Obligaţii de întreţinere

Pronunţând sentinţa civilă nr.1362/21.04.2010 Judecătoria Oneşti a admis acţiunea civilă formulată de reclamanta H.E. împotriva pârâtului B.Ş. şi a majorat de la 70 lei la 100 lei lunar obligaţia de întreţinere datorată de pârât reclamantei pentru minorul A.Ş., începând cu 23.03.2010 şi până la majorat. Sentinţa a fost motivată arătându-se că susţinerile reclamantei sunt confirmate de dovada eliberată de SC V. SA Adjud din care rezultă că pârâtul, care mai are în întreţinere doi copii minori, obţine un venit mediu net lunar de aproximativ 705 lei astfel că baza de calcul a obligaţiei de întreţinere stabilită iniţial prin sentinţa civilă nr.1691/29.05.2009 pronunţată de aceeaşi judecătorie s-a modificat, concomitent cu creşterea nevoilor de întreţinere a minorului, fiind îndeplinite cerinţele art.94 Codul familiei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen, motivat prin însăşi declaraţia de recurs, legal scutit de plata taxei judiciare de timbru pârâtul care a arătat că la stabilirea pensiei de întreţinere instanţa trebuie să ţină cont de faptul că nu mai este salariat şi că mai are în întreţinere doi copii minori, rezultaţi dintr-o altă căsătorie.

Formulând întâmpinare, d-na E.H. a solicitat ca pensia de întreţinere să fie stabilită la nivelul salariului minim pe economie, recurentul-pârât fiind apt de muncă (f.5,8).

În recurs, s-a depus la dosar de către recurent, în copie, carnetul de muncă (f.12-14).

Analizând sentinţa civilă nr.422/8.02.2008 în raport de motivele de recurs invocate, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă recurată, Judecătoria Oneşti a majorat la 100 lei pensia de întreţinere datorată de d-l B.Ş. fiului său, A.Ş., născut la data de 2.12.1996, având în vedere salariul obţinut de pârât, salariat la SC V. SA Adjud (f.8 dosar judecătorie), sentinţa judecătoriei fiind legală şi temeinică având în vedere înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Potrivit art. 2 din HG 1051/2008 începând cu data de 1 ianuarie 2009, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 600 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună în anul 2009, reprezentând 3,529 lei/oră iar potrivit art. 94 alin.(39 din Codul familiei când întreţinerea este datorată de părinte sau de cel care adoptă, ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.

Prin urmare, nici raportat la cuantumul salariului minim pe economie nu se poate susţine că judecătoria a încălcat limitele stabilite de Codul familiei, neputându-se susţine nici că pensia de 100 lei stabilită de judecătorie este exagerat de mare raportat la nevoile de întreţinere ale unui copil în vârstă de peste 13 ani.

Prin urmare, se constată că prima instanţă a aplicat corect dispoziţiile legale incidente, motiv pentru care recursul declarat de d-l Ş.B va fi respins.

Domenii speta

Spete similare