Exercitarea autorităţii părinteşti

Decizie 12 A din 31.01.2013


R O M Â N I A

TRIBUNALUL  BOTOŞANI

SECŢIA -  I - CIVILĂ

Dosar nr.  XXXXX/193/2011  - Apel - 

- Exercitarea  autorităţii  părinteşti  -

DECIZIA  CIVILĂ NR. XX -  A

Şedinţa publică din  data  de xx.xx.xxxx 

 Instanţa  compusă din:

PREŞEDINTE -

JUDECĂTOR  -

GREFIER  -

Pe rol judecarea cauzei civile privind cererea de apel formulată de  către apelanta - reclamantă M. E. L., împotriva sentinţei civile nr. XXXX din data de xx.xx.xxxx, pronunţată de Judecătoria Botoşani, judeţul Botoşani, în dosar nr. XXXXX/193/2011, în contradictoriu cu intimatul - pârât G. D. I. şi Serviciul de autoritate  tutelară din cadrul Primăriei  comunei Mihai Eminescu, judeţul Botoşani, având ca obiect - exercitarea autorităţii părinteşti. - 

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă  avocat G. M. pentru partea apelantă - reclamantă lipsă, M. E. L., lipsind şi intimatul - pârât G. D. I., precum şi reprezentantul  Serviciului de autoritate tutelară.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, apărătorul  părţii apelante - reclamante, respectiv avocat G. M. prezintă la dosar  chitanţa privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 3,00 lei şi timbre judiciare mobile, în cuantum de 0,15 lei,  aferente judecării  apelului. De asemenea, înfăţişează cauzei o serie de înscrisuri în susţinerea cererii de apel şi, având cuvântul învederează faptul că nu sunt de formulat alte cereri ori de  adus noi înscrisuri şi acte la dosar, respectiv de invocat eventuale excepţii, situaţie în care instanţa, constatând pricina în stare de judecată, acordă cuvântul asupra dezbaterilor.

Astfel, avocat G. M., pentru partea apelantă - reclamantă lipsă, M. E. L., solicită admiterea apelului, potrivit motivelor  arătate,  fără a fi obligat intimatul - pârât la  plata cheltuielilor  de  judecată.  Se mai arată că, minorul în cauză a fost recunoscut forţat de către tatăl său, respectiv intimatul - pârât din prezenta cauză, apelanta - reclamantă, fiind singurul dintre părinţi ce se ocupă de copil, cu atât mai mult  cu  cât  acesta  se  află în prezent în Italia, împreună cu mama  sa.

După deliberare;

T R I B U N A L U L ,

Asupra  cererii  de apel  de  faţă, constată că:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani,  la data  de  xx.xx.xxxx, reclamanta M. E. L.,  în  contradictoriu cu pârâtul G. D. I., a solicitat încredinţarea ei a minorului G. A. G., născut la data de xx.xx.xxxx, arătând  în motivare că, prin sentinţa civilă nr. XXX/XXXX a Judecătoriei Botoşani, s-a stabilit paternitatea faţă de minor, pârâtul fiind obligat la plata unei pensii de  întreţinere,  în sumă de  80 de lei.

A precizat reclamanta că, de la naşterea minorului,  pârâtul a  vizitat minorul de circa două ori, prilej cu care  i-a adus câteva cadouri, de mică valoare. Că, din anul 2010, se află cu minorul în străinătate, unde acesta urmează cursurile unei grădiniţe, fiind ajutată de mama şi sora sa la creşterea şi educarea  copilului,  pârâtul în prezent fiind căsătorit  şi având un alt copil  din acest mariaj.

Ulterior, reclamanta  şi-a precizat acţiunea  prin apărător,  arătând  că, solicită ca autoritatea părintească asupra minorului  să fie exercitată exclusiv  de propria persoană, cu stabilirea locuinţei minorului la domiciliul  reclamantei.

Prin sentinţa civilă nr. XXXX din data de xx.xx.xxxx, Judecătoria  Botoşani a respins acţiunea precizată, ca neîntemeiată,  reţinând în considerentele soluţiei adoptate că, autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana cât şi bunurile copilului şi aparţine în mod egal ambilor părinţi  (art. 483 aliniat 1), care îşi exercită, în mod egal, acest drept indiferent de statutul  lor juridic (căsătoriţi, necăsătoriţi, sau divorţaţi).

Regula,  reţine instanţa de fond, este că autoritatea părintească  revine  în comun, ambilor părinţi, operând  prezumţia  prevăzută de  art.  397, că este în interesul  superior  al copilului.  Excepţia de  la  regulă (art. 398  litera  1), poate  apărea  dacă există  motive întemeiate  de  natură  a sugera că nu ar fi în interesul superior al copilului ca ambii părinţi să păstreze autoritate părintească,  situaţii în care  instanţa,  poate  hotărî  ca autoritatea părintească  să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi, celălalt părinte, păstrând dreptul de a veghea asupra modului  de  creştere şi educare a  copilului,  precum şi dreptul de a consimţi la  eventuala adopţie  a acestuia (art.  398 litera  2).

Instanţa  a  reţinut  faţă de  cele  arătate  în precedent că, în speţă, nu există  motive întemeiate  pentru exercitarea  autorităţii părinteşti exclusiv de  către reclamantă, iar faptul că aceasta locuieşte în străinătate şi, pe cale de  consecinţă, relaţiile  personale ale pârâtului cu minorul nu sunt frecvente,  nu  constituie  motive suficiente  pentru a se  admite acţiunea. În plus,  nu se poate reţine în sarcina pârâtului fapte grave de natură să formeze convingerea că acesta nu prezintă  suficiente garanţii morale  pentru a-şi exercita drepturile  şi obligaţiile părinteşti.

A mai reţinut instanţa de fond şi dispoziţiile art. 8 aliniat 2 din Legea  nr.  272/2004 precum şi dispoziţiile art.  8 din CEDO.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel  reclamanta M. E. L., criticând-o ca fiind nelegală, întrucât, instanţa  de  fond  a dat o interpretare greşită dispoziţiilor art.  398  litera  1 Noul Cod de procedură civilă. 

A arătat apelanta în motivare că, instanţa de fond nu a analizat  motivele temeinice prin prisma probelor anexate la dosar, ci a dat curs dispoziţiilor legale şi concordante cu practica  CEDO, fără a avea în vedere  situaţia concretă, respectiv că, minorul a rezultat ca urmare a unei legături  dintre  ea şi pârât, legături  de prietenie şi relaţii  intime,  pârâtul  nerecunoscând paternitatea copilului  fiind nevoită  să se  adreseze  instanţei în acest sens,  de la  naşterea copilului şi până în prezent, pârâtul nu şi-a văzut copilul,  nu s-a  interesat de  situaţia acestuia.

Apelul declarat  este nefondat, pentru cele  ce  succed:

Astfel, reţine Tribunalul că, sub aspectul exercitării autorităţii  părinteşti,  potrivit actualei reglementări, art. 397 Cod civil şi art. 503 Cod  civil, prevede că regula în materie este ca autoritatea părintească asupra  copilului  se exercită  de  către  ambii  părinţi,  sub  acest aspect  fiind  consacrat  principiul egalităţii părinteşti şi numai în mod excepţional, autoritatea  părintească poate  fi exercitată în condiţiile  art.  398 şi 399 Cod civil,  dar aceste situaţii de excepţie  (care derogă de la principiul egalităţii şi de la  regula exercitării  autorităţii  părinteşti  de către  ambii  părinţi),  nu pot  fi reţinute  doar pentru simplul  fapt  că minorul a rezultat ca urmare a relaţiilor intime dintre părţi, din afara  căsătoriei şi nu a fost recunoscut de  pârât,  reclamanta - apelantă  fiind  nevoită  să solicite  stabilirea  paternităţii,  întrucât  legea  prevede  că  pentru a  se lua măsura excepţională de exercitare a  autorităţii părinteşti  doar de către un singur părinte, trebuie să existe motive temeinice, iar art. 507 Cod civil menţionează cazurile  în care  există  posibilitatea ca autoritatea părintească  să fie exercitată de  către un singur părinte.

Ori, în cauză,  nici măcar nu s-a invocat  un motiv ce ar determina  luarea unei astfel de măsuri excepţionale, faptul că apelanta locuieşte în străinătate şi, deci, relaţiile personale ale pârâtului cu minorul nu sunt  frecvente,  nu constituie  temei pentru a se  dispune  în sensul  dispoziţiilor  art.  507  Cod procedură civilă, cu atât mai mult cu cât nu s-a făcut dovada că pârâtul nu prezintă garanţii morale pentru a-şi exercita drepturile  şi obligaţiile  părinteşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E :

 Respinge, ca nefondat, apelul declarat de către apelanta - reclamantă M. E. L., citată fiind la sediul Cabinetului de avocat G. M., din municipiul Botoşani, Strada X, bloc Y. Z, apt. T,  judeţul Botoşani,  împotriva sentinţei civile nr. XXXX din data de xx.xx.xxxx, a Judecătoriei Botoşani, pe care o păstrează în contradictoriu cu intimatul - pârât G. D. I., citat fiind din satul Ipoteşti, comuna Mihai Eminescu, judeţul  Botoşani şi Serviciul de autoritate tutelară din cadrul Primăriei  comunei Mihai Eminescu, judeţul Botoşani.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată  în  şedinţa  publică din data  de  xx.xx.xxxx.

 PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,