Litigii de muncă

Sentinţă civilă 1946 din 23.12.2010


Dosar nr. 2661/89/2009

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

CIVILA

Sentinta civila Nr. 1946/2010

Sedinta publica de la 23 Decembrie 2010

Completul compus din:

PRESEDINTE PETRUS CIPRIAN DIACONARU

Asistent judiciar OLIVIA CRETU

Asistent judiciar LORIN STEFAN PASCARU

Grefier LAVINIA-CERASELA LICA

Pe rol pronuntarea cauzei Litigii de munca privind pe reclamanta PC,  în contradictoriu cu pârâtele SC A SA Bucuresti – Punct de lucru Vaslui, cu sediul în Municipiul Vaslui, str. Ing. Badea Romeo nr.2, judetul Vaslui si SC A SA Bucuresti, cu sediul în Soseaua Bucuresti – Ploiesti nr. 25-27, sector 1 Bucuresti , având ca obiect alte cereri.

La apelul nominal facut în sedinta publica au lipsit partile.

Procedura legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care învedereaza faptul ca partile au depus la dosarul cauzei note de concluzii scrise.

S-au analizat actele si lucrarile dosarului, dupa care;

Se constata ca dezbaterile în prezenta cauza au avut loc în sedinta publica din data de 16 decembrie 2010, ce s-au consemnat în încheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta din prezenta hotarâre, când, pentru a da posibilitatea partilor de a depune la dosarul cauzei note de concluzii scrise, instanta a amânat pronuntarea în cauza pentru data de astazi, când s-a dat sentinta civila de fata;

INSTANTA

Deliberând asupra cauzei de fata  constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr. 2661/89/2009, la data de 17 august 2009, reclamanta PC a solicitat,  în contradictoriu cu pârâtele SC A SA Bucuresti – Punct de lucru Vaslui, cu sediul în Municipiul Vaslui, str. Ing. Badea Romeo nr.2, judetul Vaslui si SC A SA Bucuresti,  ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna :

- Anularea deciziei de concediere nr. 140/17.07.2009 si, pe cale de consecinta, repunerea in situatia anterioara, in sensul reintegrarii pe postul detinut anterior desfacerii contractului de munca si obligarea pârâtelor, în solidar la plata unor despagubiri banesti, egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, precum si cu celelalte drepturi banesti de care as fi beneficiat ca salariat, de la data concedieni si pana la reintegrarea efectiva;

- Obligarea pârâtelor, în solidar la plata diferentelor de drepturi salariale (salarii, indemnizatii, sporuri si alte adaosuri, drepturi de autor si conexe) care îi sunt datorate pentru perioada cuprinsa intre 10 aprilie 2008 - pâna în prezent, ca rezultat între suma real datorata si suma efectiv încasata;

- Obligarea pârâtelor, în solidar, la plata sumei de 20.000 lei, cu titlu de despagubiri corespunzatoare prejudiciului pe care 1-a suferit, ca urmare a dispunerii concedieni fara respectarea procedurilor legale, precum si ca urmare a nerespectarn de catre parate a dispozitiilor legale si a obligatiilor contractuale de plata a drepturilor salariale.

- Obligarea pârâtelor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecata

În motivarea cererii reclamanta  a aratat ca,  în baza contractului individual de munca  nr. 157/01.04.2001, modificat si completat – încheiat cu  SC A SA Bucuresti – Punct de lucru Vaslui  (fosta Corporatia pentru Cultura si Aria INTACT S.A. prin Punctul de lucru Vaslui  ) a ocupat in perioada 01.04.2001- 18.07.2009 postul de  redactor - cod COR 245113 in cadrul Studioului de Televiziune Antena 1 Vaslui .

Reclamanta a aratat ca, prin preavizul nr. 140/17.07.2009 (ce i-a fost comunicata la data de 20.07.2009) i s-a adus la cunostinta faptul ca incepand cu 18.07.2009 contractul sau de munca înceteaza ca urmare a desfiintarii postului de munca iar prin  decizia nr. 140/17.07.2009 pârâta i-a adus la cunostinta încetarea contractului sau de munca  incepand cu 18.07.2009 ca urmare a desfiintarii postului de redactor în cadrul departamentului Ghimpele de Vaslui, concediere determinata de reorganizarea activitatii

tminvinnatci fiind determinata de " SC A SA Bucuresti – Punct de lucru Vaslui, prin restrângerea activitatii la saptamanalul Ghimpele de Vaslui si la A Vaslui.

În ceea ce priveste decizia nr. 140/17.07.2009, reclamanta sustine ca aceasta este nelegala, fiind emisa cu încalcarea dispozitiilor legale în vigoare în sensul ca,  s-a dispus concedierea sa de pe un post pe care nu îl ocupa, decizia nu cuprinde semnatura persoanei care avea competenta de  emitere a unei decizii de concediere dar si pentru ca pârâtele nu si-au respectat obligatia de a-i pune la dispozitie lista tuturor locurilor de munca vacante în unitate .

Un alt motiv de nelegalitate al deciziei de concedire invocat de catre reclamanta este acela ca pârâtele nu si-au respectat obligatia diligenta subsecventa de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii sale, conform  art. 64 alin. 2 din Codul muncii în conditiile în care, afirmatia din cuprinsul preavizului, este contrazisa  prin adresa nr. 5338/27.07.2009 emisa de catre AJOFM Vaslui din care rezulta pe de o parte faptul ca, pârâtele nu au solicitat in nici un fel sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de veederea redistribuirii sale iar pe de alta parte ca,  în perioada 03.06.2009 - 03.06.2009, în evidenta agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca au existat doua posture de redactor .

Un ultim motiv de nelegalitate a acestei decizii invocat de catre reclamanta este nerespectarea criteriilor minimale impuse de art. 59 alin 1 din Contractul colectiv de munca la nivel de ramura mass media, decizia necuprinzând niciun criteriu în baza caruia sa fi  sa fi fost stabilita ordinea de prioritate  avuta în vedere la concediere .

Referitor la capatul de cerere privind drepturile salariale, reclamanta a aratat faptul ca, pârâtele se fac vinovate de încalcarea cu rea credinta a obligatiilor legale în materia drepturilor salariale, iar în baza textelor de lege invocate în actiune aratând ca i se cuvine plata sumelor solicitate .

În final, reclamanta sustine ca si capatul de cerere privitor la plata daunelor morale este întemeiat, despagubirile solicitate fiind corespunzatoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a concediere sale de catre pârâte.

Actiunea nu a fost întemeiata în drept.

Reclamanta a atasat cererii de chemare în judecata, în copii, un set de înscrisuri, respectiv decizia de concediere nr. 140/17.07.2009, adresa nr. 2500/19.06.2009 emisa de catre  SC A SA Bucuresti, adresa nr. 5338/27.07.2009 emisa de catre Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Vaslui ( filele 6 – 9 – vol. I ) .

Intimata, legal citata, nu a formulat întâmpinare însa, la solicitarea instantei, formulata în baza art. 1209 alin 5 Cod procedura civila coroborat cu art. 287 Codul muncii,  aceasta a depus la dosar, în copii, documentatia care a stat la baza emiterii deciziei de concediere nr. 140/17.07.2009, fisa postului reclamantei, statele de plata pentru perioada aprilie 2008 – august 2009 ( filele 24 – 118 - vol. I) iar ulterior regulamentul intern, regulamentul de organizare si  functionare  a studiourilor locale proprii Antena 1, Regulamentul intern al SC “Corporatia pentru cultura si arta Intact” SA – Studioul Antena 1 Vaslui  ( filele 181 – 220- vol. I) .

La data de 3.12.2009, reclamanta, a depus la dosar precizari, dezvoltând motivele aratate în cererea introductiva, la care a mai adaugat alte câteva motive, dupa cum urmeaza:

În ceea ce priveste decizia de concediere, reclamanta a învederat ca aceasta este nelegala si pentru faptul ca desfiintarea postului nu a fost efectiva, în sensul ca de fapt postul de redactor nu a fost efectiv inlaturat din organigrama si statul de fcoctii al pârâtelor, iar dupa dupa concedierea sa au fost mentinute trei posturi de redactor, atributiile sale fiind preluate in fapt de colegii sai care ocupa aceste posturi si in prezent. Sustine reclamanta ca, raportat la prevederile  Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, precum si fata de faptul ca, în  speta de fata este vorba despre un punct de lucru al unei societati mari si nu de o nocietate de sine statatoare, desfiintarea locului de munca trebuia facuta, in baza unei hotarari a Adunarii Genereala a Actionarilor, sau a Consiliului de Administrate al SC A SA Bucuresti care sa contina inclusiv o motivare economica a masurii jfesfiintarii locului de munca dar si faptul ca, ca managerul punctului de lucru nu avea competenta de a decide restructurarea activitatii, iar simpla indicare in preaviz si in decizia de concediere a faptului ca masura ceorganizarii activitatii si desfiintarea postului ocupat se produc ca urmare a pierderilor financiare cauzate de criza economica, nu constituie o cauza reala si serioasa care sa atraga desfiintarea postului ocupat de subsemnata.

Referitor la drepturile sale salariale, reclamanta a mai precizat ca, pe de o parte, diferenta de drepturi salariale real datorate de pârâte, din care au fost  scazute sumele încasate, este in cuantum de 21.455 RON, incluzand salariul de baza brut, sporurile si indemnizatia pentru concediul de odihna pentru perioada de rcferinta 10.04.2008 - 18.07.2009, suma ce urmeaza sa fie indexata si reactualizata, aratând totodata ca, în conformitate cu dispozitiile legale incidente în cauza salariul de baza brut trebuie sa fie calculat utilizând coeficientul de ierarhizare 2 .

Reclamanta a mai aratat si faptul ca, în baza art. 30 din Contractul Colectiv de Munca la Nivel de Ramura Mass-Media pentru perioada 2006-2007 i se cuvin urmatoarele sporuri :  spor pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, 10%  din salariul de baza, sporul de fidelitate în cuantum de 25%, spor pentru vechime în munca în  cuantum de 10% (pentru vechime intre 5-10 ani)  iar pentru exercitarea si a unei alte functii, se poate acorda un spor de pana la 70% din salariul de baza al functiei inlocuite .

Cu referire la capatul de cerere privind acordarea daunelor morale, reclamanta a precizat ca, în speta sunt incidente dispozitiile art. 998 – 999 Cod civil, fapta pârâtelor de a o priva,  perioada indelungata de drepturile salariale cuvenite, si fapta acestora de a o concedia in mod abuziv, reprezinta un comportament abuziv si ilegal al acestora, de natura sa-i produca o vatamare directa si grava a unor drepturi fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei, respectiv dreptul la munca si la echitabila pentru munca depusa, cauzandu-i si importante prejudicii de ordin moral, atingerea adusa onoarei, prestigiului profesional si demnitatii ocrotite de lege . Arata reclamanta ca, în toata aceasta perioada, în care a fost privata de plata corecta pentru munca depusa in folosul paratelor, a suferit o adevarata trauma pshihica, o continua lezare a demnitatii si  un permanent sentiment de frustrare create prin maniera abuziva in care pârâtele au inteles sa o remunereze, cu incalcarea prevederilor legale in vigoare, trauma psihica fiind adâncita prin desfacerea abuziva a contractului individual de munca produsa in conditiile aratate mai sus, prin faptele lor paratele  pricinuindu-i o puternica suferinta psihica si o vatamare a dreptului legal la protectie sociala si la protectie impotriva somajului.

La solicitarea instantei, Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Bucuresti a comunicat instantei, cu adresa nr.35972 , mentiunile existente în registrul comertului, referitoare la SC A SA Bucuresti ( filele 229 – 230- vol. I ) iar Departamentul de Munca si prestatii sociale a învederat – cu adresa nr. 816/08.03.2010 ( filele 243 – 244- vol. I) ca pârâta SC A SA Bucuresti nu a înregistrat niciun contract colectiv de munca .

La solicitarea partilor a fost încuviintata administrarea probei cu înscrisuri si a probei cu expertiza contabila .

Astfel, pe lânga îns crisurile depuse de parti, la data de 14.06.2010, prin Serviciul Registratura al Tribunalului Vaslui, a fost depus la dosar raportul de expertiza contabila întocmit de catre expert Cosma Gabriela ( filele 278 – 309- vol. I) iar la data de 17.11.2010 raspunsul la obiectiuni ( filele 1 – 8 - vol. II) .

Totodata la data de 17.11.2010 pârâta SC A SA Bucuresti a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei SC A SA Bucuresti – Punct de lucru Vaslui, motivat de faptul ca doar reclamanta SC A SA Bucuresti are personalitate juridica, din extrasul emis de Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Bucuresti rezultând ca doar aceasta din urma pârâta are personalitate juridica ( fila9) .

Fata de aceasta motivare, instanta a calificat exceptia, dupa punerea în discutia contradictorie a partilor a acestei calificari, ca fiind exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta, exceptie asupra careia a acordat cuvântul partilor la termenul din 16.12.2010 

Examinând actele dosarului, instanta constata urmatoarele:

Prin contractul  nr. 157/25.04.2001 înregistrat la Camera de Munca din cadrul  Directiei de munca si protectie speciala Vaslui sub nr. 118554/25.04.2001, încheiat între reclamanta Popovici ( la acea vreme Avram) Cristina si CCA Intact Antena 1, s-a convenit angajarea reclamantei pe postul de redactor, contractul fiind încheuat pe o perioada determinata, respective 01.04.2001 – 01.04.2002 . Ulterior, prin actul aditional  nr. 4/01.05.2002 durata contractului a fost prelungita pâna la 31.03.2003 iar prin actul aditional nr. 684/16.05.2003 partile au hotarât ca si contractul sa se dereuleze pentru o peroioada nedeterminata .

Prin decizia nr. 107/10.04.2008 managerul studioului A Vaslui a decis, încetarea suspendarii contractului de munca al reclamantei, urmând ca aceasta sa activeze pe un post de redactor la saptamânalul Ghimpele de Vaslui iar prin dispozitiile nr. 106 si 104 din aceeasi data, fiind stabilita organigrama si  componenta compartimentului redactional ( filele 33 – 36 vol I )  .

La data de 30.06.2009, în urma unor analize economice managerul studioului A Vaslui a decis, reorganizarea studioului Antena 1 Vaslui prin restrângerea activitatii, mai exact prin desfiintarea  a trei posturi, unul fiind cel detinut de catre reclamanta la saptamânalul Ghimpele de Vaslui ( filele 38 – 39 vol I)  fiind stabilita o noua organigrama si o noua componenta compartimentului redactional prin dispozitia nr. 128/18.07.2009 ( fila 44 vol I ) .

Astfel,  la data de 22.06.2009 este emis preavizul de 20 de zile lucratoare( fila 50 vol I ) iar prin deciziei de concediere nr. 140/17.07.2009 ( filele 6 – 7) s-a dispus desfiintare postului de munca de redactor din cadrul departamentului Ghimpele de Vaslui ( art. 1) si încetarea contractului individual de munca al reclamantei începând cu data de 18.07.2009 ( art. 2)  .

În drept s-au retinut dispozitiile art. 65  alin.1 din Legea nr.53/2003 (Codul Muncii) .

Dispozitii legale incidente :

 Codul Muncii  : art. 65 alin 1 si 2 „ (1)  Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta încetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia. (2) Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa. ” art. 73 alin 1 : „ (1) Persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucratoare .” art. 74 alin 1 lit. a-d : „  (1) Decizia de concediere se comunica salariatului în scris si trebuie sa contina în mod obligatoriu: a) motivele care determina concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 70 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedierilor colective; d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64.  ;”

Conform art 137 Cod  procedura civila, instanta a pus in discutia partilor exceptia invocata, urmând sa se pronunte mai întâi asupra acesteia.

Referitor la exceptia lipsei capacitatii de folosinta a pârâtei SC A SA Bucuresti – Punct de lucru Vaslui, aceasta este întemeiata si va fi admisa de catre instanta.

Pentru a putea fi exercitata actiunea civila, trebuie îndeplinite patru conditii afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesuala si calitatea procesuala.

Ca orice persoana juridica, societatea comerciala are capacitate juridica, dispunând de aptitudinea de a avea  si de a exercita drepturi precum si de a-si asuma obligatii . Cum nu exista dispozitii legale speciale, capacitatea juridica a societatii comerciale este guvernata de  regulile generale privind capacitatea persoanelor juridice, reglementate prin Decretul nr. 31/1954, urmând a fi avut în vedere specificul  societatilor comerciale .

Potrivit art.26 lit. c si e  din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice „Sunt, in conditiile legii, persoane juridice : c) gospodariile agricole colective, celelalte organizatii cooperatiste si orice organizatii obstesti, ca si societatile de colaborare economica, daca potrivit legii ori actului administrativ care le înfiinteaza sau potrivit prevederilor actului de înfiintare ori statului, au un patrimoniu distinct; e) orice alta organizatie socialista care are o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu afectat realizarii unui anume scop in acord cu interesul obstesc.”.iar art. 28 a din acelasi act normativ prevede ca : „Persoana juridica ia fiinta, dupa caz: a) prin actul de dispozitiune al organului competent al puterii sau administratiei de stat; b) prin actul de înfiintare al celor care o constituie, recunoscut de organul puterii sau administratiei de stat, competent a verifica numai daca sunt întrunite cerintele legii pentru ca acea persoana juridica sa poata lua fiinta; c) prin actul de înfiintare al celor care o constituie, cu prealabila autorizare a organului puterii sau administratiei de stat, competent a aprecia oportunitatea înfiintarii ei;d) printr-un alt mod reglementat de lege.” În timp ce art. 32 prevede : „Persoanele juridice sunt supuse înregistrarii sau înscrierii, daca legile care le sunt aplicabile reglementeaza aceasta înregistrare sau înscriere.”

Legea nr. 31/1990 republicata, modificata si completata, privind societatile comerciale : art. 41 alin 1  : „ (1) Societatea comerciala este persoana juridica de la data înmatricularii in registrul comertului. ”  ; art. 43 alin 3  : „ (3) Celelalte sedii secundare - agentii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii - sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se mentioneaza numai in cadrul înmatricularii societatii in registrul comertului de la sediul principal.  ” 

Din coroborarea dispozitiilor legale amintite rezulta ca societatile cu raspundere limitata dobândesc capacitatea de folosinta la data înmatricularii în registrul comertului si pierd aceasta capacitate odata cu  încetarea persoanei juridice prin comasare, divizare totala si dizolvare  .

Ori, din actele si lucrarile dosarului, rezulta fara dubiu ca pârâta figureaza înregistrata ca si punct de lucru  SC A SA Bucuresti – Punct de lucru Vaslui este înregistrata ca si punct de lucru al pârâtei SC A Bucuresti, înregistrat ca atare  în registrul comertului de la sediul principal asa cum a fost comunicat de catre Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Bucuresti, cu adresa nr.35972 , mentiunile existente în registrul comertului, ( filele 229 – 230- vol. I ), aceasta fiind  deci un dezmembramânt fara personalitate juridica si în consecinta nu are aptitudine de a de a avea  si de a exercita drepturi precum si de a-si asuma obligatii .

De asemenea, instanta retine ca,  legiuitorul a indicat expres dezmembramintele unei societati care au aptitudinea de a avea drepturi si obligatii, în limitele autonomiei functionale stabilite de societatea a carei dezmembramânt este, pentru a se stabili, respective sucursalele si filialele, ceea ce nu este cazul în speta de fata, când ne aflam în fata unui punct de lucru .

În acest sens, invocam si jurisprdenta instantei supreme, retinând aici decizia decizia nr.2033 din  2 iunie 2006 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia comerciala .

În aceste conditii,  urmeaza ca instanta sa admita exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a SC A SA Bucuresti – Punct de lucru Vaslui, si în consecinta sa  respinga cererea împotriva acestei pârâte ca fiind îndreptateaîmpotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuala de folosinta .

Analizând actele si lucrarile dosarului, prin raportare la dispozitiile legale mentionate mai sus, instanta apreciaza ca prezenta actiune  este partial întemeiata, urmând a fi admisa în consecinta, pentru urmatoarele considerente :

Cu privire la nulitatea deciziei de concediere nr. 140/17.07.2009 emisa de catre pârâta SC A SA Bucuresti, sustinerile reclamantei sunt neîntemeiate, aceasta cuprinzând toate elementele obligatorii prevazute de dispozitiile art. . 74 alin 1 lit. a-d din Codul Muncii.

Astfel, sunt descrise explicit si concret motivele care determina încetarea contractului de munca, determinate de dificultatile economico financiare, de restrângerea activitatii la saptamânalul Ghimpele de Vaslui si la A Vaslui.

Si critica reclamantei privind nulitatea dispozitiei ca urmare a faptului ca desfacerea  contractului sau de munca a fost dispusa  fara a exista o desfiintare reala a locului de munca este neîntemeiata, deoarece, stabilita o noua organigrama si o noua componenta compartimentului redactional prin dispozitia nr. 128/18.07.2009 ( fila 44 vol I ) .

Cu privire la temeinicia deciziei de concediere, instanta retine ca aceasta nu este temeinica pentru considerentele ce urmeaza a fi expuse în continuare :

Pentru concedierea salariatului din motive neimputabile este necesar sa aiba loc o reorganizare a activitatii angajatorului, care sa corespunda unei nevoi a acestuia si care sa conduca la desfiintarea efectiva a postului ocupat de salariat. Legiuitorul nu limiteaza motivele care determina desfiintarea locului de munca, impunând numai conditia ca acestea sa fie reale si serioase. Numai legalitatea masurii concedierii este supusa cenzurii instantei, iar nu si oportunitatea acesteia, asupra careia singurul îndreptatit sa aprecieze este angajatorul.

Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa. Cauza este reala, când prezinta un caracter obiectiv, adica este impusa de dificultati economice, independenta de buna sau reaua credinta a angajatorului.  Cauza este serioasa când se impune din necesitati evidente privind îmbunatatirea activitatii si nu disimuleaza realitatea. Cauza serioasa este aceea care face imposibila continuarea activitatii la un loc de munca, fara pagube pentru angajator. Astfel, cauza reala si serioasa trebuie sa aiba un caracter obiectiv, adica sa fie reclamata de desfiintarea locului de munca.

Potrivit dispozitiilor art. 241 alin. 1 lit. a Codul muncii, clauzele contractelor colective de munca produc efecte pentru toti salariatii angajatorului, în cazul contractelor colective de munca încheiate la acest nivel, iar potrivit art. 243 Codul muncii, executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti. De asemenea, art. 30 din Legea nr. 130/1996 republicata, modificata si completata privind contractul colectiv de munca, stipuleaza : „ (1) Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.”.

Asa cum rezulta din dispozitiile legale incidente în cauza, dupa încheierea si intrarea lui în vigoare, contractul colectiv de munca trebuie executat, având putere de lege între partile contractante, executarea acestuia presupunând aducerea la îndeplinire a obligatiilor contractuale dar si respectarea drepturilor si obligatiilor asumate .

Conform art. 59 alin 1 lit. b si c din  Contactul Colectiv de munca la nivel de ramura mass media : „  la aplicarea efectiva a reducerii de personal, la luarea masurii de desfacere a contractului individual de munca pentru reducerea de posturi, vor fi avute în vedere urmatoarele criterii minimale : b) masura sa afecteze mai întâi persoane care nu au copii în întretinere: c)  masura sa afecteze numai în ultimul rând femeile care au în îngrijire copii, barbatii vaduvi sau divortati care au în întretinere copii, unici întretinatori de familie……. „ .

Ori, din analiza actelor si lucrarilor dosarului, rezulta ca, la emiterea  deciziei de concediere nr. 140/17.07.2009, pârâta nu a respectat dispozitiile contractului colectiv redate mai sus, dispozitii legale ce sunt obligatorii atât în cazul concedierilor colective cât si a celor individuale, nefacându-se o distinctie între cele doua tipuri de concedieri .

În speta, unitatea angajatoare a depus la dosar hotarârea decizia nr. 125/30.06.2009 prin care managerul studioului A Vaslui a decis,  în urma unor analize economice managerul studioului A Vaslui, reorganizarea studioului Antena 1 Vaslui prin restrângerea activitatii, mai exact prin desfiintarea  a trei posturi, unul fiind cel detinut de catre reclamanta la saptamânalul Ghimpele de Vaslui ( filele 38 – 39 vol I)  fiind stabilita o noua organigrama si o noua componenta compartimentului redactional prin dispozitia nr. 128/18.07.2009 ( fila 44 vol I ) .

Însa, din aceste dispozitii si decizii, nu rezulta ca angajatorul, în speta pârâta, a respectat criteriile minimale impuse de 59 alin 1 lit. b si c din  Contactul Colectiv de munca la nivel de ramura mass media, concedierea acesteia aparând a fi arbitrara, pe lânga faptul ca este nelegala, având în vedere împrejurarea ca respectarea  contractului colectiv de munca este obligatorie potrivit dispozitiilor art. 241 alin 1 lit. b din Codul Muncii, în conditiile în care, reclamanta, având un copil în întretinere, se încadra în dispozitiile contractuale mentionate  . .

Obligatiile angajatorului în cadrul procedurii concedierii colective trebuie respectate în totalitatea lor, nerespectarea uneia sau mai multora dintre acestea , având ca efect nulitatea de drept absoluta a masurilor subsecvente, respectiv a deciziei de concediere.

De asemenea, instanta retine si faptul ca reclamantei îi erau aplicabile  dispozitiile contractului colectiv de munca, aceasta pastrându-si calitatea de angajat al studioului A Vaslui, deoarece nu a fost modificat sau încetat contractul individual de munca al acesteia,  nefiind operat vreun transfer al sau la saptamânalul Ghimpele,l deci reclamanta si-a pastrat tot acest timp calitatea de angajat al  studioului A Vaslui

Mai mult, potrivit Legii 467/2006 – art. 5, care transpune Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2002/14/CE de stabilire a unui cadru general de informare si consultare a salariatilor din Comunitatea Europeana, publicata în K. Oficial al Comunitatilor Europene (K.) nr. M. din 23 martie 2002, angajatorul avea aceasta obligatie de informare a salariatilor si a reprezentantilor acestora.

În final, legat de temeinicia deciziei, instanta mai retine doua aspecte, desi, motivul retinut mai sus este  suficient pentru anularea deciziei de concediere.

În primul rând, potrivit doctrinei nu se poate justifica desfiintarea locului de munca si nu poate fi justificata concedierea salariatului daca un salariat, a fost însarcinat sa execute si sarcinile de serviciu ale celui concediat, deoarece, în aceasta situatie, în realitate, locul de munca înteles drept functie/post, nu a disparut ca necesitate functionala si nici în cazul în care desfiintarea se întemeiaza doar pe reducerea activitatii si rezultatul deficitar al unui compartiment fara a se înregistra dificultati la nivelul întregii unitati – motivat de faptul ca  subunitatea fara personalitate juridica ( agentie, punct de lucru) având dificultati de natura financiara, este integrata unei societati  comerciale care nu întâmpina astfel de greutati .

Or, din actele si lucrarile dosarului, rezulta pe de o parte ca, atributiile reclamantei au fost preluate de un alt angajat – redactor Simona Grigore, deci locul de munca al reclamantei, nu a disparut ca necesitate functionala ( dispozitia nr. 128/18.07.2009 ( fila 44 pct. 2) iar pe de alta parte, din decizia nr. 125/30.06.2009 rezulta faptul ca reorganizarea  a avut la baza doar analizele economico financiare  ale punctului de lucru, caz în care s-a facut abstractie de apartenenta acestuia la societatea mama si în consecinta, raportarea nu s-a facut la o situatia generala a societatii comerciale, fiind imposibil de apreciat justetea situatiei de fapt retinuta .

În al doilea rând este de remarcat ca, decizia de concediere se refera exclusiv la postul de redactor la saptamânalul Ghimpele de Vaslui, în conditiile în care reclamanta a fost angajata a studioului A Vaslui, situatie ce rezulta si din fisa postului din 04.03.2009 – unde apare si ca redactor sef la Antena 1 Vaslui ( fila 47), post care evident nu s-a restructurat .

Pentru toate aceste considerente, urmeaza ca instanta sa  anuleze decizia de concediere nr. 140/17.07.2009 si sa Obliga pârâta SC A SA Bucuresti, cu sediul în Soseaua Bucuresti – Ploiesti nr. 25-27, sector 1 Bucuresti,  sa reintegreze contestatoarea pe postul „Redactor” în cadrul  Punctului de lucru  Antena 1 Vaslui .

La  adoptarea acestei solutii, urmând a fi retinuta si practica judiciara în materie – respectiv  Decizia nr. 5671/01.072008 a  Curtii de  Apel Craiova- Sectia Conflicte De Munca Si Asigurari Sociale si decizia nr. 13/11.01.2008 Curtii de  Apel Ploiesti- Sectia Conflicte de Munca Si Asigurari Sociale, precum si doctrina, în speta Codul muncii comentat si adnotat editia a doua, Alexandru Ticlea, filele 391 – 397).

Fata de solutia adoptata mai sus, urmeaza a fi admis si capatul de cerere referitor la plata drepturilor salariale dupa cum urmeaza :

Drepturi salariale restante în  suma de 14952 lei pentru perioada 10.04.2008-17.07.2009, o despagubire cu titlu de drepturi salariale în cuantum de 16159 lei, cu titlu de drepturi salariale neacordate pentru perioada 18.07.2009-31.05.2010, suma de 1441 lei cu titlu de drepturi de autor neachitate aferente perioadei 01.05.2008-01.05.2009 . Urmeaza de asemenea sa oblige pârâta sa achite reclamantei drepturile salariale legale pentru perioada 01.06.2010 si pâna la reintegrarea efectiva a contestatoarei.

În acest sens, instanta retine dosar raportul de expertiza contabila întocmit de catre expert Cosma Gabriela ( filele 278 – 309- vol. I) iar la data de 17.11.2010 raspunsul la obiectiuni ( filele 1 – 8 - vol. II) care face dovada sumelor astfel cum au fost mentionate anterior, având corespondent în înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Referitor la drepturile de autor,  fata de concluziile orale ale aparatorului pârâtei, instanta retine în primul rând ca acesta este un capat accesoriu al actiunii principale, operând în acest sens prorogarea legala de competenta, iar în al doilea rând faptul ca la nivelul Tribunalului Vaslui nu exista sectie specializata sau complet specializat în solutionarea litigiilor privitoare la drepturile de autor.

Cu privire la temeinicia acestui capat de cerere instanta retine ca izvorul acestor drepturi îl reprezinta contractul de cesiune  nr. 21961/01.05.2008, care de asemenea se refera atât la emisiuni cât si la articole,  cuantumul fiind determinat motivat în baza actelor si lucrarilor dosarului  prin raportul de expertiza contabila întocmit de catre expert Cosma Gabriela.

În privinta daunelor morale solicitate, instanta retine faptul ca, asa cum reiese din dispozitiile art. 269 C.M. „Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.”

Dispozitiile art. 998 si 999 C.Civil nu fac distinctie dupa cum prejudiciul este moral sau material, astfel încât ambele sunt susceptibile de a fi reparate pe cale baneasca, în aplicarea principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere.

Instanta retine totodata l ca, poate fi angajata raspunderea angajatorului pentru prejudicii morale în cazul în care prestigiul, demnitatea, onoarea sau imaginea publica a angajatului au fost afectate profund în urma unei conduite ilicite sau abuzive. Nu este suficient ca masura luata de angajator (concediere, sanctionare disciplinara, diminuarea drepturilor salariale etc.) sa fi fost anulata prin hotarârea instantei de judecata, angajatul în cauza trebuind sa dovedeasca în mod neechivoc pe calea unui probatoriu adecvat faptul ca valorile sale morale au fost lezate în mod grav. Având în vedere scopul reparator, moral, acordarea daunelor morale trebuie sa se întemeieze pe o legatura de cauzalitate dovedita între vatamarea pretinsa de catre salariat si fapta angajatorului, de natura a produce pretinsa vatamare, sarcina probei apartinând salariatului lezat, respectiv contestatoarei.

Or, în speta, instanta retine faptul ca, din probatoriul administrat în cauza rezulta existenta si nici întinderea prejudiciului moral, a existentei si întinderii vatamarii, nefiind suficienta simpla sustinere în sensul prejudiciului adus prin desfacerea abuziva a contractului de munca, la îngradirea dreptului la munca prin luarea tuturor documentelor si a situatiilor necesare desfasurarii activitatii de administrator, la efectuarea listelor de plata în locul sau de persoane neangajate.

 Pentru ca salariatul sa fie îndreptatit la daune morale, este necesar însa ca suferinta sa psihica sa depaseasca limitele unei suferinte inerente pierderii locului de munca. Totodata, instanta apreciaza si faptul ca eventualul prejudiciu moral cauzat reclamantei ca urmare a concedierii sale este acoperit prin însasi constatarea ca nelegala a masurii concedierii.

Astfel, prin anularea deciziilor si prin plata tuturor drepturilor de care ar fi beneficiat s-a acoperit eventualul prejudiciu cauzat (aceasta a fost repusa în situatia anterioara) contestatoarei.

În ceea ce priveste cheltuielile de judecata instanta retine ca, potrivit art. 274 Cod procedura civila, partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.

Astfel,  raportat la solutia adoptata mai sus, de admitere a actiunii si retinând culpa procesuala a pârâtei, urmeaza ca instanta sa o oblige pe aceasta sa achite  reclamantei suma de 800 lei, cu titlu de  cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu expert .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a SC A SA Bucuresti – Punct de lucru Vaslui, cu sediul în Municipiul Vaslui, str. Ing. Badea Romeo nr.2, judetul Vaslui si în consecinta respinge cererea împotriva acestei pârâte ca îndreptate împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuala de folosinta.

Admite contestatia formulata de reclamanta PC, împotriva Deciziei 140 din 17 iulie 2009 emisa de SC A SA Bucuresti, prin Punctul de lucru Vaslui, pe care o anuleaza.

Obliga pârâta SC A SA Bucuresti, cu sediul în Soseaua Bucuresti – Ploiesti nr. 25-27, sector 1 Bucuresti,  sa reintegreze contestatoarea pe postul „Redactor” în cadrul  Punctului de lucru  Antena 1 Vaslui.

Admite în parte actiunea formulata de reclamanta în contradictoriu cu pârâta SC A SA Bucuresti dupa cum urmeaza:

Obliga pârâta SC A SA Bucuresti a achita reclamantei diferente  salariale în  suma de 14952 lei pentru perioada 10.04.2008-17.07.2009.

Obliga pârâta SC A SA Bucuresti a achita reclamantei o despagubire cu titlu de drepturi salariale în cuantum de 16159 lei, cu titlu de drepturi salariale în cuantum de 16159 lei cu titlu de drepturi salariale neacordate pentru perioada 18.07.2009-31.05.2010.

Obliga pârâta a achita reclamantei drepturile salariale legale pentru perioada 01.06.2010 si pâna la reintegrarea efectiva a contestatoarei.

Obliga pârâta a achita reclamantei contestatoare suma de 1441 lei cu titlu de drepturi de autor neachitate aferente perioadei 01.05.2008-01.05.2009.

Obliga pârâta a achita reclamantei suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecata. 

Respinge restul pretentiilor.

Definitiva si executorie.

Cu drept de recurs, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica azi, 23 decembrie 2010.