Plângere contravenţională. Refuz de cântărire. Art. 8 şi art. 39 din Ordinul nr. 407/ 1999 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea şi efectuarea transporturilor rutiere cu greutăţi şi/sau cu dimensiuni de gabarit care depăşesc limitele maxime ...

Sentinţă civilă 1798 din 15.10.2009


Plângere contraventionala. Refuz de cântarire.

Art. 8 si art. 39 din Ordinul nr. 407/ 1999 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea si efectuarea transporturilor rutiere cu greutati si/sau cu dimensiuni de gabarit care depasesc limitele maxime prevazute în Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Prin plângerea adresata acestei instante si înregistrata la data de 06.07.2009 sub nr. 1978/229/2009 petentul C.N. a chemat în judecata pe intimata D.R.D.P. C., plângere prin care a aratat ca întelege sa conteste procesul verbal de constatare a contraventiei nr. 851180/ 13.06.200,  pe care îl considera netemeinic si nelegal.

În motivare petentul a aratat ca a refuzat de a supune cântaririi vehiculului pe care îl conducea datorita împrejurarii ca agentul constatator nu a stabilit, preliminar, o situatie de depasire a masei maxime admise a vehiculului, folosindu-se de documentele de transport. Astfel, contestatorul opineaza în sensul ca obligatia de a supune vehiculul unei verificari prin cântarire se naste dupa momentul stabilirii pe baza actelor, a faptului ca s-a depasit masa maxima admisa. În cauza, neexistând o prealabila asemenea verificare, se arata ca în mod justificat s-a procedat a refuzul de a supune vehiculul cântaririi.

La data de17.08.2009, prin serviciul registratura, intimata a depus întâmpinare, prin care s-a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiata. Astfel, se arata ca motivul pentru care petentului i s-a întocmit un proces verbal este acela ca acesta a refuzat cântarirea vehiculului de catre echipajul EMCATR, pe DN A 2 km 144+100 F. Fata de motivele invocate de catre petent, intimata a apreciat ca acestea sunt neîntemeiate. Mai mult, se arata ca refuzul se datoreaza cel mai probabil datorita faptului ca petentul  a încercat sa evite sanctionarea sa mai aspra, în cazul în care s-ar fi stabilit conducerea de catre acesta a unui vehicul cu o masa depasita. Conducatorul auto nu a avut obiectiuni fata de cele consemnate în proces verbal si l-a si semnat pe acesta din urma, la rubrica „ Alte mentiuni” a aratat ca recunoaste fapta.

Prin procesul-verbal nr. 851180 încheiat la data de 13.06.2009 de reprezentantii intimatei Directia Regionala de Drumuri si Poduri C., din cadrul Companiei Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, petentul a fost sanctionat contraventional cu amenda în cuantum de 3.000 lei pentru savârsirea faptei prevazute de art. 60 al. 1 lit. h) din O.G. nr. 43/1997, retinându-se ca a refuzat sa supuna cântaririi autovehiculele cu numerele de înmatriculare B 82 PKT si B 83 XAL, pe care le conducea la acea data.

Potrivit dispozitiilor art. 39 ale Ordinului nr. 407/ 1999 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea si efectuarea transporturilor rutiere cu greutati si/sau cu dimensiuni de gabarit care depasesc limitele maxime prevazute în Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor „ În situatiile în care instalatiile de cântarire prevazute la art. 37 nu functioneaza sau în lipsa acestora, greutatea totala se stabileste din documentele aflate la bordul autovehiculului: C.M.R., carnet TIR, factura, certificat de înmatriculare etc., fara aplicarea tolerantelor”. Ori, în masura în care instalatia de cântarire functiona, singura modalitatea legala în vedere aflarii greutatii marfii transportate era cântarirea efectiva cu folosirea instalatiei de cântarire. Stabilirea greutatii transportului din documente nu este în nici un caz o procedura prealabila si obligatorie, ci doar o alternativa de urmat în cazuri limitative. Astfel, instanta retine ca în masura în care nu rezulta din nici un act aflat la dosarul cauzei imposibilitatea folosirii instalatiei de cântarire, nu se poate stabili faptul ca agentului constatator i-ar fi revenit obligatia de a proceda la stabilirea masei transportului pe baza documentelor.

Mai mult, potrivit art. 8 din Ordinul nr. 407/ 1999 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea si efectuarea transporturilor rutiere cu greutati si/sau cu dimensiuni de gabarit care depasesc limitele maxime prevazute în Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, rezulta ca verificarea prin cântarirea greutatilor pe axe si a celor totale, precum si prin masurarea dimensiunilor de gabarit la vehiculele rutiere care circula pe drumurile publice, precum si tarifarea pentru depasirea limitelor maxime admise de greutate si/sau de gabarit se efectueaza de catre personalul A.N.D. în pctf si, pe reteaua interna de drumuri, de personalul administratorului acesteia. Astfel,  urmeaza a se retine faptul ca solicitarea agentului constatator angajat al Directiei Regionala de Drumuri si Poduri C., din cadrul Companiei Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, a fost legitima si în perfecta concordanta cu atributiile pe care acesta era îndreptatit sa le exercite.

În consecinta, având în vedere cele de mai sus precum si faptul necontestat de catre petent, cu privire la aceea ca într-adevar el a refuzat sa permita cântarirea vehiculelor instanta a apreciat ca procesul verbal este temeinic întocmit motiv pentru care a respins plângerea ca neîntemeiata.