Din probaţiunea testimonială administrată în cauză rezultă fără putinţă de tăgadă, că acesta a acţionat sub imperiul unei puternice tulburări, determinată de o provocare din partea victimei, produsă prin violenţă

 Din probaţiunea testimonială administrată în cauză rezultă fără putinţă de tăgadă, că acesta a acţionat sub imperiul unei puternice tulburări, determinată de o provocare din partea victimei, produsă prin violenţă.

(Trib. Bistriţa-Năsăud, s. pen., sent. nr. 50/F/5 mai 2010)

Prin Rechizitoriul parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului DV, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat, prev.de art.174 rap.la art. 175 alin.1 lit.”i” Cod penal cu aplic.art.73 lit.”b” Cod penal şi port ilegal al cuţitului, prev.de art.1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991, cu aplic.art.33 lit.”a” Cod penal.

În fapt, în sarcina inculpatului s-a reţinut că în noaptea de 12/13.07.2009, pe fondul unui incident anterior, provocat fiind de victima TA, a aplicat acesteia mai multe lovituri cu briceagul ce îl avea asupra sa, cauzându-i leziuni care au condus la decesul victimei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine în sarcina acestuia următoarele:

La data de 12.07.2009, după-masa, fiind zi de duminică, inculpatul DV a consumat, împreună cu tatăl său vitreg, LG, la domiciliu, cantitatea de 2 litri de bere. În cursul serii, în jurul orelor 22,  inculpatul a plecat de la locuinţă cu scopul de a-şi cumpăra tutun. În aceste condiţii, inculpatul a ajuns la barul aparţinând AF ”BI, însoţit fiind de martorul PAV, care i s-a  alăturat pe traseu. Pătrunzând în local, cei doi s-au aşezat la o masă cu intenţia de a bea câte o bere, la scurt timp în local făcându-şi apariţia martorul PGV, care s-a aşezat la masa celor doi.

În cursul aceleiaşi zile, numitul TA, a venit la barul în cauză,  consumând băuturi alcoolice în mai multe reprize, plecând şi revenind la bar în mai multe rânduri. Pe fondul consumului de alcool, acesta a devenit extrem de agitat, a provocat scandal şi a intervenit în discuţiile clienţilor localului, deranjându-i. La momentul la care inculpatul DV, însoţit de martorul PAV au ajuns la bar, TA se afla în local, fiind în stare de ebrietate.

După miezul nopţii, pe fondul agitaţiei provocate de consumul de alcool, TA s-a deplasat la masa inculpatului, abordându-l în mod necuviincios, pe numitul PGV, pe care l-a insultat, l-a scuipat şi l-a lovit cu palma. Întrucât inculpatul a intervenit în apărarea cunoscutului său, TA i-a cerut să nu se amestece, proferând ameninţări la adresa sa.

Sesizând conduita celui în cauză, proprietarul barului, martorul BI a intervenit, cerându-i lui TA să părăsească barul,  conducându-l totodată până la ieşirea din local.

După aprox.5-10 minute, TA a reintrat în bar, motiv pentru care martorul PGV, pentru a evita un nou scandal, s-a ridicat de la masă şi a părăsit localul, plecând la domiciliu. La rândul său, martorul BI a venit în întâmpinarea lui TA şi i-a solicitat să plece acasă, conducându-l din nou până la ieşirea din local.

După ora 1, apreciind că lucrurile s-au liniştit, martorul BI a cerut consumatorilor care se mai aflau în bar – printre care se număra şi inculpatul – să părăsească localul întrucât urma să facă curăţenie. Cei  în cauză au dat curs solicitării, inculpatul fiind ultimul dintre cei care au ieşit din bar.

La ieşirea din local inculpatul a fost întâmpinat de TA, care a venit înspre acesta şi l-a lovit cu pumnul în zona nasului. Inculpatul l-a împins, cu intenţia de a evita scandalul însă cel în cauză a venit din nou înspre el şi l-a lovit încă o dată în zona feţei. Din această cauză inculpatul DV a scos briceagul ce îl avea  asupra sa şi a aplicat victimei mai multe lovituri cu acesta, după care a plecat de la faţa locului, deplasându-se înspre domiciliu.

Rămas singur, TA a sesizat despre cele întâmplate grupul tinerilor ce se afla în apropiere, compus din CV, FG, UV, cărora le-a spus că fusese „înţepat”. CV, F.G (acesta din urmă fiind nepotul victimei) s-au oprit din mers şi s-au întors spre victimă, în timp ce UV şi-a continuat deplasarea înspre locuinţa sa. Cei doi martori s-au deplasat înspre TA sesizând că acesta ţinea o mână apăsată în zona pieptului, motiv pentru care CV l-a întrebat unde fusese înţepat. În aceste condiţii, victima a îndepărtat mâna, astfel încât sângele a ţâşnit cu putere din zona lezată. CV i-a cerut celui în cauză să se întindă pentru a încetini hemoragia până vor găsi o maşină pentru a-l duce la spital, astfel încât victima s-a deplasat înspre terasa barului – în intenţia de a se aşeza pe una din bănci – însă şi-a pierdut cunoştinţa şi a căzut în apropierea terasei.

Între timp, la solicitarea martorului CV, numitul PF, a cărui locuinţă este situată în imediata apropiere a barului, a scos maşina din curte iar apoi, cei doi, ajutaţi şi de martorii BI, PG au urcat victima în autoturism .Cei mai sus menţionaţi, cu excepţia lui BI, au dus apoi victima la spitalul din oraşul Năsăud unde s-a constatat decesul numitului TA.

Prin Raportul de constatare medico-legală nr. 1776/III/272/31.08.2009 întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud, s-a conchis că moartea victimei TA a fost violentă; că aceasta se datorează unei insuficienţe cardio-circulatorii acute, consecutivă unei hemoragii interne şi externe, produsă ca urmare a unei plăgi tăiate-înţepate, penetrantă în cavitatea pleurală stângă şi transfixiantă prin marginea inferioară a lobului pulmonar inferior stâng, prin pericard, prin ventriculul şi atriul drept şi prin emergenţa trunchiului arterei pulmonare; că leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin mecanismul de lovire activă cu un corp tăietor-înţepător (posibil cuţit, briceag); că între leziunea descrisă la pct.1 şi deces există o legătură de cauzalitate directă, necondiţionată; că poziţia victimă-agresor a putut fi faţă în faţă, în momentul aplicării loviturii tanatogeneratoare, ulterior dinamic în producerea evenimentelor; că direcţia de aplicare a loviturii a putut fi uşor de la stânga la dreapta şi de jos în sus; că alcoolemia victimei a fost de 2,35 gr %o la momentul decesului şi că moartea acesteia poate data din noaptea de 12/13.07.2009.

Ulterior, prin completarea la raportul de constatare medico-legală întocmită de acelaşi serviciu medico-legal s-a relevat că leziunile externe descrise la punctele 2-6 s-au putut produce prin tăiere cu un corp tăietor-înţepător, posibil cuţitul corp-delict (cele de la punctele 2 şi 4), prin zgâriere, posibil cu un corp ascuţit, posibil cuţitul corp-delict (cele de la pct.3 şi 5) şi prin cădere sau lovire de un corp dur (cea descrisă la pct.6) şi că leziunile descrise la pct.2-5 ale examenului obiectiv pot data din noaptea de 12/13.07.2009, cea descrisă la pct.6 având o vechime de 4-5 zile anterior datei decesului.

Audiat fiind în cursul cercetărilor, inculpatul DV a avut o atitudine oscilantă, pornind de la recunoaşterea obiectivă a faptelor până la negarea acestora, motiv pentru care se impune a se  efectua o analiză a poziţiei acestuia, în scopul înlăturării depoziţiilor neconforme realităţii.

Astfel, cu ocazia primei declaraţii date în faţa procurorului la data de 13.07.2009, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, susţinând că, speriat fiind de reacţia agresivă a victimei, pe fondul consumului de alcool, a scos cuţitul ce îl avea în buzunarul gecii şi a „lovit cu mâna stângă în pieptul lui T” fără să poată indica precis zona în care a lovit.

La aceeaşi dată, fiind prezentat judecătorului, în vederea luării măsurii arestării preventive, inculpatul a relatat aceeaşi stare de fapt, relevând în mai multe rânduri faptul că lovise victima cu cuţitul : „Pentru ca să-l speriu şi să fug l-am înţepat cu cuţitul, am scos din buzunarul hainei un cuţit cu care l-am înţepat pe TA…” „Pe moment nu m-am gândit ce se putea întâmpla, vroiam să-l înţep să scap de el..”, „în momentul în care l-am înţepat cu cuţitul eram speriat însă nu ştiu în ce zonă l-am lovit”.

Ulterior acestor momente inculpatul a început să-şi nuanţeze depoziţiile, negând faptul că a lovit victima cu cuţitul, chiar dacă a recunoscut împrejurarea că, de frica victimei, a  scos cuţitul din buzunarul hainei.

În concret, la data de 17.09.2009, cu ocazia reaudierii sale de către procuror, inculpatul a relatat că din cauza conduitei agresive a victimei, a scos cuţitul pentru a o speria, susţinând însă că nu a lovit victima cu acest corp tăietor-înţepător.La acel moment, inculpatul nu a putut oferi o explicaţie pentru faptul că, în cele două declaraţii precedente, declarase altfel, susţinând că există posibilitatea ca, împingându-o pe victimă, aceasta să fi căzut în faţă, în cuţitul corp-delict, deşi, în mod firesc, într-o atare ipoteză, victima ar fi trebuit să cadă în sens opus forţei de împingere, respectiv înspre înapoi.

Aceeaşi a fost poziţia inculpatului şi la data de 21.09.2009, când a fost reaudiat cu ocazia schimbării încadrării juridice dată faptei de omor, prin reţinerea circumstanţei atenuante a scuzei provocării, prev.de art.73 lit.”b” Cod penal, dar şi la momentul prezentării materialului de urmărire penală când a recunoscut doar săvârşirea infracţiuni de port ilegal al cuţitului.

În fine, audiat fiind în instanţă, inculpatul a prezentat din nou această ultimă variantă, susţinând că, la ieşirea sa din bar a fost  întâmpinat de victimă, care l-a lovit în două rânduri, că a împins-o de fiecare dată pe aceasta şi că, în final, văzând că victima vine din nou înspre el, cu intenţia de a-l lovi, a scos briceagul din buzunarul hainei şi l-a ţinut în faţa sa, la nivelul abdomenului, cu intenţia de a-l speria pe agresor. Întrebat fiind în mod direct dacă a lovit victima cu cuţitul inculpatul a negat acest fapt, susţinând însă că este posibil ca aceasta să fi căzut în cuţit.

Pe de altă parte, chestionat fiind asupra schimbării sale de atitudine, în raport de primele declaraţii, inculpatul a dat o explicaţie puerilă, ce nu poate fi acceptată de instanţă, susţinând că, iniţial, a recunoscut comiterea omorului, în prezenţa avocatului „de teamă şi din dorinţa de a scăpa”, ca urmare a faptului că auzise că „la aceste organe juridice (parchet şi instanţă) se bate şi trebuie să spui şi ce nu ai făcut”.

Totodată, inculpatul nu a putut explica existenţa mai multor leziuni, pe corpul victimei, produse cu cuţitul, în noaptea incidentului, susţinând că, pe fondul stării de ebrietate, victima avea obiceiul să spargă sticle şi „să se rănească singur pentru a se făli faţă de alţii”.

Nici această explicaţie nu poate fi primită de instanţă deoarece aceasta nu justifică existenţa multiplelor răni produse cu cuţitul la data incidentului dintre părţi.

Pe de altă parte, deşi este stabilit că victima a avut numeroase incidente în seara respectivă cu consumatorii din bar, niciunul dintre martorii audiaţi nu a relevat existenţa vreunui alt scandal în cursul căruia victima să fi fost rănită cu cuţitul. În plus,  martorii prezenţi la faţa locului nu au confirmat susţinerile inculpatului, referitoare la autorănirea victimei.

Ca urmare, instanţa apreciază că declaraţiile iniţiale ale inculpatului sunt cele ce reflectă realitatea, revenirile sale fiind nesincere, schimbarea sa de poziţie având o unică justificare şi anume încercarea de a se sustrage răspunderii penale pentru infracţiunea mai gravă reţinută în sarcina sa.

În consecinţă, instanţa va reţine că starea de fapt reală este cea descrisă în actul de sesizare, concluzie la care se ajunge prin coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, respectiv declaraţiile iniţiale ale inculpatului; constatările medico-legale dar şi depoziţiile  numeroşilor martori audiaţi în cauză în cele două faze ale procesului penal.

Sub acest din urmă aspect sunt relevante declaraţiile martorilor BID, PGV, PFI, PAV, PG, FG, UV – audiaţi în faza cercetărilor judecătoreşti, în funcţie de noua versiune prezentată de inculpat – care creionează exact tabloul întregului incident soldat cu decesul victimei.

Declaraţiile coroborante ale acestor martori au relevat comportamentul nefiresc al victimei TA, existenţa incidentului dintre acesta şi martorul PGV în cursul căruia inculpatul a intervenit în apărarea martorului, existenţa incidentului dintre victimă şi inculpat la ieşirea acestuia din local, incident în cursul căruia inculpatul a scos din haină cuţitul ce îl avea asupra sa, precum şi lipsa vreunei alte altercaţii a victimei cu vreo altă persoană în cadrul căreia TA să fi fost agresat cu un cuţit.

În aceste condiţii, singura explicaţie, ce are la bază un suport logic, pentru rezultatul periculos produs, este aceea că, în cursul incidentului dintre victimă şi inculpat acesta din urmă a aplicat lui TA mai multe lovituri cu  cuţitul, de mică intensitate, dar şi lovitura ce s-a dovedit a fi fatală.

În consecinţă, apărările inculpatului, potrivit cărora nu ar fi lovit victima cu cuţitul sau că există posibilitatea ca aceasta din urmă să fi căzut în cuţitul său vor fi înlăturate de instanţă, ca nereale.

Faptele astfel reţinute în sarcina inculpatului întrunesc în drept elementele constitutive ale infracţiunilor  de omor calificat prev.de art. 174 Cod penal, rap. la art. 175 alin.1 lit. "i" Cod penal şi port ilegal  al cuţitului, prev. de art. 1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr. 61/1991 Cod penal.

În favoarea inculpatului urmează să se reţină circumstanţa atenuantă a scuzei provocării, prev.de art. 73 lit.”b” Cod penal, în raport cu infracţiunea de omor calificat, din probaţiunea testimonială administrată în cauză rezultând, fără putinţă de tăgadă, că acesta a acţionat sub imperiul unei puternice tulburări, determinată de o provocare din partea victimei, produsă prin violenţă.

În aprecierea instanţei, starea de tulburare a inculpatului a fost cu atât mai puternică cu cât anterior, inculpatul fusese victima unei alte agresiuni exercitate asupra sa de TA şi de numiţii DV, PDV, CV, faptă ce a făcut obiectul  judecăţii în dosarul nr.2748/2003 al Judecătoriei Năsăud, iar victima a fost descrisă ca fiind o persoană imprevizibilă şi agresivă.

În context, sub acest ultim aspect este de menţionat faptul că, din declaraţiile martorilor audiaţi în cursul judecăţii rezultă că inculpatul este o persoană liniştită, retrasă, discretă şi bun gospodar, în timp ce victima TA avea un caracter violent, fiind cunoscută în comunitatea locală drept un scandalagiu care a avut numeroase altercaţii atât cu persoane din localitatea de domiciliu, cât şi cu tineri din alte localităţi.

Depoziţiile martorilor audiaţi în cauză se coroborează, sub aspectul analizat şi cu adresa nr.421/21.02.2010 emisă de Postul de Poliţie al comunei Telciu, din care rezultă că numitul TA „ era cunoscut în comunitate ca o persoană violentă,iar pe fondul consumului de alcool era predispus la comiterea de fapte antisociale, fiind sancţionat în acest sens”.

Prin acelaşi document s-a relevat, în antiteză, caracterul liniştit al inculpatului DV, care „nu figurează în evidenţe…ca fiind în stări conflictuale şi nu este cunoscut ca o persoană predispusă la comiterea de fapte antisociale”.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va reţine în favoarea inculpatului şi circumstanţa atenuantă prev.de art.74 lit.”a” Cod penal cu consecinţa reducerii pedepselor ce se vor aplica acestuia sub limita specială prevăzută de lege.

În baza textelor legale mai sus menţionate, ale art.72 Cod penal, inculpatul va fi condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174 Cod penal, rap. la art. 175 alin.1 lit. "i" Cod penal, cu aplic. art. 73 lit. "b", art. 74 lit. "a" şi art. 76 lit. "a" Cod penal, art. 53 alin.2 lit. "a" şi art. 64 lit. "a" şi "b" Cod penal, la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a" şi "b" Cod penal, iar pentru comiterea infracţiunii de port ilegal  al cuţitului, prev. de art. 1/1 alin.1 pct.1 din Legea nr. 61/1991, cu aplic. art. 74 lit. "a" Cod penal şi art. 76 lit. "e" Cod penal, la pedeapsa de 1 lună închisoare.

La stabilirea cuantumului pedepselor instanţa a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor deduse judecăţii, limitele de pedeapsă stabilite prin lege dar şi persoana făptuitorului care este caracterizat în mod favorabil, a acţionat în condiţiile provocării dar care, pe de altă parte, nu a manifestat sinceritate deplină, negând comiterea infracţiunii de omor.

Totodată, la procesul de deliberare au fost avute în vedere concluziile Referatului de evaluare nr.1287/SP B-N/2009 întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care relevă că inculpatul ar prezenta perspective de reintegrare socială în condiţiile în care acesta va dispune, în continuare, de suport afectiv din partea familiei şi de stabilitate locativă şi materială prin identificarea unui loc de muncă stabil sau a altor mijloace licite de obţinere a resurselor financiare, după liberare, în paralel cu o intervenţie specializată pe creşterea rezistenţei şi menţinerea autocontrolului în condiţii de provocare şi frustrare.

Se va constata că faptele deduse judecăţii au fost comise în condiţiile concursului real de infracţiuni , prev. de art. 33 lit. "a" Cod penal, iar în baza disp. art. 34 lit. "b" şi art. 35 alin.1 Cod penal, se vor contopi pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. "a şi b" Cod penal.

În cauză se va face aplic.art.71 rap.la art.64 lit.”a” şi „b” Cod penal.

În ceea ce priveşte pedepsele accesorii, instanţa apreciază că, în raport de gravitatea extremă a faptei de omor reţinută în sarcina inculpatului se justifică îngrădirea totală a drepturilor electorale recunoscute de lege, motiv pentru care în cauză s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.64 lit.”a” Cod penal.

Astfel cum s-a menţionat în debutul considerentelor, inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv. În consecinţă, în baza dispoziţiilor art.350 Cod procedură penală, se va menţine măsura preventivă luată faţă de inculpat, iar în temeiul art.88 Cod penal se va deduce din pedeapsa aplicată acestuia durata arestului preventiv, începând cu data de 13 iulie 2009, la zi.

În cauză , dată fiind soluţia preconizată, instanţa va dispune şi recoltarea probelor biologice de la inculpat, potrivit dispoziţiilor art.7 din Legea nr.76/2008.

Pe de altă parte, în baza dispoziţiilor art.118 alin.1 lit.”b” Cod penal se va dispune confiscarea specială de la inculpat a cuţitului corp-delict  folosit la  săvârşirea infracţiunilor.

În latura civilă a cauzei este de observat că, în cursul urmăririi penale, mama victimei, numita TD, a învederat faptul că nu emite pretenţii civile faţă de inculpat, solicitând doar sancţionarea penală a acestuia, relevând totodată, că fiul său decedat, nu a fost căsătorit şi nu avea copii.

Prezentă în instanţă la termenul din 18 noiembrie 2009, partea vătămară TD a reiterat împrejurările mai sus menţionat.

Ca urmare, instanţa urmează a constata că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Domenii speta

Spete similare