei că inculpatul doreşte să fie judecat pe baza procedurii speciale a recunoaşterii vinovăţiei, prev. de art.320/1 Cod procedură penală, sens în care, fie se va prezenta personal în instanţă, fie va depune la dosar o declaraţie notarială.

Cu toate acestea inculpatul nu s-a mai prezentat în instanţă iar la termenul din …, avocatul acestuia a depus la dosar o declaraţie olografă, datată …, prin care inculpatul declară că recunoaşte fapta pentru care a fost trimis în judecată în dosar nr…. şi solicită să fie judecat pe baza probelor din faza de urmărire penală, conform art.320/1 Cod procedură penală (fila 93 dosar inst. ).

Instanţa constata că această declaraţie nu este o declaraţie autentificată de un notar public, prin urmare nu poate fi luată în considerare în vederea aplicării procedurii speciale a recunoaşterii vinovăţiei, prev. de art.320/1 Cod procedură penală.

Examinând actele şi lucrările dosarului de urmărire penală, coroborate cu probele din cursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine în fapt următoarele:

 În seara zilei de 15.05.2009, în jurul orei 23,30, inculpatul P I V, împreună cu defunctul P D F şi martorul F V s-au deplasat din localitatea Săbolciu până în localitatea Tileagd, la o braserie, cu o autoutilitară Dacia, având numărul de înmatriculare …, la volan aflându-se inculpatul.

La braseria din Tileagd au consumat cu toţii bere, până în jurul orelor 03.30, când au pornit pe drumul de întoarcere spre Săbolciu, la volan fiind tot inculpatul, conform declaraţiilor sale şi ale martorului F V. Pe DN 1, în apropiere de loc. Săcădat,  cei trei au oprit la Restaurantul Arcadia, unde au mai băut cu toţii bere, până în jurul orelor 5.00 – 5.30, apoi au pornit din nou spre Săbolciu. Din nou a urcat la volan inculpatul, martorul F V a ocupat locul dreapta-faţă a autoutilitarei, iar victima P D F a ocupat locul de pe bancheta din spate.

Ajunşi în apropierea unui pod peste un canal colector, pod ce face legătura cu localitatea Săbolciu, autoutilitara Dacia condusă de inculpat a părăsit partea carosabilă prin partea dreaptă şi traversând oblic drumul de pietriş de pe digul stâng  al canalului, a pătruns pe taluzul dinspre canal al digului, unde a intrat în impact frontal cu vegetaţia. Datorită impactului şi a pantei foarte înclinate, maşina s-a rostogolit şi a căzut în albia canalului. În urma impactului, conducătorul auto, adică inculpatul P I V cât şi pasagerul din dreapta faţă, martorul F V, au fost expulzaţi, în timpul rostogolirii, din habitaclul autovehiculului.

Inculpatul P I V a sunat la numărul de urgenţă 112, solicitând o ambulanţă, afirmând că a fost agresat de nişte cetăţeni de etnie rromă. Astfel, inculpatul a fost transportat la Spitalul Judeţean de Urgenţă …, unde a rămas internat. La ora 9.22 i-au fost recoltate probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, rezultând o îmbibaţie alcoolică de 0,55 g/l alcool pur în sânge (fila 20).

În jurul orelor 11.45 organele de poliţie au fost sesizate că pe DC 46 Săbolciu a avut loc un accident rutier. La faţa locului a fost găsită în canal autoutilitara Dacia cu nr. de înmatriculare …, iar pe bancheta din spate a fost găsit de către scafandri cadavrul numitului P D F.

  Din Raportul de constatare medico-legală nr…. din 17.05.2009 întocmit de SML … a rezultat că moartea victimei P D F a fost violentă, datorându-se asfixiei mecanice prin înec. Totodată s-au relevat leziuni specifice unui accident rutier (produse prin lovirea de părţi dure din interiorul unui autoturism ce a suferit o deceleraţie bruscă), leziuni care nu au fost apte să producă decesul victimei. S-a mai arătat că locul susnumitului în autovehicul a fost pe bancheta din spate.

Martorul F V, care se găsea în autoutilitară împreună cu inculpatul şi victima, a plecat acasă după accident, dar declară că nu-şi aminteşte împrejurări de după producerea accidentului, ci doar că avea hainele ude şi era în stare de şoc. În urma examinării de către medicul legist, s-a stabilit că prezintă leziuni specifice unui accident rutier, ce necesită pentru vindecare un număr de 4 zile de îngrijiri medicale (fila 38 dosar u.p.). Acesta a declarat că nu are nici un fel de pretenţie faţă de inculpat.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul P I V a declarat că pe drumul  spre Tileagd şi înapoi, până la Restaurantul Arcadia, a condus el autoutilitara Dacia, dar că nu ştie cine s-a urcat la volan după oprirea la acest restaurant.

În cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice având ca obiective dinamica producerii accidentului şi stabilirea locurilor ocupate în autovehicul de cele trei persoane. Analizând urmele producerii accidentului, precum şi leziunile prezentate de cele trei persoane din autovehicul, raportul de expertiză (filele 42–50 dos. u.p.) a arătat că „cu probabilitate…numitul P I Vl se afla în postul de conducere al autovehiculului, numitul F V ocupa locul din dreapta faţă, iar P D F ocupa unul din locurile de pe bancheta din spate”.

  Din coroborarea probelor administrate în cauză instanţa apreciază  că se poate reţine cu certitudine faptul că la volanul autoutilitarei Dacia s-a aflat inculpatul P I V. Astfel, expertiza criminalistică stabileşte că inculpatul P prezenta leziuni „specifice unui impact cu coroana volanului (fracturi costale)”, apoi martorul F V îl indică pe inculpat ca fiind cel care a condus autovehiculul, poziţie menţinută de martor şi în faţa instanţei;  atitudinea inculpatului de a nu anunţa producerea accidentului, ci de a susţine că a fost agresat de cetăţeni rromi, abandonând maşina şi victima în canalul colector;  alcoolemia prezentată de inculpat la câteva ore de la eveniment, în condiţiile în care a fost internat în spital şi nu avea când consuma ulterior alcool (singur afirmă că a băut multe beri, toată noaptea); declaraţiile martorei B F, care a  susţinut că a discutat cu martorul F V în dimineaţa accidentului şi ulterior acesta i-a confirmat că autoutilitara Dacia a fost condusă de inculpatul P I. Martora B F a mai declarat în faţa instanţei că ştie tot din spusele martorului F V că la braseria din Săcădat victima P F l-a rugat pe inculpatul P I să îi dea voie să conducă el autoutilitara pentru că nu era aşa de băut, însă inculpatul nu a acceptat pe motiv că maşina era a firmei la care lucra inculpatul şi el o primise spre folosinţă.

Starea de fapt reţinută mai sus rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă:  proces-verbal de cercetare la faţa locului f. 6 - 8 ; planşa foto a locului faptei f. 10 - 17 ;  proces-verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare f. 18; raport de constatare medico-legală pt. victimă f. 33 – 34; raport de constatare medico-legală pentru inculpatul P f. 36 – 37;  certificat medico-legal martor F V f. 38; rezultat  aparat alcooltest  f. 21 ; proces verbal de recoltare f. 23;  buletin de examinare clinică f. 22 ;  buletin de analiză toxicologică f. 20 ;  declaraţii aparţinător victimă/ parte vătămată f. 26 – 28; raport de expertiză criminalistică f. 42 – 51; declaraţiile inculpatului f. 56 – 60; declaraţii de martori f. 61 – 77, probe administrate în cursul urmăririi penale, respectiv cu declaraţiile martorilor F V, B F şi D N, audiaţi în cursul cercetării judecătoreşti.

În drept, faptele inculpatului  P I V astfel cum au fost descrise mai sus,  întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de ucidere din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru efectuarea unei anumite activităţi, prev. de art. 178 al. 2 Cod penal şi părăsirea locului accidentului, fără încuviinţarea organelor de poliţie, prev. de art. 89 al.1 din OUG 195/2002,  infracţiuni aflate în concurs real, prev. de art. 33 lit. a Cod pen.

În cursul cercetării judecătoreşti procurorul de şedinţă a solicitata schimbarea încadrări juridice a faptei din art. 178 alin. 2 Cod penal în art. 178 alin. 2 şi 3 Cod penal, apreciind că din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul se afla în stare de ebrietate la momentul producerii accidentului.

În legătură cu această solicitare, instanţa constată că nu sunt suficiente elemente probatorii pentru a reţine că la momentul accidentului inculpatul era într-adevăr în stare de ebrietate. Astfel, alcoolemia în sânge a inculpatului a fost de 0,55 g%o la ora 09,22, dar accidentul s-a produs între orele 05,00- 05,30, prin urmare nu există date din care să rezulte care a fost alcoolemia în sânge  la ora accidentului, pentru a se putea analiza  dacă într-adevăr inculpatul a fost în stare de ebrietate, ţinând seama că această stare de ebrietate se manifestă în mod diferit de la individ la individ, iar faptul că inculpatul era sub influenţa alcoolului, întrucât s-a dovedit că a consumat bere în noaptea respectivă, nu înseamnă în mod automat că era şi în stare de ebrietate. Declaraţia martorului F V, care a susţinut în faţa instanţei că inculpatul se afla în stare de ebrietate vizibilă la momentul producerii accidentului, este singulară în ansamblul probator şi nu poate conduce, în aprecierea instanţei, la concluzia că inculpatul era fără putinţă de tăgadă în stare de ebrietate la data şi ora producerii accidentului.

În consecinţă, instanţa va respinge cererea procurorului privind schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 178 alin. 2 Cod penal în art. 178 alin. 2 şi 3 Cod penal, urmând să menţină încadrarea juridică astfel cum a fost stabilită prin rechizitoriu.

Constatând vinovăţia inculpatului, instanţa, în baza art. 178 alin. 2 Cod penal, îl va condamna, pentru săvârşirea infracţiunii de  ucidere din culpă, la o pedeapsă de  5 ani  închisoare.

De asemenea, în baza art. 89 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, îl va condamna pe acelaşi inculpat, pentru comiterea infracţiunii de  părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea organelor de poliţie, la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni  închisoare.

Infracţiunile fiind în concurs real, instanţa, în baza art. 33 lit. a), art.34 alin. 1 lit. b) Cod penal,  va contopi pedepsele, va aplica pedeapsa cea mai grea, de 5 ani  închisoare, la care va mai adăuga un spor de 6 luni închisoare, astfel că inculpatul P I V va executa pedeapsa rezultantă de  5 ani şi 6 luni  închisoare.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, instanţa va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit.b) Cod penal, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.

La individualizarea pedepselor, instanţa a avut în vedere criteriile generale prev. de art.72 Cod penal, faptele comise de inculpat şi pericolul social al acesteia, împrejurările în care au fost comise, respectiv pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi al oboselii acumulate, urmările produse în urma accidentului, fiind vorba, în final, de uciderea unei persoane şi vătămarea corporală a alteia (a martorului F V), atitudinea total dezinteresată a inculpatului faţă de soarta victimei P D F care, aşa cum arată expertiza medico-legală, a decedat nu datorită leziunilor produse prin lovirea de părţile dure din interiorul autoutilitarei ci datorită asfixiei mecanice prin înec; intenţia inculpatului cel puţin în momentul imediat următor accidentului, de a ascunde situaţia reală în care se afla sunând la serviciul de urgenţă 112 şi indicând a fost agresat de un grup de rromi fără să arate că în autoutilitară s-au aflat şi alte persoane.

În aceste condiţii instanţa a apreciat că, deşi inculpatul nu are antecedente penale, doar o pedeapsă în regim privativ de libertate va fi în măsură să ducă la atingerea scopului educativ şi preventiv al pedepsei şi să îl conştientizeze pe inculpat asupra gravităţii faptelor sale.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanţa reţine că, numiţii P Irina (mama defunctului), P R (tată defunctului), P Ioana S (sora defunctului) şi P I (fratele defunctului) s-au constituit părţi civile în cauză cu suma de 5299,92 lei, despăgubiri materiale şi 500.000 lei despăgubiri morale pentru fiecare parte civilă, cu dobânzi legale până la plata efectivă.

Prin completarea la constituirea de parte civilă (fila 94) părţile civile au precizat cuantumul daunelor materiale la suma de 11597 lei, detaliată pe categorii de cheltuieli, menţinându-şi cuantumul daunelor morale solicitate iniţial.

A fost identificată şi introdusă în cauză, în calitate de asigurător de răspundere civilă, societatea de asigurare Asigurări S.A.-Sucursala …, care a emis poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, depusă în copie la fila 81 dosar u.p., asigurarea fiind valabilă în perioada 13.05.2009-12.05.2010.

Cu referire strictă la despăgubirile materiale, instanţa constată că acestea vizează cheltuieli de înmormântare şi îmbălsămare, cheltuieli privind masa de după înmormântare, parastase la 6 săptămâni, 6 luni.

 Instanţa reţine că au fost dovedite cu înscrisuri cheltuielile privind: alimente pentru înmormântare-bonuri fiscale fila 12, în valoare de 86,56 lei şi 23,65 lei; cheltuieli lumânări în valoare de 37,08 lei-fila 12; cheltuieli cu masa propriu zisă de înmormântare în valoare de 3000 lei conform bonului emis de persoana fizică F M 03.05.2011 pentru masa servită în 18.05.2009-fila 15; lumânări parastas, 45 lei- bon vânzare din 11.05.2010 –fila 15; taxă înmormântare, 30 lei –chitanţa emisă de … -fila 15; cheltuieli cozonac şi saleuri,100 lei –bon fiscal-fila 16; respectiv aceleaşi cheltuieli în valoare de 122 lei-fila 18; taxă îmbălsămare, 101 lei-fila 20 ; cheltuieli alimente pentru parastase de 6 săptămâni şi un an conform facturii … în valoare de 80,68 lei-fila 21 , respectiv facturii …, în valoare de 90,74 lei –fila 22, respectiv facturii … din 15.05.2010 în valoare de 70,27 RON.

Pe lână aceste cheltuieli dovedite cu înscrisuri, instanţa mai reţine, din declaraţia martorei B F, că la înmormântare au participat la masă cca. 150 de persoane, că mâncarea gătită a costat 30.000.000 lei vechi, că separat s-au cumpărat, cozonaci, pâine, suc, apă minerală, că mama defunctului, partea vătămată P I, i-a înmânat martorei pentru a se ocupa de organizarea înmormântării suma de 80.000.000 lei vechi, din care martora a plătit: 3000 lei mâncarea la înmormântare, 1250 RON sicriul şi accesoriile, autopsia -101 lei, preoţii -30 lei, martora declarând că a mai plătit din aceeaşi bani şi crucea, 150 colăcei ”japonezi” , lumânările şi groparii. Tot martora susţine că i-a restituit mamei victimei, după toate aceste cheltuieli, suma de 1600 RON, din cei 8000 RON primiţi, ceea ce înseamnă că toate cheltuielile au fost de 6400 RON, sumă care include şi cheltuielile dovedite cu chitanţe.

Instanţa reţine din declaraţia aceleaşi martore B F dar şi a martorei D N că familia victimei a organizat parastase la 6 săptămâni şi la 6 luni, la cel de 6 săptămâni cheltuielile ridicându-se la 2000 RON, iar la cel de 6 luni cheltuielile fiind de 700 RON.

În consecinţă, instanţa va acorda părinţilor victimei, cu titlu de daune materiale, suma de 9100 lei, respectiv câte 4550 lei pentru fiecare din părinţii victimei, considerând că ambii părinţi au avut contribuţii egale la aceste cheltuieli de înmormântare şi pentru parastase.

Nu se vor acorda cheltuielile legate de amenajarea mormântului, afirmativ în sumă de 3600 lei, întrucât nu există la dosar chitanţă doveditoare.

Referitor la daunele morale solicitate, instanţa reţine, aşa cum s-a arătat mai sus, că se solicită câte  500.000 lei de fiecare dintre părinţii victimei cât şi de fratele şi sora acesteia. 

Este evident  că prin decesul neaşteptat şi violent al victimei P D F, s-au cauzat suferinţe psihice membrilor familiei sale, în speţă părinţilor, fratelui şi surorii victimei, astfel că  urmează să se acorde acestora despăgubiri sub forma daunelor morale, însă nu în cuantumul solicitat.

Date fiind legăturile afective dintre  părinţii victimei şi fiul acestora, respectiv între  fraţi, cursul vieţii acestora s-a schimbat în mod fundamental după accidentul de circulaţie în discuţie. Din declaraţiile martorelor B F şi D N rezultă că victima P D F era singurul dintre copiii părţilor civile P I şi R care locuia cu aceştia, se gospodăreau împreună, existând o relaţie foarte apropiată între ei, îi ajuta cu bani în gospodărie, făcea curăţenie, făcea şi mâncare când părinţii erau plecaţi la biserică, astfel că dispariţia acestuia a fost percepută în familie ca o tragedie.

Instanţa reţine că suferinţa psihică nu poate fi cuantificată la modul absolut în sume de  bani, dar este aproape unanim acceptat că, în astfel de situaţii, daunele morale sub forma despăgubirilor băneşti, sunt de natură să acopere într-o oarecare măsură prejudiciul moral suferit. 

Astfel,  potrivit art. 998 C.Civ. din 1864, în vigoare la data producerii faptului ilicit cauzator de prejudicii, orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe cel din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara. Mai mult decât atât, potrivit art. 999 C.civ., omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa dar şi de acela cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa.

În speţă, accidentul de circulaţie s-a produs datorită lipsei de prudenţă şi neglijenţei inculpatului în conducerea  autoutilitarei Dacia.

Legea civilă nu distinge sub aspectul naturii prejudiciului, prin urmare trebuie admis că o reparare integrală a prejudiciului vizează atât prejudiciul material cât şi cel moral. Cu privire la prejudiciul material, instanţa s-a pronunţat mai sus.  Referitor la prejudiciul moral, instanţa apreciază că suma acordată cu titlu de daune morale, pentru fiecare din urmaşii victimei, respectiv câte 250.000 lei daune morale în favoarea părţii civile P I( mama defunctului P D F) şi în favoarea părţii civile P R(tatăl defunctului P D F), respectiv câte 150.000 lei daune morale în favoarea părţii civile P I S ( sora defunctului PDF) şi în favoarea părţii civile P I (fratele defunctului P D F) reprezintă o reparare echitabilă a prejudiciului moral încercat de  părţile civile.

În consecinţă, instanţa, în soluţionarea acţiunii civile,  în baza art. 14, 15 şi 346 Cod procedură penală  raportat la art. 998, 999 Cod civil din 1864, Legea nr. 136/1995, va obliga inculpatul P I V, alături de asigurătorul de răspundere civilă Asigurări S.A.-Sucursala  , la plata despăgubirilor civile în favoarea părţilor civile, în limitele şi în condiţiile contractului de asigurare, după cum urmează: 4.550 lei despăgubiri materiale şi 250.000 lei daune morale în favoarea părţii civile P I (mama defunctului P D F), 4.550 lei despăgubiri materiale şi 250.000 lei daune morale în favoarea părţii civile P R (tatăl defunctului P D F), 150.000 lei daune morale în favoarea părţii civile P I S ( sora defunctului P D F) şi 150.000 lei daune morale în favoarea părţii civile P I (fratele defunctului PDF)

Va respinge ca nedovedite respectiv ca nejustificate restul  despăgubirilor materiale şi morale solicitate de părţile civile.

În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală instanţa va obliga inculpatul, aflat în culpă procesuală, să plătească statului  1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

 Respinge cererea procurorului privind schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 178 alin. 2 Cod penal în art. 178 alin. 2 şi 3 Cod penal.

În baza art. 178 alin. 2 Cod penal, condamnă pe inculpatul  P I V, fiul lui … şi …, ns. la … în …, cetăţenie română, 13 clase, necăsătorit, fără antecedente penale, dom. în …, C.N.P…., pentru săvârşirea infracţiunii de  ucidere din culpă, la o pedeapsă de :

 5 ani  închisoare

În baza art. 89 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, condamnă pe acelaşi inculpat, cu datele personale de mai sus, pentru comiterea infracţiunii de  părăsire a locului accidentului fără încuviinţarea organelor de poliţie, la o pedeapsă de : 

2 an şi 6 luni  închisoare

În baza art. 33 lit. a), art.34 alin. 1 lit. b) Cod penal,  contopeşte pedepsele, aplică pedeapsa cea mai grea, de 5 ani  închisoare, la care mai adaugă un spor de 6 luni închisoare, astfel că inculpatul P I V execută pedeapsa rezultantă  de:

5 ani şi 6 luni  închisoare

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit.b) Cod penal, pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.

-//-//-//-

În baza art. 14, 15 şi 346 Cod procedură penală  raportat la art. 998, 999 Cod civil din 1864, Legea nr. 136/1995, obligă inculpatul P I V, alături de asigurătorul de răspundere civilă Asigurări S.A.-Sucursala  , cu sediul , la plata despăgubirilor civile în favoarea părţilor civile, în limitele şi în condiţiile contractului de asigurare, după cum urmează:

- 4.550 lei despăgubiri materiale şi 250.000 lei daune morale în favoarea părţii civile P I ( mama defunctului P D F),

- 4.550 lei despăgubiri materiale şi 250.000 lei daune morale în favoarea părţii civile P R (tatăl defunctului P D F)

- 150.000 lei daune morale în favoarea părţii civile P I S ( sora defunctului P D F)

-150.000 lei daune morale în favoarea părţii civile P I (fratele defunctului P D F)

Respinge ca nedovedite respectiv ca nejustificate restul  despăgubirilor materiale şi morale solicitate de părţile civile.

În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească statului 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs la curtea de apel în 10 zile de la pronunţare cu procurorul şi cu părţile civile şi de la comunicare cu inculpatul şi cu asigurătorul de răspundere civilă.

Pronunţată în şedinţa publică din.

Preşedinte,  Grefier,

Domenii speta

Spete similare