În cazul în care obligaţia pârâtului izvorăşte dintr-un contract de împrumut, care are ca obiect o sumă de bani, se apreciază că în cauză daunele-interese pentru neexecutare reprezintă de fapt dobânda legală.

Sentinţă civilă 888 din 04.05.2011


Reclamantul X a chemat în judecată pe pârâtul Y solcitând ca prin hotărâre judecătorească pârâtul să fie obligat la plata sumei de 18000 euro, reprezentând împrumut acordat si la plata dobânzii legale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul arată că l-a împrumutat pe pârât pe bază de chitanţă de mână, cu suma de 18000 euro. Acesta trebuia să îi restituie suma împrumutată însă nu  s-a conformat acestei obligaţii.

În drept îşi întemeiază cererea pe dispoziţiile art. 969, art. 1576 şi următoarele cod civil, art. 274.

Pârâtul nu a depus întâmpinare.

Din chitanţa de mână depusă la dosar, rezultă că la data de 01.07.2010 X l-a împrumutat pe Y cu suma de 18000 euro, urmând să o înapoieze lao anumită dată.Martorii audiaţi la cerere reclamantului au declarat să reclamantul l-a împrumutat pe pârât cu suma de 18000 euro, acesta urmând să o restituie peste o lună. De la  reclamant au aflat că pârâtul nu a restituit împrumutul acordat nici până  în prezent. Martorul A a văzut când pârâtul a primit banii de la reclamant si când s-a încheiat chitanta, pe care a semnat si el.

Potrivit art. 970 cod civil, convenţiile trebuie executate cu bună credinţă.

Conform art. 969 cod civil, convenţiile legal făcute, au putere de lege între părţile contractante.

Potrivit art. 1576 Cod civil, împrumutul este un contract prin care una dintre părţi dă celeilalte oarecare câtime de lucru, cu îndatorire către dânsa de-a restitui atâtea lucruri  de aceeaşi specie şi calitate.

 Conform art. 1584 cod civil, împrumutatul este dator să restituie lucrurile împrumutate în aceeaşi cantitate, calitate, şi la timpul stipulat.

Potrivit art. 977 cod civil interpretarea interpretarea contractelor se face după intenţia comună a părţilor contractante, iar nu după sensul literal al termenilor.

Conform art. 984 cod civil convenţia nu cuprinde decât lucrurile asupra cărora se pare că părţile şi-au propus a contracta, oricât de generali ar fi termenii cu care s-a încheiat.

În cauză se constată că reclamantul l-a împrumutat pe pârât cu suma de 18000 euro. Data scadenţei rezultă din cuprinsul chitanţei de mână întocmită de părţi. Pârâtul nu şi-a îndeplinit  obligaţia de restituire a sumei de bani împrumutată până în prezent.

Potrivit art. 1587 Cod civil, se pot stipula dobânzi pentru un împrumut de bani.

Potrivit art. 1586 Cod civil, dacă împrumutatul nu întoarce în timpul stipulat lucrurile împrumutate sau valoarea lor, trebuie să plătească şi dobânzi din ziua cererii de chemare în judecată.

Conform  art. 1088 Cod civil, la obligaţiile care au ca obiect  o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânzile legale. Aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ţinut a justifica despre vreo pagubă.  Nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care după lege dobânda curge de drept.

Potrivit art. 1 din OG nr. 9/2000, părţile sunt libere să stabilească în convenţie rata dobânzii pentru întârziere la plata unei obligaţii băneşti.

Conform art. 2  din OG nr. 9/2000 în cazul în care potrivit dobânzilor legale sau prevederilor  contractuale, obligaţia este purtătoare de dobânzi fără a se arăta rata dobânzii, va plăti dobânda legală.

Contractul de împrumut este de consumaţie şi cu titlu oneros. Obiectul său îl constituie o sumă e bani, care se împrumută cu obligaţia pentru împrumutat să restituie suma, plus o altă sumă numită dobândă pentru folosinţa sumei de bani împrumutată.

Având în vedere că obligaţia pârâtului izvorăşte dintr-un contract de împrumut, care are ca obiect o sumă de bani, se apreciază că în cauză daunele-interese pentru neexecutare reprezintă de fapt dobânda legală.

Data de la care suma împrumutată este purtătoare de dobânzi, este data introducerii acţiunii în lipsa unei alte date stabilite în conventie.

Având în vedere probatoriul administrat în cauză, textele de lege invocate, concluziile şi considerentele reţinute mai sus, precum şi faptul că pârâtul nu a restituit la termenul stipulat (la data scadenţei), suma de bani împrumutată, instanţa consideră că cererea este întemeiată, urmând a o admite.