Abandon de familie. Modificarea sancţiunii în apel.

Decizie 147 din 26.04.2010


Constată că, Judecătoria Sibiu a condamnat pe inculpatul R G, fără antecedente penale, la:

  - 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de prev.şi ped.de art.305 alin.1 lit.c C.penal, cu aplicarea art.74 lit.a şi c, art.76 lit.d C.penal, în dauna părţii vătămate R A S, , prin reprezentant legal DG, cu acelaşi domiciliu.

 A interzis inculpatului exercitarea, pe durata prevăzută de art.71 C.penal, a  următoarelor drepturi prevăzute de art.64 C.penal:

- dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice;

- dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie implicând exerciţiul autorităţii de stat;

În baza art. 81,82 C.penal a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de mai sus pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 8 luni.

Pe aceeaşi durată, de 2 ani şi 8 luni, a suspendat şi executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor, conform art.71 alin.ultim C.penal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut în esenţă că prin sentinţa  civilă nr. 6456/01.10.2004, pronunţată de  Judecătoria Sibiu-executorie de la data pronunţării-inculpatul RG a fost obligat la plata  sumei de 700000 Rol lunar cu titlu de pensie de întreţinere în favoarea minorului R A S, născut la 29.12.1998.

Prin sentinţa civilă nr.2056/23.03.2009, a Judecătoriei Sibiu s-a dispus majorarea contribuţiei  de întreţinere la care a fost obligat pârâtul prin sentinţa civilă nr.6456/2004 pronunţată de Judecătoria Sibiu  de la suma de  700.000 lei  la suma de 150  lei în favoarea minorului R A S  începând cu data de  03  martie 2009 şi până la majoratul acestuia  sau alte dispoziţii legale.

La data de 3.03.2009 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu plângerea prealabilă formulată de către reprezentanta minorului, numita D G, pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie, aceasta arătând că inculpatul R G nu şi-a executat niciodată obligaţia de întreţinere.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a făcut dovada achitării sumei de 330 lei din debit, precum şi a faptului că a trimis, din Spania, cu titlu de „cadou” suma de 150 euro şi 550 de dolari.

În cursul judecării cauzei  inculpatul a depus la dosar facturi fiscale care atestă achitarea sumei totale de 3100,00 lei.

După pronunţarea prezentei sentinţe, inculpatul a depus la dosar dovada achitării sumei de 1600 lei cu titlu de pensie de întreţinere.

În cauză a fost  audiată martora  S  N care a arătat că după ce inculpatul s-a întors din Spania acesta o ameninţa pe numita D G şi îi vorbea urât, fără a plăti pensia de întreţinere în favoarea minorului

Inculpatul a declarat că nu se consideră vinovat de săvârşirea infracţiunii de abandon de familie, întrucât în perioada cât a fost plecat în Spania a trimis în repetate rânduri bani pentru copil iar apoi nu a achitat pensia de întreţinere pentru că nu a avut bani. Inculpatul a precizat nu este angajat şi lucrează acasă în gospodărie, fiind sprijinit pentru plata sumelor restante şi de părinţii săi

Potrivit dispoziţiilor art.305 alin.1 lit.c C.penal constituie infracţiunea de abandon de familie neplata cu rea-credinţă a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere.

Din probele administrate, instanţa de fond a reţinut împrejurarea că inculpatul nu a achitat sumele de bani la care a fost obligat cu titlu de pensie de întreţinere, începând cu 1.10.2004.

De asemenea, întrucât inculpatul avea obligaţia de a furniza minorului mijloace de întreţinere şi avea posibilitatea să facă acest lucru - lucrând pentru o perioadă în străinătate şi fiind apt de muncă –instanţa de fond a apreciat că este dovedită reaua sa credinţă cu privire neexecutarea obligaţiei de întreţinere.

Prin urmare, s-a apreciat că infracţiunea a fost săvârşită la data de 2.12.2004, epuizarea infracţiunii urmând a fi considerată la data condamnării inculpatului prin sentinţa pronunţată, întrucât până la această dată obligaţia de plată nu a fost executată integral.

Văzând criteriile generale de individualizare a pedepsei consacrate de art. 72 C.penal, faţă de gradul de pericol social concret al faptei săvârşite – apreciat de instanţa de fond ca fiind mediu - de împrejurările în care aceasta a fost comisă, de urmarea produsă - privarea părţii vătămate de mijloacele de întreţinere la care era îndreptăţit, potrivit legii - dar ţinând cont totodată de faptul că scopul pedepsei este în primul rând prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni prin reeducare şi îndreptare şi nu numai prin constrângere, de atitudinea sinceră de care inculpatul a dat dovadă pe parcursul întregului proces penal, de faptul că acesta se află la prima confruntare cu legea penală şi că a achitat pe parcursul procesului o mare parte din pensia restantă-elemente pe care le-a  reţinut drept circumstanţe atenuante – instanţa de fond l-a condamnat pe inculpatul D G la o pedeapsă sub minimul special, respectiv 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de prev.şi ped.de art.305 alin.1 lit.c C.penal, cu aplicarea art.74 lit.a şi c, art.76 lit.d C.penal, în dauna părţii vătămate R A S.

Având în vedere fapta săvârşită de inculpat, circumstanţele în care aceasta a fost comisă, persoana inculpatului-vârsta acestuia, faptul că nu a mai suferit rigorile legii penale – elemente de natură să întemeieze convingerea instanţei că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia şi, fiind îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de art. 81 C.penal, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 8 luni, calculat conform art.82 C.penal.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpatul R G şi partea civilă Rotar Alexandru Sebastian prin reprezentant legal Dobrin Gabriela.

Partea civilă Rotar Alexandru Sebastian nu şi-a motivat calea de atac promovată, şi nici  nu s-a prezentat la dezbateri.

Inculpatul Rotar Gheorghe a solicitat să i se acorde termen în vederea împăcării cu partea vătămată întrucât retroactiv a achitat integral contribuţia de întreţinere restantă şi în prezent nu are nici o obligaţie neonorată faţă de minorul Rotar Alexandru Sebastian aşa cum rezultă din chitanţele depuse la fond şi în recurs.A susţinut apoi că nu s-a realizat împăcarea cu reprezentanta legală a minorului şi că doreşte ca instanţa să-i fixeze termen de vizitare a fiului rezultat din căsătoria cu Dobrin Gabriela.

La recursul formulat a solicitat achitarea sa, motivat de împrejurarea că a plătit întreaga contribuţie restantă.

Examinând hotărârea prin prisma motivelor invocate în calea de atac, a actelor dosarului şi din oficiu, tribunalul a reţinut că recurentul inculpat R G se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de abandon de familie, prev. de art. 305 lit. c C.p., reiese din probatoriul administrat( plângerea părţii vătămate,  declaraţia acesteia, copiile hotărârilor judecătoreşti, declaraţiile martorei S N  , chitanţele depuse de inculpat), probe ce se coroborează cu declaraţiile recurentului inculpat care a precizat şi în recurs că nu a plătit pensia de întreţinere o perioadă de timp, motivând că a fost lipsit de mijloace materiale. Reaua credinţă a acestuia rezidă în aceea că şi în perioada când a fost încadrat în muncă şi avea posibilitatea achitării restanţelor a neglijat a-şi onora această obligaţie.

Tribunalul a reţinut însă, că odată sesizată instanţa cu prezenta acţiune de tragere a sa la răspundere penală, recurentul inculpat R G a făcut demersuri şi a achitat integral restanţa acumulată. Instanţa a mai retinut că inculpatului i-au fost acordate circumstanţe atenuante, pe care, date fiind împrejurările cauzei (infractor la prima confruntare cu legea penală, care s-a prezentat la fiecare termen de judecată şi a cooperat cu organele judiciare, care regretă sincer fapta comisă) ,  le-a menţinut.

Privitor la sancţiunea aplicată, s-a precizat că scopul pedepsei poate fi atins şi fără condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea, fiind oportun a dispune o sancţionare graduală a acestuia.

Ţinând seama de împrejurările anterior menţionate, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d C.p.p., s-a  admis recursul inculpatului, s-a casat hotărârea şi rejudecând, s-a  reindividualizat pedeapsa aplicată orientându-se la o pedeapsă cu amendă penală.

S-a considerat că cerinţele art. 52 şi 72 C.p. vor fi mai eficient şi educativ cuantificate, faţă de gradul de pericol social şi persoana inculpatului, de atitudinea acestuia pe parcursul procesului penal, de împrejurarea că a achitat în recurs întreaga contribuţie de întreţinere restantă.

Aşa fiind, în baza art. 305 lit. c C.p. cu aplicarea art. 74 lit. a, c şi 76 lit. d C.p., a dispus condamnarea inculpatului la o amendă penală în cuantum de 400 lei pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie comisă în dauna părţii vătămate R A S – prin reprezentant legal D G.

În baza art. 631 C.p., s-a  atras atenţia inculpatului asupra cauzelor de înlocuire a pedepsei amenzii în cazul în care se sustrage cu rea credinţă de la plata acesteia..

Se-au  menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Având în vedere că partea civilă Rotar Alexandru Sebastian – prin reprezentant legal Dobrin Gabriela nu şi-a motivat calea de atac promovată, din oficiu tribunalul nu a constatat vreun temei de casare a hotărârii, şi faţă de soluţia pronunţată în recursul inculpatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p., s-a  respins recursul formulat ca nesusţinut şi nefondat.