Aprecierea culpei conducatorului auto.

Existenţa vinovăţiei sub forma culpei se evaluează atât în raport cu criteriul obiectiv, al posibilităţii oricărui om atent, aflat în aceleaşi împrejurări ca şi făptuitorul, de a prevedea rezultatul, cât şi cu criteriul subiectiv al posibilităţii făptuitorului de a prevedea rezultatul în raport cu însuşirile, capacitatea, experienţa de viaţă şi starea psiho-fizică a acestuia în momentul săvârşirii faptei.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila nr. 1xxx/P/2007, înregistrat la această instanţă sub nr. 3xx/228/2008 s-a dispus trimiterea în judecată penală a inculpatului D. R. pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de 178 alin.2 Cod penal.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În dimineaţa zilei de 24.09.2007, în jurul orelor 500, inculpatul a plecat din Râmnicu Sărat la volanul autoturismului marca Dacia 1310, numărul xx-04-xxx, proprietatea martorului A. V. T., care se afla pe bancheta din dreapta faţă.

În jurul orelor 600, inculpatul a ajuns cu autoturismul pe raza comunei S. şi circula pe DN 22 în sensul de mers Rm. Sărat – Brăila, cu intenţia de a ajunge la Constanţa.

În timp ce inculpatul circula în zona centrală, drumul fiind drept, a observat în faţa sa, la circa 300 metri, trei persoane care se deplasau pe partea dreaptă în sensul de mers al autoturismului. Acesta şi-a continuat drumul, iar la un moment dat din faţă a apărut un alt autovehicul care avea faza mare.

Cu toate că văzuse grupul celor trei persoane din timp, inculpatul a frânat abia după ce a acroşat una din persoane, care circula la circa 1 metru de acostament, spre centul drumului.

La faţa locului s-au prezentat organele de poliţie, care au efectuat cercetarea, iar partea vătămată, în persoana numitei B. R. I. , a fost transportată la Spitalul Judeţean Brăila.

Din procesul verbal de cercetare la faţa locului rezultă că nu s-au constatat urme de frânare pe carosabil.

Inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ.

În aceeaşi zi, partea vătămată B. R. I. a fost transferată la Spitalul Judeţean Galaţi, fiind internată la secţia neurochirurgie, iar la data de 30.09.2007 a decedat.

Din raportul de constatare medico-legală a rezultat că moartea părţii vătămate a fost violentă, cauzată de coma consecutivă unei traumatism cranio-cerebral cu fractură occipitală dreapta, hematom subdural emisferic stâng operat, contuzie cerebrală gravă, S-a mai constatat că leziunile constatate la necropsie au putut fi produse prin lovire de către un autoturism, urmată de proiectare cu impact occipital drept, în condiţiile unui accident rutier, între traumatismul cranio-cerebral şi deces existând legătură directă de cauzalitate.

Fiind audiat, la data de 24.09.2007 inculpatul a declarat că, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe raza comunei S. a observat grupul de persoane de la o distanţă de circa 300 metri, iar la apropierea de acest grup a fost orbit de farurile unui autovehicul care venea din sens invers. În aceste condiţii, a acroşat o femeie care se deplasa pe carosabil pe partea dreaptă.

La data de 21.12.2007, inculpatul D. R. a declarat că a sesizat în scurt prezenţa unei persoane pe carosabil şi atunci a frânat, dar nu a putut evita impactul cu acea persoană.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice.

Din raportul de expertiză tehnică efectuat de expertul I. M. a rezultat că viteza autoturismului Dacia 1310 xx-04-xxx, în momentele premergătoare accidentului a fost de 50 km./h., iar în momentul impactului de 30 km/h, impactul având loc în zona situată la 0,9 – 1 m. faţă de acostamentul din  dreapta al carosabilului, sens de deplasare spre Brăila (carosabil lat de 6 metri) şi cu 9,70+4,35+3=17,05 m. înainte de mijlocul intersecţiei cu drumul comunal (uliţa) cu care se intersectează DN 22, pe direcţia de deplasare Rm-Sărat – Brăila. Cauza accidentului a fost neatenţia şi deplasarea prin locuri nepermise pentru pietoni, adică pe partea carosabilă a DN 22 a părţii vătămate B. R.  I. , dar şi uşoara neatenţie şi lipsa de reacţie a conducătorului auto D. R. la observarea pericolului reprezentat de prezenţa pietonilor pe partea carosabilă a DN 22.  Accidentul nu a putut fi evitat prin frânare şi viraj uşor stânga de către conducătorul auto D. R. de la viteza de 50 km./h., acesta declanşând procesul de frânare de la 25,88 metri de locul pericolului. Conducătorul auto ar fi putut evita accidentul dacă era atent şi declanşa procesul de frânare, în funcţie de viteza cu care circula - 50 km/h -, cu 6,5 m. înainte sau cu 1,55 secunde mai devreme. Pericolul de accident creat de pieton l-a reprezentat faptul că a circulat pe carosabilul DN 22, putând evita accidentul dacă nu se deplasa pe partea dreaptă a carosabilului DN 22 (sens de mers Rm. Sărat – Brăila), creând pericolul de accident. A procedat contrar regulilor de deplasare a pietonilor pe drumurile publice, potrivit cărora nu trebuie să se deplaseze pe carosabil în această zonă din localitate, sau dacă s-a deplasat, să fi făcut-o cât mai aproape de partea stângă a părţii carosabile în direcţia de mers (art.72 din OUG 195/2002).

În cauză au fost identificate şi audiate martorele M. M. şi  M. R. Acestea se deplasau în acea seară împreună cu partea vătămată pe partea dreaptă a şoselei, declarând că partea vătămată B. R. I. se deplasa în stânga lor, la circa 50 – 60 cm. către axul şoselei. Au mai precizat că inculpatul a declanşat procesul de frânare abia după impactul cu victima.

Din cercetările efectuate în cauză rezultă că accidentul de circulaţie s-a produs din culpă comună, fiind vorba atât de vinovăţia inculpatului D. R., dar şi de cea a părţii vătămate.

Situaţia de fapt reţinută mai sus de instanţa de judecată a fost dovedită în cauză cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de constatare, planşe fotografice, schiţa locului faptei, raportul de constatare medico-legală, raportul de expertiză tehnică, declaraţiile martorilor M. M., M. R., A. V., coroborate cu declaraţiile inculpatului de recunoaştere a comiterii faptei.

Fapta inculpatului care, în dimineaţa zilei de 24.09.2007, a condus auto Dacia 1310 cu număr de înmatriculare xx-04-xxx pe DN 22 şi pe raza comunei Ş. , jud. Brăila, fără să adapteze viteza de circulaţie la condiţiile de drum în momentul intersectării cu un alt autovehicul ce venea din faţă, a acroşat-o pe partea vătămată B. R. I., care şi ea circula neregulamentar pe partea dreaptă la cca. 50-60 cm. spre axul şoselei, fapt ce a condus la decesul acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă, prevăzută şi pedepsită de art.178 alin.2 Cod penal.

La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanţa a  avut în vedere pericolul social concret, împrejurările în care s-a comis şi urmările faptei, cât şi conduita sinceră şi cooperantă a inculpatului în timpul procesului penal şi lipsa antecedentelor penale, aceste ultime împrejurări fiind calificate drept circumstanţe atenuante ce fac aplicabile dispoziţiile art. 74 lit. a – c Cod penal şi ale art. 76 lit. d Cod penal. Pentru acelaşi motiv s-a apreciat că scopul educativ al pedepsei se poate realiza şi fără privarea sa de libertate.

Ca urmare, instanţa a dispus condamnarea inculpatului D. R. la pedeapsa închisorii de un an şi patru luni pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.2 Cod penal.

În baza art.71 Cod penal a interzis acestuia exerciţiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza II, b şi c Cod penal pe durata executării pedepsei.

În baza art. 81 Cod penal, a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale şi a celor accesorii pe durata termenului de încercare stabilit conform art. 82 Cod penal, iar în baza art. 359 Cod proc. penală i-a atras atenţia asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor legale privind  suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

S-a luat act totodată ca inculpatul a achitat părţii civile suma de 2.500 lei reprezentând despăgubiri civile.

Domenii speta

Spete similare