Pensie intretinere

Sentinţă civilă 533 din 20.07.2012


Prin decizia civila nr. 533/20.07.2012 tribunalul a respins  recursul declarat de recurentul-pârât L.G. împotriva sentintei civile nr. 2505 din 12 aprilie 2012 pronuntata de Judecatoria  Alexandria, în contradictoriu cu intimata-reclamanta G.T.

A obligat pe recurentul-pârât sa plateasca intimatei-reclamante 500 lei  cheltuieli de judecata reprezentând onorariu  avocat.

Irevocabila.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre tribunalul a retinut :

 Prin actiunea înregistrata pe rolul Judecatoriei Alexandria sub numarul 598/740/2012 din  data de 19.01.2012, reclamanta G.T. a chemat în judecata pe pârâtul L.G., solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta, sa dispuna obligarea acestuia la plata pensiei de întretinere în favoarea minorei L.V. (n. 14.01.2000), cu cheltuieli de judecata.

În motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca din casatoria cu pârâtul au rezultat doi copii: L.L. (n. 20.10.1992) si L.V. (n. 14.01.2000), iar prin  sentinta civila nr. 1749/15.09.2008 pronuntata de Judecatoria Alexandria, s-a dispus desfacerea casatoriei partilor, minora L.V. fiind încredintata mamei spre crestere si educare, iar minora L.L. fiind încredintata tatalui (pârâtul) spre crestere si educare, aceeasi instanta procedând si la compensarea obligatiei de întretinere datorate de parti în favoarea celor doua minore.

A mai aratat  ca, întrucât L.L. a devenit majora si de aproximativ doi ani are o relatie de concubinaj cu un barbat, locuind cu acesta din urma în comuna B., compensarea obligatiei de întretinere datorata de parti în baza sentintei sus amintite nu are corespondent real, tinând seama de faptul ca nevoile minorei L.V., în vârsta de 12 ani, au crescut, cheltuielile cu pregatirea scolara fiind tot mai mari.

În drept, au fost invocate dispoz. art. 402, art. 513, art. 529-533 din Noul Cod civil.

În dovedirea actiunii, reclamanta a depus în xerocopie urmatoarele înscrisuri: C.I. reclamanta (f. 4), certificat de nastere L.V. (f. 5); sentinta civila nr. 1749/15.09.2008 pronuntata de Judecatoria Alexandria în dosarul nr. 1452/15.09.2008 (f. 6,7); adresa nr. 164608/09.01.2009 emisa de I.P.J. Teleorman (f. 31), certificat de nastere C.A.A. (f. 32), sentinta civila nr. 344/03.02.2010 (f. 33, 34).

La data de 24.02.2012, pârâtul a depus  întâmpinare, prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantei, ca nefondata si mentinerea efectelor stabilite în cuprinsul sentintei civile nr. 1749/15.09.2008 pronuntata de Judecatoria Alexandria, în sensul compensarii obligatiei de întretinere datorate de parinti celor doi copii.

Pârâtul a sustinut ca,  L.L., actualmente majora, care i-a fost încredintata prin sentinta civila nr. 1749/15.09.2008, este eleva la Grupul Scolar Agricol din municipiul Alexandria, în clasa a XII-a C, anul scolar 2011-2012, în forma învatamânt – zi, conform adeverintei 720/22.02.2012.

În cauza, instanta a încuviintat  partilor si a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriu si proba testimoniala cu câte un martor, declaratiile martorilor G.F. si L.M., fiind atasate dosarului cauzei, dupa citire si semnare.

Instanta a dispus totodata efectuarea unei adrese catre Autoritatea Tutelara – Primaria Municipiului Alexandria, în vederea efectuarii unui referat de ancheta psihosociala la locuinta reclamantei, privind modul de întretinere, crestere si educare a minorei L.V., referat atasat dosarului la fila 29.

Prin sentinta civila nr. 2505 din 12.04.2012 pronuntata de Judecatoria Alexandria  a fost admisa actiunea  formulata de reclamanta, pârâtul fiind obligat  la plata sumei de 140 lei lunar, cu titlu de pensie de întretinere, în favoarea minorei L.V., nascuta la data de 14.01.2000, începând cu data introducerii actiunii (19.01.2012) si pâna la terminarea studiilor, nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de  ani, precum si la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a hotarî astfel, prima instanta  a retinut ca prin sentinta civila nr. 1749/15.09.2008 pronuntata de Judecatoria Alexandria s-a desfacut casatoria partilor, minora L.V. (n. 14.01.2000) fiind încredintata reclamantei spre crestere si educare, iar minora L.L. (n. 20.10.1992) fiind încredintata pârâtului, spre crestere si educare.

Totodata, instanta a dispus compensarea obligatiei de întretinere datorate de parti catre cele doua minore.

A mai retinut ca în prezent, L.L. (n. 20.10.1992), încredintata pârâtului conform sentintei civile sus amintite, este majora si se afla în continuarea studiilor, asa cum rezulta din adeverinta nr. 720/22.02.2012, emise de Grupul Scolar Agricol Alexandria.

Având în vedere disp. art. 531 alin. 1 C. civil, conform carora daca se iveste o schimbare în ceea ce priveste mijloacele celui ce presteaza întretinerea si nevoia celui ce o primeste, instanta de tutela poate mari sau micsora pensie de întretinere (…), s-a  constatat ca efectele sentintei civile nr. 1749/15.09.2008 în baza careia au fost compensate cheltuielile de întretinere datorate de parti catre cei doi copii si-au pierdut eficienta juridica în contextul împrejurarilor relevate de parti si care se desprind din analiza ansamblului probatoriului administrat în cauza.

Astfel, din raportul de ancheta psihosociala efectuat de Autoritatea tutelara (f. 29) coroborat cu adeverinta nr. 107/06.04.2012, eliberata de Clubul Sportiv Scolar Alexandria, rezulta ca minora L.V., în vârsta de 12 ani, încredintata reclamantei spre crestere si educare, este eleva în clasa a VI-a la Scoala nr. 7 Alexandria si se afla în întretinerea mamei, care beneficiaza de o indemnizatie lunara de 600 lei, fiind în concediu pentru cresterea si îngrijirea copilului, în vârsta de pâna la 2 ani (vezi certificat de nastere C.A.A.- f. 32).

În privinta numitei L.L., cealalta fiica a pârâtilor, încredintata pârâtului spre crestere si educare, instanta a  retinut ca aceasta, desi este majora (fiind nascuta la 20.10.1992) si se afla în continuarea studiilor, aprecierea starii sale de nevoie, în sensul dispozitiilor art. 528 C. civil, trebuie realizata în concret, în considerarea cumulului de situatii ori împrejurari existente la momentul formularii prezentei actiuni.

Asa cum rezulta din declaratia martorei L.M., bunica paterna a celor doua fiice ale partilor, numita L.L. locuieste de circa 5 luni de zile împreuna cu concubinul acesteia, în comuna B., aspect pe care pârâtul îl cunoaste (a se vedea raspunsul la întrebarea 2 la interogatoriu), sustinând ca fiica sa cea mare locuieste cu prietenul ei de aproximativ 11 luni, or aceste împrejurari sunt de natura a induce ideea existentei unei insubordonari materiale a numitei L.L., fata de tatal sau, pârâtul L.G., cât timp locuinta acesteia se afla, în fapt, la concubinul sau.

Având în  vedere cele anterior expuse, tinând seama, pe de o parte, de nevoile minorei L.V., adaptate vârstei sale (12 ani) si pregatirii profesionale, respectiv extrascolare, prin practicarea unui sport de performanta – atletismul, iar pe de alta parte, de faptul ca L.L. este în prezent majora, având 20 de ani, si, desi îsi continua studiile, locuieste împreuna cu prietenul ei, s-a apreciat ca aceasta nu se mai afla în întretinerea pârâtului L.G., nefiind astfel dovedita starea sa de nevoie, sub aspectul asigurarii conditiilor materiale de viata  cu caracter de continuitate.

Instanta a constatat ca pârâtul are un venit mediu net lunar de 561,3 lei, conform adresei nr. 147/28.02.2012 (fila 37) emisa de Consiliul Judetean Teleorman – Directia de paza a judetului Teleorman si, tinând seama de faptul ca nevoile minorei L.V. au crescut, fiind eleva, în vârsta de 12 ani,  a fost obligat sa plateasca în favoarea acesteia pâna la ¼ din venitul sau, adica 140 lei/luna cu titlu de pensie de întretinere.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs în termen pârâtul care a solicitat modificarea hotarârii atacate în sensul respingerii ca nefondate a actiunii.

A motivat ca, în mod gresit s-a dispus obligarea pârâtului la plata pensiei de întretinere în favoarea minorei L.V., fara a se tine seama ca numita L.L., cealalta fiica a partilor se afla în îngrijirea acestuia, astfel ca trebuiau mentinute efectele sentintei civile nr. 1749/2008 a Judecatoriei Alexandria.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurentul a mai sustinut ca nu s-a facut dovada ca fiica lor L.L. traieste în concubinaj cu un barbat din comuna B..

La data de 16 iulie 2012, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat, având în vedere ca aceasta nu se mai afla în îngrijirea recurentului, desi se afla în continuarea studiilor, fiind eleva în clasa a XII-a la Grupul Scolar Agricol, starea de nevoie a acesteia nefiind dovedita.

În drept, au fost invocate prevederile art. 308 alin. 2 si  312 C.proc.civ.

Verificând legalitatea sentintei atacate în raport de criticile si apararile  formulate, prin prisma dispozitiilor legale aplicabile, tribunalul, va respinge ca nefondat recursul declarat, pentru considerentele care vor succede.

Potrivit art. 529 alin.1 din Codul civil, întretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati.

În cauza, din probatoriul administrat la instanta de fond a rezultat ca fiica partilor L.L, care a fost încredintata  prin  sentinta civila nr. 1749/15.09.2008 a Judecatoriei Alexandria, pârâtului, desi este în continuarea studiilor,  nu se mai afla în grija tatalui sau, ci locuieste la concubinul ei în comuna B..

Art. 529 din Codul civil prevede ca starea de nevoie a persoanei îndreptatite la întretinere, precum si mijloacele celui care le datoreaza pot fi dovedite prin orice mijloc de proba.

Din declaratia martorului L.M. a rezultat ca numita L.L. locuieste de circa 5 luni de zile împreuna cu concubinul acesteia, în comuna B., aspect pe care pârâtul îl cunoaste (a se vedea raspunsul la întrebarea 2 la interogatoriu) si care a sustinut ca fiica sa cea mare locuieste cu prietenul ei de aproximativ 11 luni, aspecte care duc la concluzia ca aceasta nu se afla în nevoie, nefiind dependenta material de tatal sau.

Întrucât recurentul nu mai asigura întretinere pentru fiica sa L.L care i-a fost încredintata dupa divort, aceasta nemaifiind în nevoie, în mod corect, prima instanta a dispus obligarea lui la plata pensiei de întretinere în favoarea fiicei sale minore L.V., care se afla în grija mamei sale, intimata pârâta G.T..

Fata de considerentele expuse, se va respinge ca nefondat recursul declarat, criticile formulate de recurent fiind apreciate ca neîntemeiate.