Familie

Prin sentinţa civilă nr. 2147/15.11.2010 s-a admis în parte cererea principală formulată de către reclamanta – pârâtă ….., cu domiciliul în Mun. Fălticeni, str. …. sc. .., et. .., ap. 9, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâtul ……., domiciliat în Mun. Fălticeni, Al. … sc. B, et. I, ap. …. jud. Suceava.

 S-a admis în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant.

S-a constatat că masa bunurilor comune se compune din: frigider în valoare de 1000 lei, mobilă bucătărie în valoare de 1400 lei, jaluzele verticale bucătărie în valoare de 80 lei, 2 scaune bucătărie  în valoare de 140 lei, lustră bucătărie în valoare de 20 lei, vase de bucătărie diverse în valoare de 100 lei, 3 prelungitoare  în valoare de 24 lei, 4 perdele în valoare de 400 lei, covor mare dormitor în valoare de 240 lei, 4 draperii în valoare de 200 lei, covor hol în valoare de 70 lei, covor mic dormitor în valoare de  50 lei, comodă cu sertare dormitor în valoare de 360 lei, scaun de birou în valoare de 100 lei, canapea dormitor în valoare de 900 lei, pat dublu dormitor  în valoare de 80 lei, colţar sufragerie în valoare de 1400 lei, masă pliantă sufragerie în valoare de 220 lei, 3 lustre în valoare de 180 lei, saltea relaxa în valoare de 300 lei, cuier baie în valoare de 20 lei, capac wc în valoare de 20 lei, pom crăciun în valoare de 30 lei, calculator în  valoare de 1700 lei, masă calculator în valoare de 120 lei, aparat foto în valoare de 500 lei, imprimantă, în valoare de 250 lei, dulăpior baie în valoare de 120 lei, covor în valoare de 300 lei, aspirator în valoare de 229 lei, maşină tuns în valoare de 100 lei,  tablou în valoare de 60 lei, covor baie în valoare de  30 lei, coş rufe în valoare de 20 lei, oale şi veselă în valoare de 70 lei şi suma de 2000 lei depusă la CAR Învăţământ, valoarea totală a masei partajabile fiind de 12.933 lei.

S-a constatat părţile au o cotă de contribuţie egală, de 1/2 fiecare, la dobândirea bunurilor comune.

S-a constatat că reclamanta - pârâtă are un drept de creanţă în sumă de 7125 lei, reprezentând 1/2 din valoarea îmbunătăţirilor aduse în timpul căsătoriei la imobilul bun propriu al pârâtului - reclamant, situat în ….

S-a constatat că patrimoniul comun este grevat de datorii comune în valoare totală de 3639,53 lei, din care 802,22 lei rate şi dobânzi restante la BRD Groupe Societe Generale şi 2837,31 lei rate şi dobânzi restante la CEC Bank.

Dispune lichidarea stării de devălmăşie.

Atribuie în lotul reclamantei – pârâte următoarele bunuri mobile: calculator, masă calculator, aparat foto, imprimantă, dulăpior baie, covor, aspirator, maşină tuns, tablou, covor baie, coş rufe şi suma de 2000 lei depusă la CAR Învăţământ valoarea lotului fiind de 5429 lei.

Atribuie în lotul pârâtului - reclamant următoarele bunuri mobile: frigider, mobilă bucătărie, jaluzele verticale, 2 scaune bucătărie , lustră bucătărie, vase de bucătărie diverse 3 prelungitoare, 4 perdele, covor mare dormitor, 4 draperii, covor hol, covor mic dormitor, comodă cu sertare dormitor, scaun de birou, canapea dormitor, pat dublu dormitor, colţar sufragerie, masă pliantă sufragerie, 3 lustre, saltea relaxa, cuier baie, capac wc, pom crăciun, oale, veselă şi 2 feţe masă valoarea totală a lotului fiind de 7504 lei.

Obligă pârâtul reclamant să plătească reclamantei - pârâte suma de 2075 lei sultă.

Obligă pârâtul - reclamant să plătească reclamantei–pârâte suma de 7125 lei reprezentând drept de creanţă.

Obligă pârâtul - reclamant să plătească reclamantei–pârâte suma de 1819,76 lei reprezentând aportul său la pasivul ce grevează patrimoniul comun.

Compensează cheltuielile judiciare efectuate de părţi şi obligă reclamanta - pârâtă să plătească pârâtului - reclamant suma de 290 lei cheltuieli de judecată.

Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. 932/227 din 19.03.2010 reclamanta -…….. a chemat în judecată, personal la interogatoriu, pe pârâtul ……, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei în cote de 80% pentru ea şi 20% pentru pârât.

În fapt, arată că s-a căsătorit cu pârâtul la data de …., căsătoria fiind desfăcută prin sentinţa civilă nr. 2222 din 12 noiembrie 2009 a Judecătoriei Fălticeni, rămasă irevocabilă.

Anterior căsătoriei pârâtul avea în proprietate ca bun propriu apartamentul situat în mun. Fălticeni, ………, apartament la care, în perioada convieţuirii, a executat lucrările de îmbunătăţiri indicate în anexa 1, a căror contravaloare o apreciază la suma de 14.250 lei.

Faptul executării lucrărilor de îmbunătăţiri la imobilul proprietatea pârâtului este de natură să genereze un drept de creanţă care face parte din patrimoniul comun dobândit în timpul căsătoriei şi care urmează a fi partajat conform cotei de contribuţie a fiecărei părţi.

Mai arată că au dobândit în timpul convieţuirii bunurile mobile indicate în anexa 2, aflate în posesia pârâtului şi bunurile mobile în anexa 3, aflate în posesia ei, bunuri în valoare de 10.860 lei.

Activul comunităţii de bunuri este grevat de un pasiv reprezentând datorii contractate anterior divorţului, care se compune din:

- suma de 802,22 lei reprezentând rate şi dobânzi restante la data despărţirii în fapt (iunie 2009) din creditul contractat la BRD Groupe Sociwete General cu contractul nr. 506920648/2007;

- suma de 2.837,31 lei  reprezentând rate şi dobânzi restante la data despărţirii în fapt din creditul contractat la CEC Bank la data de 5 mai 2006.

În ceea ce priveşte contribuţia la dobândirea bunurilor comune, consideră că are o contribuţie majoritară de 80%, întrucât  a fost singura care a realizat venituri în perioada convieţuirii, tot ea fiind cea care a prestat munca zilnică în gospodărie şi care s-a ocupat de creşterea şi îngrijirea copilului rezultat din căsătorie.

Sub aspectul modalităţii de lotizare, solicită atribuirea pârâtului dreptul de creanţă şi bunurile mobile aflate în posesia lui, iar ei să-i fie atribuite bunurile mobile pe care le deţine, cu obligarea pârâtului la plata pasivului ce grevează masa bunurilor comune în raport de cota de contribuţie ce va fi stabilită în favoarea sa.

În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 30, 32, 36 C. fam., art. 741-742 C. civ., art. 6731 şi următoarele, art. 276 C. proc. civ.

În dovedire, a anexat înscrisuri şi a solicitat proba testimonială.

Pârâtul a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională (f. 23-26) prin care a arătat următoarele:

- în principiu este de acord cu partajarea bunurilor comune, însă contribuţia la dobândirea bunurilor este egală;

- în timpul căsătoriei au efectuat îmbunătăţiri la apartamentul bunul său propriu, lucrări indicate în anexa 1 la acţiune, pe care le evaluează la suma de 10.160 lei; diferenţele de valori faţă de cele apreciate de reclamantă sunt următoarele:

- geam termopan sufragerie = 700 lei;

- uşă metalică intrare = 700 lei;

- gresie bucătărie+faianţă = 660 lei inclusiv manopera;

- gresie baie+faianţă = 600 lei inclusiv manopera;

- instalaţie sanitară baie = 500 lei (mască – 100 lei, WC – 150 lei, chiuvetă – 150 lei, 2 baterii – 100 lei);

- au mai dobândit împreună bunurile mobile indicate în anexa 2, în valoare totală de 7.024 lei; diferenţele de valori faţă de cele apreciate de reclamantă constau în:

- nu a existat set de scule;

- 3 buc prelungitoare  =  24 lei;

- draperii 3 buc = 200 lei;

- nu au existat becuri ecologice.

- de asemenea, au dobândit bunurile mobile precizate în lista 3 care se află în posesia reclamantei, cu menţiunea că imprimanta are valoarea de 250 lei şi aspiratorul 229 lei;

- solicită pe cale de cerere reconvenţională includerea în masa de partajat a următoarelor bunuri care se află în posesia reclamantei şi pe care aceasta le-a omis să le cuprindă în anexa 3:

- tablou (vază cu flori) – 120 lei;

- covor de baie – 70 lei;

- coş de rufe – 30 lei;

- oale şi veselă – 100 lei;

- 2 feţe de masă – 70 lei;

- suma de 2000 lei ce a fost depusă de reclamantă la CAR Învăţământ şi retrasă de aceasta după despărţirea în fapt;

- este real că după despărţirea în fapt reclamanta a achitat la CEC Bank şi BRD Groupe Sociwete General sumele precizate în acţiune, acest pasiv grevând comunitatea de bunuri;

- nu este de acord cu cotele solicitate de reclamantă, arătând că majoritatea bunurilor precizate în acţiune şi cererea reconvenţională au fost dobândite cu banii rezultaţi de la nunta lor, unde au participat invitaţi în procent de 80% din partea sa şi 20% din partea reclamantei. De asemene, a fost plecat o perioadă scurtă  în Olanda, unde a realizat 1100 euro, care au fost investiţi parte în casă şi altă parte au fost depuşi de reclamantă la CAR Învăţământ. Amândoi au fost angajaţi şi au realizat venituri, iar munca zilnică în gospodărie a fost făcută tot de ei.

În ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea copilului, timp de doi ani el a avut indemnizaţie în acest sens şi doar el s-a ocupat de copil zi şi noapte, reclamanta dormind în cameră separată de cea în care se afla el cu copilul.

În perioada căsătoriei a primit ajutor de la părinţii lui care locuiesc la ţară, ajutor constând în alimentele de bază necesare în gospodărie.

Pe de altă parte, cea mai mare parte din salariul reclamantei era cheltuit pe consultaţii la medici particulari, medicamente, întrucât susţinea permanent că este bolnavă, precum şi pe haine destul de scumpe, produse cosmetice, etc.

Faţă de cele sus-menţionate, reclamanta nu a contribuit cu nimic mai mult la dobândirea bunurilor comune mai ales că majoritatea acestora au fost achiziţionate din banii de la nuntă, iar o parte din creditele pe care le-au achitat împreună până a despărţirea în fapt.

Nu este de acord cu proiectul de partaj propus de reclamantă, ci solicită atribuirea în lotul său a următoarelor bunuri:

-îmbunătăţirile la apartament;

-draperiile;

-pat dublu dormitor;

-saltea relaxa.

Toate celelalte bunuri să fie atribuite în lotul reclamantei inclusiv centrala termică, deoarece sunt în aceeaşi stare în care se aflau la despărţirea lor în fapt, el locuind mai mult la părinţii săi. Solicită acest mod de partajare pentru a evita stabilirea unei sulte împovărătoare în sarcina sa şi pentru a se respecta principiul partajării în natură a bunurilor.

A anexat înscrisuri şi a solicitat proba testimonială.

Prin răspunsul la întâmpinare şi întâmpinare la cererea reconvenţională (f. 32-35) reclamanta – pârâtă a arătat următoarele:

- lucrările de îmbunătăţiri executate în timpul căsătoriei la apartamentul proprietatea pârâtului au valoarea indicată de ea în acţiune;

- în privinţa bunurilor mobile indicate în anexele 2 şi 3 la acţiune, este de acord ca acestea să fie supuse partajului la valorile menţionate în întâmpinare pentru a evita efectuarea unor cheltuieli inutile cu o expertiză merceologică;

- referitor la bunurile ce formează obiectul cererii reconvenţionale a pârâtului (pct. 4 din întâmpinare), precizează următoarele:

- este adevărat că sunt bunuri comune şi se află în posesia sa un tablou în valoare de 60 lei, un covor baie în valoare de 30 lei şi un coş de rufe în valoare de 20 lei, fiind de acord cu partajarea acestor bunuri, dar nu la valoarea exagerată indicată de pârât, ci la valorile reale pe care le-a menţionat;

- nu se află în posesia sa oale şi veselă şi nici două feţe de masă, aceste bunuri rămânând în posesia pârâtului la data despărţirii în fapt;

- este de acord cu includerea în masa partajabilă a sumei de 2000 lei depusă de ea la CAR Învăţământ.

Sub aspectul cotelor de contribuţie la dobândirea bunurilor mobile, îşi menţine în totalitate pretenţiile formulate prin cererea introductivă, în sensul stabilirii unei cote majoritare de contribuţie de 80% în favoarea sa şi a unei cote de 20% în favoarea pârâtului.

Pe tot parcursul căsătoriei pârâtul a manifestat dezinteres faţă de problemele curente ale menajului şi faţă d situaţia financiară a familiei, petrecându-şi timpul în baruri şi restaurante şi risipindu-şi veniturile pe procurarea băuturilor alcoolice şi a ţigărilor. În timp ce ea a efectuat în mod frecvent ore suplimentare (peste norma didactică obişnuită) şi a acordat meditaţii la domiciliu pentru a suplimenta veniturile familiei şi pentru a putea achita împrumuturile contractate în vederea achiziţionării bunurilor comune, pârâtul nu s-a implicat deloc în achitarea obligaţiilor financiare contractate şi nici în cheltuielile curente ale menajului, acesta necontribuind în niciun mod la achiziţionarea bunurilor şi la plata datoriilor comune.

Susţine că la data căsătoriei lor, apartamentul pârâtului se afla într-o stare deplorabilă, nu avea încălzire, nu era mobilat, nu avea niciun fel de îmbunătăţiri, astfel încât din banii obţinuţi la nuntă au efectuat în apartament o serie de lucrări de amenajare, pentru ca acesta să devină locuibil. Au schimbat tâmplăria veche cu tâmplărie nouă din lemn, au montat gresie şi faianţă, iar mai târziu lucrările iniţiale de îmbunătăţiri au fost înlocuite cu tâmplărie termopan şi cu gresie şi faianţă nouă, aceste ultime investiţii fiind suportate în exclusivitate de ea.

De asemenea, pentru montarea uşii metalice la intrare şi pentru procurarea unora din bunurile mobile (colţar, sufragerie, canapea) au beneficiat de ajutor financiar din partea părinţilor ei, care au contribuit cu cea mai mare parte din suma de bani destinată procurării acestor bunuri.

În ceea ce-i priveşte pe părinţii pârâtului, aceştia nu i-au ajutat cu produse alimentare şi nu au contribuit în nici un mod la procurarea bunurilor, nici la creşterea şi educarea copilului, ei fiind total dezinteresaţi de situaţia lor materială.

De asemenea, arată că nu este de acord cu propunerea de lotizare formulată de pârât prin întâmpinare, în sensul de a i se atribui ei centrala termică şi majoritatea bunurilor mobile.

Sub acest aspect, solicită să se aibă în vedere faptul că la data despărţirii în fapt toate bunurile mobile indicate în anexa 2 a acţiunii au rămas în posesia pârâtului, care a locuit în această perioadă în apartamentul său, iar nu la părinţii lui, aşa cum acesta pretinde. În aceste condiţii, pârâtul s-a folosit de bunurile respective, precum şi de lucrările de îmbunătăţiri executate în apartament, fapt care a condus la deprecierea stării lor fizice şi la accentuarea gradului de uzură.

Aşa fiind, având în vedere criteriul posesiei exercitate de la data despărţirii în fapt şi până în prezent, dar şi faptul că ea nu deţine o locuinţă proprie în care să poată fi montată centrala termică, consideră că nu se justifică cererea pârâtului decât de a-i fi atribuite ei bunurile indicate în anexa 3 pe care le deţine efectiv de la data despărţirii în fapt, celelalte bunuri şi lucrările de îmbunătăţiri urmând a fi incluse în lotul pârâtului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că prin sentinţa civilă nr. 2222/12.11.2009 a Judecătoriei Fălticeni, definitivă şi irevocabilă, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părţi la data de 25 iulie 2004.

Instanţa constată că în activul comunităţii de bunuri se includ îmbunătăţirile efectuate la apartamentul pârâtului în timpul căsătoriei părţilor, acestea fiind încorporate imobilului. Aceste îmbunătăţiri reprezintă un drept de creanţă, corespunzător valorii declarate şi însuşite de părţi de 14.250 lei, acesta urmând a fi supus împărţelii şi nu lucrările în materialitatea lor.

Cu privire la acest aspect, atât practica judiciară a lămurit problema în sensul anterior arătat, iar o împărţire în natură ar fi practic imposibilă.

S-a stabilit, referitor la valoarea bunurilor mobile că părţile au achiesat la valorile declarate, contestându-se existenţa  setului de scule şi a becurilor ecologice, cu privire la care nu s-au administrat probe şi care vor fi scoase din masa partajabilă.

De asemenea, opiniile părţilor sunt convergente şi cu privire la posesia exercitată asupra bunurilor mobile după separarea în fapt şi divorţ, cu excepţia oalelor şi veselei şi a două feţe de masă. Instanţa constată că pârâtul a solicitat aceste bunuri prin cererea reconvenţională, acesta a contestat existenţa lor în posesia sa, dar nu a propus probe în sprijinul afirmaţiilor sale, sens în care urmează a se reţine că se află în posesia sa.

Instanţa a constatat că pasivul comunităţii de bunuri a părţilor este compus din două credite, care au fost contractate în timpul căsătoriei, unul la BRD Groupe Societe Generale şi unul la CEC Bank.

Cu privire la cotele de contribuţie ale soţilor la dobândirea bunurilor comune există o prezumţie relativă că acestea sunt dobândite de soţi în cote egale, partea care solicită o cotă de contribuţie mai mare urmând a o răsturna prin probe.

Pentru a dovedi cotele de contribuţie la dobândirea bunurilor comune solicitate de reclamantă, respectiv 80% pentru ea şi 20% pentru pârât, aceasta a propus ca martori pe numitele ……., persoane aflate în relaţii apropiate cu părţile în timpul căsătoriei lor.

Din declaraţiile acestora nu a rezultat ca în timpul căsătoriei contribuţia reclamantei să fie disproporţionat mai mare decât a pârâtului, în cotele solicitate de aceasta. Martorele au arătat că veniturile reclamantei erau mai mari ca ale pârâtului, dar nu au precizat în ce proporţie, iar multe din aspectele declarate le cunosc de la reclamantă, nu le-au perceput direct. Aceste informaţii, primite de la reclamantă trebuie privite cu rezerve, având în vedere subiectivismul unei persoane aflată într-o situaţie dată.

De asemenea, afirmaţiile martorelor referitoare la cheltuielile suplimentare ale pârâtului pe consumul de băuturi alcoolice trebuie privite cu rezerve, acestea au declarat că pârâtul consuma sporadic băuturi alcoolice şi că l-au văzut o dată sub influenţa acestora, nu în stare de ebrietate.

Se poate concluziona că, din probele administrate, nu s-a putut răsturna această prezumţie, activul şi pasivul comunităţii de bunuri urmând a fi partajat în cote egale, de 50% pentru fiecare parte.

Este adevărat că e imposibil a cuantifica exact contribuţiile pe care le aduc  doi soţi în timpul unei căsătorii pentru dobândirea bunurilor comune, acestea putând fi doar aproximate. Însă, în contextul în care a solicitat o contribuţie de 80% reclamanta trebuia să dovedească faptul că pârâtul nu a contribuit cu aproape nimic la dobândirea acelor bunuri, în condiţiile în care s-a dovedit doar o mică diferenţă între veniturile băneşti provenite din salarii şi orele suplimentare, nefăcându-se dovada contrară afirmaţiilor pârâtului că a avut o contribuţie în alimente aduse de la părinţi.

Pentru constituirea loturilor părţilor instanţa va avea în vedere, în primul rând posesia exercitată asupra bunurilor mobile, având-se în vedere că trecerea acestor bunuri de la o parte la alta, fără a le solicita, nu ar fi permisă având-se în vedere că aceste bunuri nu sunt noi. Or, primind un bun pe care nu l-a solicitat, deci i-ar prisosi, o parte ar fi privată de o parte a valorii acelui bun, respectiv valoarea dintre un bun nou – declarată în cursul procesului, bunurile având valoare declarată ca noi - şi unul folosit.

Instanţa va proceda la partajarea activului comunităţii de bunuri pe categorii, respectiv bunurile mobile şi dreptul de creanţă privind îmbunătăţirile aduse apartamentului pârâtului, precum şi a pasivului, urmând ca egalizarea loturilor să se facă prin stabilirea unor sulte.

Domenii speta

Spete similare