Liberare provizorie sub control judiciar. Apreciere

Prin încheierea nr. 181 din 15 octombrie 2012, Judecatoria Turnu Magurele în baza art. 160 ind.8a alin.6 Cod procedura penala, a respins ca neîntemeiata cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulata de inculpatul D.M.

 A retinut instanta de fond ca prin Ordonanta din data de 04.10.2012 a fost pusa în miscare actiunea penala fata de inculpat pentru savârsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta de disp. art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a), e), i), C. pen. , iar prin încheierea nr. 14 din 05.10.2012 a aceleiasi instante, s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului.

S-a aratat ca în data de 14.09.2012, în jurul orei 08,00, inculpatul D.M. împreuna cu învinuitul B.I. s-au deplasat în municipiul Turnu Magurele, jud. Teleorman, si prin folosirea unei chei potrivite, au sustras autoturismul marca Peugeot, model 407, apartinând partii vatamate M.N. autoturism parcat pe str. Mircea Eliade din mun. Turnu Magurele, jud. Teleorman.

Prejudiciul cauzat patrimoniului partii vatamate este în suma de 7.000 euro.

Autoturismul astfel sustras a fost transportat si vândut la un centru de depanare autoturisme, cu suma de 1.600 Euro.

S-a aratat, în acest sens, ca  în cauza exista probe si indicii temeinice în sensul prevazut de art. 68/1 si 143 Cod procedura penala care conduc la presupunerea rezonabila ca inculpatul a savârsit fapta pentru care este cercetat, prevazuta de disp. art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a), e), i), C. pen. si pedepsita de lege cu închisoarea  mai mare de 4 ani. Totodata, s-a retinut ca la dosar sunt  probe din care rezulta ca lasarea în libertate a inculpatului prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

Pericolul concret pentru ordinea publica a rezultat din  modul în care inculpatul a actionat pentru comiterea faptei, si anume sustragerea unui bun privat (autoturism în valoare de 7000 euro) prin folosirea unei chei potrivite, pentru plata unor datorii personale .

Aceste date au format  instantei convingerea ca exista un  risc sporit ca inculpatul sa comita astfel de fapte si în viitor, acesta percepând sustragerea unor bunuri ce nu-i apartin ca un mijloc de obtinere a banilor pentru a-si plati datoriile, asa încât s-a apreciat ca este în interesul urmaririi penale ca cercetarea penala sa  continue cu inculpatul aflat în stare de arest preventiv.

Analizând cererea de liberare provizorie formulata de inculpat din perspectiva conditiilor de admisibilitate în principiu, se retine de catre instanta de fond ca este îndeplinita conditia limitei pedepsei prev.de art.160 ind.2 alin.1 Cod proced. penala, pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta retinuta în sarcina inculpatului nedepasind 18 ani.

Alin.2 al art.160 ind.2 Cod proced. penala prevede conditii negative, liberarea provizorie sub control judiciar neputând fi acordata când exista date din care rezulta  necesitatea de a-l împiedica pe inculpat sa savârseasca alte infractiunii sau ca acesta va încerca sa zadarniceasca aflarea adevarului, prin influentarea unor parti, martori sau experti, alterarea sau distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea fapte.

În speta, instanta a apreciat ca desi sunt îndeplinite conditiile prev.de art.160 ind.2 alin.1 si 2 Cod proced.penala, privind admisibilitatea în principiu a cererii, liberarea provizorie nu este justificata si oportuna.

Astfel, asa cum s-a retinut în considerentele  încheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva si ale încheierii de respingere a recursului, pericolul în speta de fata este dat de modalitatea în care inculpatul D.M. a actionat în comiterea faptei, acesta fiind cel care a initiat si  conceput actiunea de sustragere a autoturismului,  bun ce apartinuse fostei sale prietene,  iar inculpatul (care folosise autoturismul în anul 2009) pastrase una din chei, cheie cu ajutorul careia a procedat la deschiderea si pornirea masinii. De remarcat, în acest sens, este si aspectul ca inculpatul este cel care i-a propus celuilalt inculpat, B.D. sa  sustraga împreuna autoturismul.

Împotriva încheierii sus mentionate a declarat recurs, inculpatul criticînd-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Tribunalul a retinut ca în mod corect a analizat instanta de fond admisibilitatea cererii si a constatat  ca fiind îndeplinita atât conditia pozitiva prev. de art. 1602 alin.1 C.p.p. cît si a conditiilor negative impuse în art. 1602 alin.2 C.p.p.

Însa, temeinicia unei cereri de liberare provizorie se analizeaza prin raportare la elementele ce privesc fapta savârsita, gradul  acesteia de pericol social concret, împrejurarile comiterii acesteia, urmarile produse si persoana inculpatului.

Este adevarat ca în cauza dedusa judecatii nu poate fi ignorata gravitatea faptei, însa trebuie avute în vedere si celelalte elemente enumerate anterior si examinarea în mod individual a situatiei acuzatului, în acelasi sens fiind si jurisprudenta CEDO.

În cauza Calmanovici se retine faptul ca, art. 5-3 din Conventie contine cerinta ca, în urma examinarii în mod individual a situatiei acuzatului, profilul sau personal si situatia familiala, autoritatile sa tina seama de posibilitatea adoptarii uneia dintre masurile alternative prevazute de dreptul intern, în masura în care se pot aplica situatiei în cauza, iar acuzatul ofera garantii privind prezentarea la audieri.

De asemenea, în cauza Becciev împotriva Moldovei , se stipuleaza ca, pericolul de a împiedica buna derulare a procesului penal nu poate fi invocat în mod abstract de autoritati, ci trebuie sa se bazeze pe probe faptice.

În cauza dedusa judecatii, inculpatul a recunoscut savârsirea faptei , iar prin stabilirea unor obligatii în sarcina acestuia se poate aprecia ca admiterea cererii  de liberare provizorie sub control judiciar  nu împieteaza cu nimic buna desfasurare a procesului penal.

Apreciind ca pericolul social  concret pentru ordinea publica avut în vedere la momentul arestarii preventive nu mai subzista, (în realitate, inculpatul folosise autoturismul în anul 2009, întrucât bunul apartinuse fostei sale prietene,  iar el  pastrase una din chei), tribunalul în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d C.p.p. a admis recursul declarat de inculpat, a casat încheierea recurata si rejudecând , în baza art. 160/8  si urm. C.p.p. a admis cererea de liberare  provizorie sub control judiciar.

Domenii speta

Spete similare