Stabilire program vizita minor

Sentinţă civilă 77 din 12.01.2012


R O M Â N I A

JUDECATORIA ONESTI

.

Dosar nr.4409/270/2011 stabilire program vizite minor

Înreg. 07.07.2011

SENTINTA CIVILA NR. 77

Sedinta publica de la 12.01.2012

Instanta constituita din:

Presedinte – ……..

Grefier - ……..

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul ……. în contradictoriu cu pârâta  ….. având ca obiect stabilire program vizite minor.

La apelul nominal facut în sedinta publica, la ordine, a raspuns avocat …. reprezentând reclamantul, lipsa fiind avocat …… reprezentând pârâta, ambele parti si martorul.

Procedura legal îndeplinita.

Fata de lipsa aparatorului reclamantei instanta dispune lasarea cauzei la a doua strigare.

La apelul nominal facut în sedinta publica, la a doua strigare a cauzei, a raspuns avocat …… reprezentând reclamantul, avocat …… reprezentând pârâta si martorul ……., lipsa fiind ambele parti.

Procedura legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier care învedereaza:

- cauza are ca obiect „stabilire program vizite minor”,

- se afla la al saselea termen de judecata,

-  stadiul procesual fond, dupa care,

Instanta procedeaza la identificarea martorului …., care prezinta CI seria XC nr. ….., CNP ….., dupa care procedeaza la audierea acestuia sub prestare de juramânt, declaratia fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei.

Avocat …. depune la dosar Decizia civila nr. 810/21.10.2011 a Tribunalului Bacau, o serie de E-mailuri reprezentând corespondenta electronica între cele doua parti precum si doua decizii CEDO.

AVOCAT …… solicita eliberarea de copiilor dupa înscrisuri9le depuse de reclamant prin aparator si un termen în vederea studierii înscrisurilor depuse la dosar.

Instanta apreciaza ca nu se impune acordarea unui nou termen de judecata si lasa cauza la sfârsitul sedintei de judecata pentru studiul înscrisurilor depuse la dosar.

La apelul nominal facut în sedinta publica, la sfârsitul sedintei, a raspuns avocat …. reprezentând reclamantul, avocat ….. reprezentând pârâta, lipsa fiind ambele parti.

Procedura legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier care învedereaza, dupa care,

Nemaifiind cereri de formulat, exceptii de invocat ori probe de administrat instanta apreciaza cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pe fond.

Avocat …… reprezentând reclamantul, arata ca în cauza este pusa în discutie situatia minorei nascuta înafara casatoriei si arata ca între reclamant si minora nu au existat legaturi, apropiere si sentimente normale ca cele între un tata si fiica sa. Au existat declaratii de martori care au subliniat faptul ca reclamantul ar dori sa sicaneze pârâta prin aceasta relatie cu fiica sa. Acest lucru nu poate fi imputat reclamantului care a încercat sa stabileasca o relatie cu fiica sa, pârâta fiind cea care a manifestat reticenta mai ales prin faptul ca nu i-a permis sa vada minora. Ca  mama ar fi trebuit sa lase orgoliile deoparte si atât timp cât exista un copil la mijloc mama trebuie sa manifeste disponibilitate ca minora sa-si cunoasca tatal si sa se stabileasca o relatie specifica paterna. S-a solicitat vizitarea minorei, s—a vazut si reactia minorei fata de aceasta solicitare. Nu  se opune ca minora sa-si vada tatal în prezenta mame si nici nu se doreste ca acest lucru sa se faca fortat prin opunerea pârâtei ca minora sa-si vada tatal lucru dovedit si cu E-mail-urile dintre pârâta si reclamant, reclamantul nu a insistat, nu a fortat nota  iar reclamantul a avut în vedere efectele negative ale acestei intrari fortate în viata minorei. Martorii au aratat ca reclamantul a încercat sa i-a legatura cu pârâta dovedite cu înscrisurile depuse la dosar pârâta fiind cea care a manifestat reticenta în a vizita minora. Deciziile CEDO depuse la dosar stabilesc drepturile tatalui de a vizita copilul minor chiar daca este înafara casatoriei. Art. 8 din aceleasi decizii stabilesc ce însemna legatura dintre parinti si copilul dinafara casatoriei. Solicita ca în raport de probele administrate care dovedesc un interes fara subterfugii, al reclamantului în a-si  vedea fiica care este si în interesul minorei sa stabileasca legaturi cu tatal, sa se stabileasca program de vizite care sa-i permita reclamantului sa-si vada minora, iar minora sa-si vada tatal.

În ceea ce priveste capatul de cerere privind stabilirea  locuintei minorei la mama sa si exercitarea drepturilor parintesti asupra minorei sa se realizeze în comun si în mod egal de catre pârâta si de catre reclamant arata ca chiar daca minora a fost încredintata mamei spre crestere si educare art. 397 din noul cod civil stabileste regula în materia autoritatii parintesti care este  în comun  si doar prin exceptii grave doar daca s-a dovedit ca are o influenta negativa asupra minorei nu se stabileste autoritatea parinteasca în comun. În cauza de fata nu s-au formulat dovezi ca reclamantul ar avea un comportament de natura a afecta viata copilului. Reclamantul est o persoana responsabila care doreste sa fie implicat în deciziile ce privesc viata minorei. Pârâta este cea care doreste sa  scoata pe reclamant din viata minorei lucru care nu este în interul minorei. Solicita stabilirea locuintei minorei la mama si exercitarea drepturilor parintesti asupra minorei sa se realizeze în comun si în mod egal de catre pârâta si de catre reclamant. Nu solicita cheltuieli de judecata.

Avocat ……. pentru pârâta arata  ce ceea ce a caracterizat relatia dintre reclamanta si pârâta  a fost în permanenta faptul ca pârâta  fost deschisa la discutii pentru ca în opinia pârâtei reclamantul nu este exclus din viata fiicei sale . partile au mers în urma cu conflictul acesta pâna la momentul conceperii copilului, daca reclamantul considera ca minora a fost un accident  pe care l-a acceptat de nevoie  pentru pârâta situatia este cu totul alta , s-a ocupat de copil, l-a vegheat, la supravegheat, l-a acceptat, a fost dornica sa aiba o relatie cu tatal copilului, care dupa ce s-a conceput copilul acesta a existat doar sub forma pensiei de întretinere pe care o plateste. De aproximativ 6 luni reclamantul s-a trezit cu sentimente paterne iar pârâta îi spune ca nu se poate intra în viata minorei la acest mod ci într-o maniera în care sa nu afecteze viata minorei. Dreptul reclamantului de a-si vedea minora nu a fost contestat de pârâta dar nu în modalitatea solicitata de reclamant  în care minora sa se rupa de familie chiar daca pentru scurt timp de  2 zile. Chiar daca reclamantul are o stare materiala buna care nu este contestata acesta a mintit însa când a afirmat ca a încercat  sa i-a legatura cu minora. Nu se opune stabilirii legaturii minorei cu tatal ei dar nu la modalitatea de vizitare solicitata ci trebuie avut în vedere interesul superior al minorei care este de a nu fi traumatizata prin executarea silita a hotarârii asa cum reclamantul a amenintat. Pârâta a fost de acord cu un program de vizitare al minorei dar aceasta sa nu fie luata din casa ei. Nici programul stabilit de Tribunalul Bacau prin decizia pronuntata nu este prea bun pentru minora. Reclamantul sustine ca si-a manifestat bunavointa dar nu este adevarat. Martorii propusi au aratat ca reclamantul este total strain de viata minorei. Nu se pot aplica brusc dispozitiile art. 483 cod civil care dispune legatura dintre parinti si copii lor minori iar prevederile art. 505 cod civil prevede relatiile dintre minorul din afara casatoriei si parinti, autoritatea parinteasca se exercita de ambii parinti, însa trebuie avut în vedere ca pârâta a fost cea care a exercitat autoritatea parinteasca asupra minorei, ca minora are o familie în care este integrata si care urmeaza sa-si stabileasca domiciliul în strainatate. Nu se doreste a priva reclamantul de dreptul de a avea legaturi cu minora însa ar aparea imposibil ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de ambii parinti. Exista o hotarâre judecatoreasca de încredintare a minorei mamei care echivaleaza cu exercitarea autoritatii parintesti de catre mama. Solicita admiterea  cererii privind stabilirea unui program de vizitare însa la stabilirea programului de vizitare  si modalitatea în care va avea legaturi cu minora sa fie avute în vedere probele administrate si situatia de fapt dintre parti. Solicita respingerea capatului de cerere privind exercitarea drepturilor parintesti de catre ambii parinti si invoca prevederile art. 397 si 398 cod civil care stipuleaza ca autoritatea parinteasca se exercita de ambii parinti afara de situatia în care instanta dispune altfel si daca exista motive întemeiate având în vedere interesul superior al minorului instanta poate dispune ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul din parinti. Nici nu se va putea ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de catre ambii parintii în conditiile în care pârâta urmeaza sa plece în strainatate.

Dezbaterile fiind încheiate instanta lasa cauza în pronuntare.

INSTANTA

Prin cererea, astfel cum a fost modificata, înregistrata pe rolul Judecatoriei Onesti sub nr. 4409/270/2011, reclamantul ….., în contradictoriu cu pârâta ……. a solicitat exercitarea în comun a autoritatii parintesti cu privire la minora ……., stabilirea locuintei acesteia la domiciliul mamei precum si încuviintarea dreptului de a avea legaturi personale cu minora.

Actiunea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru de 6 lei, timbru judiciar de 0,15 lei.

In motivare reclamantul a precizat ca este tatal minorei ….., nascuta la data de ….., potrivit sentintei civile de stabilire paternitate, iar printr-o alta hotarâre judecatoreasca minora ar fi fost încredintata pârâtei spre crestere si educare.

Reclamantul a mentionat ca în calitate de tata a contribuit din punct de vedere material la cresterea minorei însa implicarea afectiva în viata minorei a fost imposibila desi minora îsi doreste acest lucru, mama sa refuzând acest lucru.

In continuare reclamantul a apreciat ca minora se afla la vârsta la care poate sa înteleaga mai bine situatia si îl cunoaste suficient de bine, asa încât poate forma o strânsa legatura cu ea.

In drept s-au invocat prevederile codului familiei, Legea 272/2004 privind drepturile copilului, art. 397,400, art. 505 alin 2 cod civil.

In dovedire s-a solicitat încuviintarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu.

Pârâta a formulat întâmpinare solicitând admiterea în parte a actiunii principale.

In motivare pârâta a aratat ca este de acord ca reclamantul sa viziteze minora însa relatia lor sa porneasca de la principiul pasilor marunti întrucât acesta reprezinta o idée abstracta pentru minora …. pentru ca ea nu îsi cunoaste tatal biologic.

Pârâta a precizat ca nu s-a împotrivit ca reclamantul sa o viziteze pe minora, chiar l-a încurajat, însa în conditiile în care acesta nu s-a întâlnit niciodata cu minora,  considera ca ar fi inoportuna luarea minorei de catre reclamant la domiciliul acestuia si pe timpul vacantelor, mai ales ca minora are un anumit ritm de viata, începe scoala, iar tot timpul  a dormit acasa cu mama, sotul acesteia, sora sa.

Totodata, pârâta a invocat faptul ca reclamantul nu este casatorit, are o viata boema, nu o cunoaste pe minora asa încât sa cunoasca modul în care trebuie tratat un copil, cum trebuie hranit, supravegheat.

Concluzionând, pârâta recunoaste dreptul reclamantului de a avea legaturi personale cu minora însa nu în modalitatea pe care o propune acesta. Pârâta mentioneaza ca interesul minorei este de a dezvolta relatii armonioase cu ambii parinti însa nu poate fi considerata prioritara dorinta reclamantului de a lua minora în concediu sau la locuinta sa în conditiile în care minora este de vârsta mica, nu îl cunoaste pe reclamant si între ei nu exista relatie afectiva, nu exista garantia ca minora este îngrijita corespunzator la domiciliul reclamantului.

In drept s-au invocat prevederile Legii nr. 272/2004.

In dovedire s-a solicitat încuviintarea probei testimoniale, ancheta psihosociala, înscrisuri.

A fost atasat spre consultare dosarului civil 4133/270/2010 al Judecatoriei Onesti.

A fost efectuat raport de ancheta psihosociala la domiciliul fiecarei parti.

Analizând materialul probator administrat în cauza, instanta retine urmatoarele:

Prin sentinta civila nr.117/2006 pronuntata de Judecatoria Onesti în dosar 2430/2005 s-a constatat ca numitul ….. este tatal minorei …….., nascuta la data de 16.04.2004.

In considerentele acestei hotarâri judecatoresti intrata în puterea lucrului judecat, s-a retinut ca numita ….. a întretinut relatii de concubinaj cu numitul ….., din care s-a nascut minora …... În cauza respectiva a fost efectuata expertiza medico legala care a concluzionat ca reclamantul din prezenta actiune, este tatal biologic al minorei.

Minora a fost încredintata spre crestere si educare mamei sale, asa cum rezulta din sentinta civila 3511/2010 pronuntata de Judecatoria Onesti în dosar nr. 4133/270/2010.

Actualmente, relatia dintre minora si tatal ei biologic nu este una foarte apropiata, dimpotriva cei doi se pare ca nu s-au întâlnit niciodata, nu au stat de vorba, nu se cunosc.

Audiata în fata instantei, minora în vârsta de sapte ani afirma  „Am sapte ani. Nu sunt de acord ca tatal meu sa ma cunoasca. De când m-am nascut nu m-am întâlnit niciodata cu tatal meu si nici nu-l cunosc. Eu nu vreau sa-l cunosc fiindca sunt foarte suparata pe el, nu a venit niciodata în acesti sapte ani sa ma vada. Chiar daca a gresit, nu vreau sa-l iert. Eu am un tata, …. Se poarta foarte frumos cu mine. Daca totusi tatal meu biologic ar veni la mama mea acasa, eu nu as vorbi cu el. Tatal meu nu a sunat-o pe mama mea niciodata ca sa se întâlneasca cu mine. Am vorbit cu mama mea despre tatal meu biologic, am vorbit de mult, nu mai stiu ce am vorbit. Mama mea mi-a spus ca sunt procese, ca trebuie sa vina la instanta. Mi-a explicat motivul proceselor. Când ma gândesc la tatal meu am un sentiment de suparare. Nu l-am vazut niciodata pe tatal meu. Daca mama mea ar fi în preajma si ar sta lânga mine în momentul în care m-ar vizita tatal meu, as fi de acord sa-l cunosc pe acesta”.

Din întreaga declaratie rezulta în mod indubitabil ca minora este suparata pe tatal ei, ca nu doreste sa îl cunoasca. Într-adevar este posibil ca mama sa sa fi contribuit într-o oarecare masura la aparitia acestor sentimente, sa o fi influentat constient sau nu pe minora. Însa ceea ce este cert este faptul ca reclamantul prin atitudinea sa a creat aceste sentimente unui copil de sapte ani si ca acest copil trebuie protejat având în vedere starea de spirit ce o caracterizeaza în relatia cu tatal sau.

In urma discutiilor purtate cu minora, instanta constata ca în cele din urma, dupa insistente aceasta a fost de acord sa îsi vada tatal ( pe care refuza în mod sistematic sa îl vada, afirmând ca este suparata pe el) doar în prezenta mamei sale.

Din declaratiile martorilor propusi de pârâta rezulta ca minora nu îsi cunoaste tatal precum si faptul ca acesta nu a manifestat nici un interes fata de aceasta pâna în luna martie 2011. Martorii au aratat ca reclamantul a refuzat sa îsi recunoasca copilul nascut din relatia cu pârâta.

Aceeasi martori au evidentiat si atitudinea minorei fata de tatal sau aratând ca aceasta nu îsi cunoaste tatal biologic, refuza sa se întâlneasca cu el. Martora ……. a declarat ca reclamantul s-a comportat ca un strain fata de minora, iar aceasta îl considera pe sotul mamei sale ca fiind tatal sau.

Tot din declaratiile acestor martori rezulta ca minora este suparata pe reclamant si chiar plânge când i se vorbeste despre acesta, întrucât timp de aproximativ 6 ani nu a încercat sa o cunoasca asa cum însasi minora declara în fata instantei.

In ceea ce priveste declaratiile martorilor propusi de reclamant instanta constata ca informatiile transmise de catre acestia provin de la reclamant însusi iar sustinerile lor sunt contrazise de probele administrate în cauza. Astfel martorul ….. afirma ca reclamantul a fost bucuros de acest copil înca de la nasterea lui, însa potrivit hotarârii judecatoresti de stabilire paternitate rezulta ca ……. nu si-a recunoscut copilul. Acelasi martor afirma ca reclamantul s-a întâlnit cu minora în urma cu trei ani, aspect contrazis de minora si martorii propusi de pârâta. Dealtfel, nici reclamantul însusi nu sustine ca s-ar fi întâlnit cu fiica sa ci doar faptul ca pârâta îl împiedica sa îsi viziteze copilul.

Ceea ce este relevant în declaratiile acestor martori propusi de reclamant este caracterizarea acestuia, aspect care se coroboreaza cu raportul de ancheta psihosociala.

Asadar, reclamantul este descris ca fiind o persoana integra care doreste sa dezvolte o relatie armonioasa cu copilul sau. Martorul …… afirma despre reclamant faptul ca îi pare rau ca nu îsi poate vizita copilul, ca nu îl poate lua acasa si ca nu a vrut sa demareze procedura executarii silite a hotarârii judecatoresti care consfinteste dreptul sau de a vizita minora tocmai pentru a o proteja.

Fata de aceasta ultima afirmatie a martorului este evident ca minora nu a vrut sa plece cu tatal sau care a câstigat acest drept ca urmare a deciziei tribunalului nr. 810/2011, ceea ce ilustreaza odata în plus afirmatiile minorei in instanta.

Examinând actiunea pendinte si având în vedere considerentele anterior mentionate, instanta va aprecia luând în considerare interesul minorei …….asa cum a fost el enuntat în jurisprudenta curtii europene a drepturilor omului precum si legislatia interna.

In numeroase decizii de speta ( Hoffmann vs. Austria, Ignaccolo- Zenide vs. România) curtea europeana a aratat ca autoritatile trebuie sa tina seama de interesele, de drepturile si libertatile minorului, în special de interesul superior al copilului, iar în ipoteza în care contactele cu parintii risca sa ameninte aceste interese sau sa încalce drepturile respective, autoritatile nationale trebuie sa vegheze la stabilirea unui raport de proportionalitate între ele.

In cauza de fata sunt aplicabile dispozitiile Legii nr.287/2009 privind codul civil, având în vedere dispozitiile art. 5 alin 2 din Legea nr. 71/2011 care statueaza “dispozitiile codului civil sun aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii în vigoare a acestuia  derivate din [ …] filiatie, daca aceste situatii subzista si ulterior intrarii în vigoare a codului civil ”.

Coroborând dispozitiile art. 260 - 262 cod civil cu prevederile art. 483 -486 cod civil rezulta ca orice masura privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie luata cu respectarea interesului superior al copilului.

Cu certitudine atât minora cât si reclamantul au dreptul de a pastra legaturi personale, însa revine instantei sarcina de a stabili  modalitatea de exercitare a acestui drept, asa încât sa nu afecteze interesul superior al copilului.

Potrivit art. 262 alin 2 cod civil “copilul care nu locuieste la parintii sai  sau dupa caz, la unul din acestia are dreptul de a avea legaturi personale cu acestia. Exercitiul acestui drept nu poate fi limitat decât în conditiile prevazute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului.

Exercitarea autoritatii parintesti este reglementata de dispozitiile art. 483- 512 cod civil fiind guvernata de acelasi principiu al interesului superior al copilului.

Potrivit art. 505 alin 2 cod civil” daca parintii din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti  se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort”.

Art. 397 cod civil stabileste ca dupa divort, autoritatea parinteasca revine în comun ambilor parinti, afara de cazul în care instanta decide altfel, iar art. 398 cod civil prevede “ daca exista motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de unul din ei”.

Art. 401 cod civil statueaza ca în cazurile prevazute de art. 400 cod civil, parintele sau dupa caz parintii separati de copii lor au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta. In caz de neîntelegere între parinti, instanta de tutela decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept.”

Pe cale de consecinta, instanta va  admite în parte actiunea.

Va respinge capatul de cerere privind exercitarea în comun a autoritatii parintesti si stabilirea locuintei acesteia la domiciliul mamei.

Va încuviinta reclamantului dreptul de a avea legaturi personale cu minora.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a avut în vedere vârsta frageda a minorei, relatia cu tatal sau care se afla în faza incipienta, atitudinea minorei fata de tatal sau, ritmul de viata al acesteia, viata scolara pe care abia a început-o dar si relatia tensionata dintre parintii sai care nu ar face decât sa afecteze în mod negativ viata minorei în masura în care cei doi ar exercita autoritatea parinteasca în comun, iar toate deciziile cu privire la viata minorei ar trebui luate în comun de cei doi.

Dat fiind ca urmeaza a respinge capatul de cerere privind exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca în cauza nu se poate dispune cu privire la stabilirea locuintei  si mentinerea solutiei de încredintare pronuntata prin sentinta civila 3511/2010. Cele doua capete de cerere, exercitarea autoritatii parintesti si stabilirea locuintei minorei sunt interdependente .

Instanta va stabili modalitatea de exercitare a dreptului de a avea legaturi personale cu minora luând în considerare optiunea minorei care refuza sa îsi vada tatal, acceptând acest lucru doar în prezenta mamei. Totodata se va avea în vedere faptul ca se impune dezvoltarea graduala a unei relatii intre reclamant si fiica sa, având în vedere ca acesta nu a vizitat-o niciodata. Minora nu îsi cunoaste tatal asa cum nici acesta la rândul sau nu îsi cunoaste copilul, respectiv personalitatea, tabieturile, modul sau de viata.

Va respinge capatul de cerere privind exercitarea în comun a autoritatii parintesti cu privire la minora ……. si stabilirea locuintei acesteia la domiciliul mamei.

Va încuviinta reclamantului dreptul de a avea legaturi personale cu minora în prima si a treia saptamâna din luna, la domiciliul pârâtei, astfel: sâmbata si duminica începând cu ora 10 si pâna la ora14.00, ora prânzului, când minora ar putea sa îsi faca programul de odihna.

Va lua act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE  LEGII

HOTARASTE:

Admite în parte actiunea formulata de reclamantul, ….  domiciliat în ……. în contradictoriu cu pârâta …….., domiciliata în …….

Respinge capatul de cerere privind exercitarea în comun a autoritatii parintesti cu privire la minora …… si stabilirea locuintei acesteia la domiciliul mamei.

Încuviinteaza reclamantului dreptul de a avea legaturi personale cu minora în prima si a treia saptamâna din luna, astfel: sâmbata si duminica între orele 10-14, la domiciliul pârâtei.

Ia act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.

Cu apel în 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica, azi 12.01.2012.

PRESEDINTE, GREFIER,