Rectificare carte funciară

rectificare carte funciară

Dosar nr. ……..

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILA  Nr. ……

Şedinţa publică de la ….

Completul compus din:

PREŞEDINTE …..

Grefier ….

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul …….şi pe pârâţii …… intervenient în interesul altei persoane ….., având ca obiect rectificare carte funciară.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanţei cele de mai sus, după care:

Constată că, fondul cauzei s-a dezbătut la data de ……….., mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă întocmită cu respectiva ocazie, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre şi prin care s-a amânat pronunţarea pentru astăzi, pentru a da posibilitate părţilor să depună la dosar concluzii scrise.

INSTANŢA

Deliberând asuprea cererii de faţă, constată următoarele:

Constată că prin acţiunea civilă înregistrată la Judecătoria …… pe data de …….sub dosarul nr. ……., timbrată cu 16 lei taxă judiciară de timbru (filele …….) şi 0,6 lei timbru judiciar, reclamantul ……. a chemat în judecată pe pârâţii ….., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună rectificarea CF nr. ….. top. …., in sensul corectării înscrierilor făcute sub B21 pe seama antecesorului reclamantului, defunctul ……., respectiv sub B24 făcute pe seama reclamantului, in sensul ca, cota de 5/40 parţi reprezintă parte din imobilul teren, iar asupra apartamentului compus din 2 camere, bucătărie, cămara alimente, antreu debara, terasa, magazie din zidărie cota reclamantului este de 1/1 parţi; fara cheltuieli de judecata in caz de neopunere.

În motivarea acţiunii, s-a arătat că reclamantul este fiul defunctului ……, iar prin Sentinţa civila nr. …….. pronunţata in dosarul nr. ……, s-a tranşat problema succesiunii după defunct. La data de 26.05.1997, defunctul a cumpărat, in baza Legii nr. 112/1995, de la parata de rândul 2, in baza contractului de vânzare cumpărare nr. 1762, locuinţa care in natura reprezintă apartament compus din doua camere, bucătărie, cămara alimente, antreu debara, terasa, magazie din zidărie, precum si cota de 5/40 parţi din terenul aferent care reprezintă 120/4878 mp. In procesul verbal de predare – primire a locuinţei, s-a menţionat si faptul ca defunctului i-a fost predata locuinţa înscrisa in CF ….. nr. topo ……, după care se menţionează „suprafaţa terenului 4878 mp cp (cote parţi) 12/4878 reprezintă 5/40 parţi”. Din eroare, intabularea s-a făcut in cota de 5/40 parţi asupra întregului imobil casa si teren.

În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 907 din Noul Cod Civil..

Pârâta OCPI Bihor a depus întâmpinare (fila 17), prin care a adus la cunoştinţa instanţei ca nu se opune admiterii acţiunii, solicitând însă să nu fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.

In drept au fost invocate dispoziţiile art. 115 – 118 C. pr. civ.

La data de …….., intervenienta …… a depus la dosar cerere de intervenţie in interes propriu, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca fiind nelegala (fila 25).

In motivare, s-a arătat ca, in contractul de vânzare–cumpărare nr. …… încheiat intre ……, antecesorul reclamantului, si RAGCL Oradea, s-a cumpărat bucătărie, cămara alimente, antreu, debara, terasa, magazie din zidărie, in cota de 5/40 parţi pentru preţul de 1.071.289 lei, preţ care reprezintă valoarea cotei de 5/40 parţi din construcţie.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 49 si urm. Cod procedură civilă.

Parata SCCTI Bihor a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii, in principal pe cale de excepţie, iar pe fondul cauzei ca netemeinica si nelegala (fila 43).

In motivare, a arătat că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece imobilul nu a fost vândut de aceasta, ci de RAGCL Oradea. Pe fond, s-a arătat ca imobilul situat in …..si înscris in CF …..nr. top. …… a fost vândut prin RAGCL Bihor care, in urma Legii nr. 15/1990, in urma reorganizării, a trecut in subordinea Consiliului Local, devenind Direcţia Imobiliara, apoi Administraţia Patrimoniului Imobiliar, actualmente Administraţia Imobiliara Oradea. În contract se prevede în mod clar că defunctul …… a dobândit cota de 5/40 părţi din imobil, iar nu tot imobilul, nefiind o eroare de redactare din partea RAGCL Bihor. Cu privire la cererea de intervenţie in interes propriu, parata a solicitat admiterea cererii.

In drept au fost invocate art. 115 si urm. C.pr.civ.

Pe data de 21.06.2012, reclamantul a depus întâmpinare faţă de cererea de intervenţie în interes propriu, invocând excepţia de inadmisibilitate a acesteia (fila 51).

Fata de cele învederate de parata SCCTI Bihor, reclamantul a depus precizare de acţiune formulata in contradictoriu cu parata Administraţia Imobiliara Oradea prin care a solicitat să se dispună rectificarea CF nr…… top. …… in sensul corectării înscrierilor făcute sub B21 pe seama antecesorului reclamantului, defunctul ……., respectiv sub B24 făcute pe seama reclamantului, in sensul ca, cota de 5/40 parţi reprezintă parte din imobilul teren, iar asupra apartamentului compus din 2 camere, bucătărie, cămara alimente, antreu debara, terasa, magazie din zidărie cota reclamantului este de 1/1 parţi; fara cheltuieli de judecata in caz de neopunere (fila ……….

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 907 din Noul Cod Civil.

Prin notele scrise depuse la fila 56, intervenienta a arătat că îşi precizează cererea, în sensul că solicită instanţei să constate că are calitatea de coproprietară asupra imobilului din litigiu.

Prin încheierea de şedinţă din data de 28.06.2012 (fila .., instanţa a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a Administraţiei Imobiliare Oradea, iar în baza art. 246 Cod procedură civilă, a luat act de cererea de renunţare la judecată formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul SCCTI Bihor (fila 70).

Parata Administraţia Imobiliara Oradea a depus întâmpinare, prin care a adus la cunoştinţa instanţei faptul ca nu se opune in principiu la admiterea acţiunii, in situaţia in care se va putea retine ca suma plătita in temeiul contractului de vânzare cumpărare nr. ……. reprezintă contravaloarea construcţiei in cota de 1/1 si a terenului in cota de 5/40 (fila 72).

In motivare, s-a arătat ca, aşa cum rezulta din fisa suprafeţei locative si fisa de calcul a valorii imobilului, obiectul contractului de închiriere îl reprezintă  locuinţa compusa din 2 camere, bucătărie, cămara alimente, antreu, oficiu, magazie in suprafaţa totala de 240 mp, aflându-se in folosinţa  exclusiva a chiriaşului. Ulterior, imobilul a fost vândut chiriaşului in temeiul contractului de vânzare cumpărare nr. ……... Deşi potrivit contractului de închiriere antecesorul reclamantului avea in folosinţa exclusiva întreaga locuinţa, in contractul de vânzare-cumpărare se menţionează ca se vinde locuinţa compusa din 2 camere in suprafaţa de 68,20 mp si odată cu aceasta se vinde si cota de 5/40 din bucătărie, cămara alimente, antreu, debara, terasa, magazie din zidărie.

In drept au fost invocate dispoziţiile art. 115 c.pr.civ.

Intervenienta ……… a depus ulterior cerere de intervenţie in interesul Administraţiei Imobiliare Oradea, solicitând respingerea acţiunii (fila 79). În esenţă, aceasta a arătat că preţul inserat în contract este de 1.071.289 lei, preţ care la data încheierii contractului reprezenta valoarea cotei de 5/40 părţi din construcţie şi nu valoarea întregii construcţii.

Reclamantul a depus o nouă precizare de acţiune (fila 114), prin care a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâţi, a următorilor: …..

În cauză, instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Sub B 21 din CF nr. ……. apar următoarele înscrieri: în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. …….. încheiat cu R.A.G.C.L. Oradea în baza Legii nr. 112/1995, s-a transmis în favoarea lui …… cota de 5/40 părţi din apartamentul compus din 2 camere, cămară alimente, antreu, debara, terasă 8,05 m.p., magazie din zidărie 30,0 m.p. şi cota de 120/4878 teren având suprafaţa de 68,20 m.p. (fila 37 verso).

Potrivit înscrierii de sub B 24, asupra cotei de 5/40 părţi reprezentând apartament cu 2 camere + dependinţe şi cota de 120/4878 m.p. din terenul înscris sub A.I.1. se intabulează dreptul de proprietate, cu titlu de moştenire, în favoarea reclamantului ………, în calitate de legatar universal (fila 37).

Reclamantul a solicitat instanţei, prin prezenta acţiune, să dispună rectificarea CF nr. ….. top. ……, în sensul corectării înscrierilor făcute sub B21 pe seama antecesorului reclamantului, defunctul …….., respectiv sub B24 făcute pe seama reclamantului, in sensul că, de fapt, cota de 5/40 parţi reprezintă parte din imobilul teren, iar asupra apartamentului compus din 2 camere, bucătărie, cămara alimente, antreu debara, terasa, magazie din zidărie cota reclamantului este de 1/1 parţi

Verificând conţinutul colii funciare nr. ..i nr. top. ….., raportat şi la adeverinţa nr. …… emisă de Primăria Comunei ……), instanţa constată că, potrivit înscrierii de sub B 19, în baza Decretului nr. 223/1974, s-a intabulat dreptul de proprietate asupra cotei de 5/40 parte din imobilul de sub A.I.1., reprezentând în natură casă şi teren, în favoarea Statului Român, prin transmisiune legală (fila 37 verso).

Urmărind transmisiunile din cartea funciară, potrivit înscrierii de sub B 19, instanţa reţine că Statul Român a preluat această cotă parte din imobilul care apărea sub B 8 şi B 13. În acest sens, instanţa constată că sub B 8 apărea înscrisă numita …….. având o cotă de 4/40 din imobilul de sub A.I.1., iar sub B 13 apărea înscrisă aceeaşi …….. având o cotă de 1/40 din imobil. Printr-un calcul matematic, cumulând cotele de 4/40 şi 1/40 din imobil, reiese că Statul Român a preluat, într-adevăr, cota de 5/40 parte din întreg imobilul, casă şi teren.

Prin urmare, Statul Român nu putea vinde în baza Legii nr. 112/1995 decât acea cotă de care dispunea din imobil, respectiv cota de 5/40 părţi.

Instanţa reţine că, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. ……., RAGCL Oradea a vândut defunctului ……….. ,,locuinţa compusă din 2 camere în suprafaţă utilă de 68,20 m.p.’’. În contract se mai menţionează că, ,,odată cu locuinţa, se vând şi următoarele: bucătărie, cămară alimente, antreu, debara, terasă 8,05 m.p., magazie din zidărie 30,0 m.p. în cotă de 5/40 părţi’’ (filele 6-7).

Pentru a stabili dacă obiectul contractului de vânzare-cumpărare l-a constituit construcţia în cotă de 1/1, aşa cum susţine reclamantul, sau, dimpotrivă, cota de 5/40 din construcţie, conform menţiunii de CF, instanţa consideră utilă analizarea raportului de evaluare întocmit cu ocazia vânzării imobilului.

Astfel, aşa cum rezultă din ,,fişa tehnică de calcul’’ depusă în probaţiune la filele 110-111 din dosarul cauzei, au fost evaluaţi 70,02 m.p. reprezentând suprafaţa utilă a locuinţei, respectiv 30,0 m.p. reprezentând o anexă a locuinţei, în speţă o magazie din cărămidă.

Potrivit acestei fişe de calcul, valoarea totală a construcţiei, actualizată cu rata inflaţiei la data de 1 ianuarie 1990, a fost în sumă totală de 8.570.309 ROL. În dreptul acestei valori, la pct. VIII din ,,fişa tehnică de calcul’’, apare menţiunea ’’x 5/40’’ (fila 111 verso).

Din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare nr. …, reiese că preţul imobilului care a fost achitat de numitul ……. este de 1.071.289 ROL. La un calcul matematic, acest preţ reprezintă cota de 5/40 din suma totală de 8.570.309 ROL reprezentând valoarea totală a construcţiei conform ,,fişei tehnice de calcul’’.

Prin urmare, preţul achitat de către fostul chiriaş, numitul ……… cumpărător în baza Legii nr. 112/1995, reprezintă doar contravaloarea cotei de 5/40 din construcţie.

Chiar dacă poate părea absurd ca fostul chiriaş să fi cumpărat doar cota de 5/40 părţi din construcţie, este fără echivoc faptul că doar această cotă reprezintă obiectul contractului, în contextul în care fostul chiriaş a achitat doar contravaloarea acestei cote. Prin urmare, acesta nu putea deveni proprietar decât pentru cota de 5/40 din construcţie a cărei contravaloare a achitat-o, aceasta fiind voinţa părţilor contractante la momentul încheierii contractului.

De altfel, verificând conţinutul înscrierilor din CF nr. ……. nr. top. ….., imobilul înscris sub A.I.1., reprezentând în natură casă şi teren, este deţinut în coproprietate, astfel (filele …….):

- cota de 4/40 aparţine numitului ……., conform menţiunii de sub B4;

- cota de 4/40 aparţine numitului …., conform menţiunii de sub B5;

- cota de 1/40 aparţine numitului .., conform menţiunii de sub B10;

- cota de 1/40 aparţine numitului ….., conform menţiunii de sub B11;

- cota de 1/40 aparţine numitei …, conform menţiunii de sub B12;

- cota de 4/40 părţi din imobil aparţine, cu titlu de moştenire, numiţilor …., conform menţiunilor de sub B 17-18;

- cota de 16/40 părţi din imobil aparţine Statului Român, cu titlu de prescripţie, conform menţiunii de sub B 20;

- cota de 5/40 părţi din imobil aparţine, cu titlu de moştenire, reclamantului ……, conform menţiunii de sub B 24;

- cota de 4/40 părţi din imobil aparţine, cu titlu de moştenire, numitului ….. conform menţiunii de sub B 26.

Cumulând toate aceste cote, reiese un total de 40/40 părţi din imobilul reprezentând în natură casă şi teren înscrise în CF nr. …… nr. top. …….

Acesta este încă un argument că preţul achitat de către defunctul ……… reprezintă doar contravaloarea cotei de 5/40 din imobilul reprezentând în natură atât construcţie, cât şi teren.

Pe de altă parte, dacă antecesorul reclamantului ar fi sesizat o eventuală înscriere eronată în cartea funciară, este de necontestat că ar fi efectuat demersuri pentru remedierea acesteia.

Prin urmare, nu poate fi reţinută în cauză vreo neglijenţă a salariatului însărcinat cu efectuarea operaţiunilor de înscriere în coala CF nr. …….., sub B 21 şi 24, aceste menţiuni fiind operate în mod corect în cartea funciară.

Chiar dacă pârâţii au manifestat o atitudine de pasivitate în prezenta cauză, acesta nu este un motiv pentru a admite acţiunea reclamantului, cu consecinţa ca acesta din urmă să beneficieze de încă o parte din imobil pentru care antecesorul său nu a achitat nicio sumă de bani. De vreme ce defunctul ….., cumpărător în baza Legii nr. 112/1995, a dobândit doar cota de 5/40 din construcţie, aceasta nu putea transmite prin moştenire reclamantului mai mult decât avea în patrimoniu.

Pentru toate considerentele mai sus arătate, instanţa reţine ca înscrierile efectuate in evidentele de publicitate imobiliara in ceea ce priveşte terenul şi construcţia de sub nr. top. …….. şi în concret înscrierile de sub B 21 şi B 24, reflecta in mod corect titlurile in temeiul cărora au fost săvârşite, nefiind incidentă vreuna dintre situaţiile prevăzute de art. 907 şi 908 din Noul Cod Civil care sa justifice rectificarea situaţiei de carte funciară.

Având în vedere aceste argumente de fapt şi drept, instanţa va respinge prezenta acţiune ca nefondată.

Raportat la soluţia pronunţată, instanţa va admite şi cererea de intervenţie formulată de intervenienta ….. în favoarea pârâtei Administraţia Imobiliară Oradea. Astfel, cum instanţa a respins cererea de chemare în judecată, reclamantul căzând în pretenţii, înseamnă că apărarea acestui terţ a fost favorabilă pârâtei în interesul căreia a intervenit.

Intervenienta are un interes propriu în participarea la judecarea prezentului litigiu, în contextul în care are calitatea de reclamantă în Dosarul nr. …al Judecătoriei ….., suspendat până la soluţionarea prezentei cauze, dosar având ca obiect uzucapiune şi sistare a stării de indiviziune asupra imobilului reprezentând în natură casă şi teren aferent în suprafaţă de 4878 m.p., înscrise în CF nr. …….. nr. top. ……., conform înscrisurilor depuse în probaţiune la filele …. din dosarul cauzei. 

Deşi reclamantul a invocat prin întâmpinarea depusă la fila 51 excepţia de inadmisibilitate a cererii de intervenţie în interes propriu formulată iniţial de numita ………, instanţa va constata că această excepţie a rămas fără obiect, în contextul în care ….. şi-a precizat cererea prin notele scrise depuse la fila 79, arătând că înţelege să formuleze cerere de intervenţie accesorie, in interesul pârâtei Administraţia Imobiliară Oradea.

Raportat la culpa procesuală a reclamantului, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanţa va respinge cererea acestuia de acordare a cheltuielilor de judecată, luând act că pârâţii nu au solicitat astfel de cheltuieli. Însă, instanţa va respinge şi cererea intervenientei ……… de obligare a reclamantului la plata onorariului de avocat, în contextul în care pârâta în interesul căreia aceasta a intervenit nu a solicitat cheltuieli de judecată şi nici nu s-a opus la admiterea acţiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMEL LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamantul ., în contradictoriu cu pârâţii .

Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta……..domiciliată în …………., în favoarea pârâtei ……….

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare