Divorţ

Sentinţă civilă 310 din 25.04.2013


Dosar nr. (…) divorţ 

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ÎNTORSURA BUZĂULUI

JUDEŢUL COVASNA

SENTINŢA CIVILĂ NR. 310

Şedinţa publică din 25 aprilie 2013

Instanţa constituită din :

PREŞEDINTE : (…)– Judecător

GREFIER : (…)

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cererii formulate de reclamantul-pârât reconvenţional (...) prin mandatar av. (...) în contradictoriu cu pârâta-reclamantă reconvenţional (...), având ca obiect divorţ.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au răspuns părţile şi nici reprezentantele acestora.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că s-au depus la dosar concluzii scrise din partea reclamantului-pârât reconvenţional, prin mandatar av. (...), precum şi din partea pârâtei-reclamantă reconvenţional, prin av. (...), după care :

Concluziile şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea din 18.04.2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentinţă, iar instanţa în vederea deliberării a amânat pronunţarea pentru data de 25.04.2013.

Instanţa în urma deliberării a pronunţat sentinţa de mai jos.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă constată :

 Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. (…), reclamantul (...) prin mandatar av. (...) a chemat în judecată pe pârâta (...) solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună desfacerea căsătoriei încheiate între părţi, din culpă comună, reluarea numelui de către pârâtă avut anterior căsătoriei acela de „(...)” şi obligarea acesteia la plata a ½ din cheltuielile de judecată.

În fapt, s-a arătat că încă de la începutul căsătoriei părţilor, pârâta a manifestat o atitudine lipsită de tandreţe şi sensibilitate fiind o fire recalcitrantă, certăreaţă generând scandaluri şi certuri constante în familie. De circa 20 de ani pârâta s-a despărţit cu banii de reclamant între cei doi nemaiexistând niciun fel de comunicare, de sprijin material sau moral şi afecţiune.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 373 lit. b, 379 şi 383 alin. 3 Cod civil şi art. 274 C.pr.civ.

Acţiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 39 lei (f. 5) şi timbru judiciar în sumă de 0,3 lei (f. 3).

Reclamantul a solicitat şi instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei (f. 73-76) şi cu martori. Astfel, au fost depuse, în copie : certificat de căsătorie (f. 6) şi C.I. reclamant (f. 7) şi au fost audiaţi martorii (...) (f. 83) şi (...) (f. 84).

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nedovedită, cât şi cerere reconvenţională prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a reclamantului-pârât reconvenţional, revenirea la numele avut anterior încheierii căsătoriei acela de „(...)”, obligarea reclamantului-pârât reconvenţional la acordarea către pârâta-reclamantă reconvenţională a unei prestaţii compensatorii, permanente, în cuantum de ¼ din venitul său lunar, conform art. 390 C.civ., cu titlu de despăgubire, conform art. 388 C.civ., atribuirea către pârâta-reclamantă reconvenţională, în integralitate a dreptului de proprietate asupra locuinţei, casă de locuit, situată în (…), neintabulată în CF, construită în timpul căsătoriei şi evacuarea reclamantului-pârât reconvenţional din imobilul anterior amintit, cu cheltuieli de judecată.

În esenţă, în motivarea cererii reconvenţionale, pârâta-reclamantă reconvenţională a arătat că din căsătoria părţilor nu au rezultat copii, aceasta având însă un copil, cu grad de handicap accentuat dintr-o altă relaţie care iniţial nu părea să-l deranjeze sau să-i creeze disconfort reclamantului-pârât reconvenţional. Ulterior existenţa copilului acesteia l-a deranjat pe reclamantul-pârât reconvenţional care îl jicnea. Pentru a substitui această nemulţumire, deşi reclamantul-pârât reconvenţional a jicnit-o şi a lovit-o, pârâta-reclamantă reconvenţională a edificat o locuinţă mai mare care să permită accesul separat atât pentru ea, cât şi pentru copilul acesteia. De peste 4 ani părţile s-au despărţit în fapt, fiecare gospodărindu-se separat. În continuare, se arată că reclamantul-pârât reconvenţional a fost reţinut, ulterior arestat preventiv pentru săvârşirea infracţiunii de viol asupra copilului pârâtei-reclamante reconvenţionale – dos. nr. (…) al Judecătoriei Întorsura Buzăului.

Pârâta-reclamantă reconvenţională a solicitat şi instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului-pârât reconvenţional (f. 71-72) şi cu martori. Astfel, au fost depuse, în copie : certificat de handicap (f. 21), certificat de căsătorie (f. 22), acte din dos. de urmărire penală nr. (…) al Parchetului de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului (f. 36-58) şi C.I. reclamant (f. 7) şi au fost audiaţi martorii (…) (f. 81) şi (...) (f. 82).

Examinând actele dosarului, instanţa reţine următoarele:

Aşa cum reiese din certificatul de căsătorie depus la dosar, în copie (f. 6), părţile s-au căsătorit în data de 14 septembrie 1981, în (…), căsătoria fiind înregistrată în Registrul Stării Civile al comunei (…) sub nr. (…), acestea având ultimul domiciliu conjugal în (…).

Din căsătoria părţilor nu au rezultat copii, pârâta-reclamantă reconvenţională având un copil cu grad accentuat de handicap dintr-o altă relaţie anterioară căsătoriei.

În privinţa desfacerii căsătoriei, instanţa reţine că în baza art. 373 lit. b C.civ., divorţul poate avea loc, atunci când din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

În cazul de faţă, instanţa, astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor pârâtei-reclamante reconvenţionale : (…) (f. 81) şi (...) (f. 82) reţine faptul că relaţia dintre soţi a decurs la început normal. În timpul căsătoriei, părţile au finalizat şi extins casa în care locuiau. Relaţia dintre acestea a degenerat, în principal, datorită faptului că reclamantul-pârât reconvenţional stătea mai mult în vizită la rudele acestuia unde consuma băuturi alcoolice şi pe care le împrumuta în mod frecvent cu diferite sume de bani, astfel că pârâta-reclamantă reconvenţională era obligată să suporte cheltuielile curente ale gospodăriei. Mai mult decât atât, în urma certurilor dintre părţi, reclamantul-pârât reconvenţional a lovit-o pe pârâta-reclamantă reconvenţională. De circa 2 ani părţile s-au despărţit în fapt, fiecare locuind într-o parte din casă folosindu-se de intrări separate. Din cauza împrumuturilor pe care le făcea reclamantul-pârât reconvenţional, părţile s-au separat cu banii de circa 6-7 ani.

Din declaraţiile martorilor reclamantului-pârât reconvenţional : (...) (f. 83) şi (...) (f. 84) rezultă că, iniţial, părţile s-au înţeles bine însă în timp relaţie dintre acestea a degenerat, în principal, datorită faptului că pârâta-reclamantă reconvenţională îi reproşa că acesta îşi vizita des rudele şi le împrumuta cu diferite sume de bani. Acesta plângea şi zicea că pârâta-reclamantă reconvenţională îl batjocorea şi blestema, cum a făcut-o şi în faţa colegilor de muncă de la UTB Braşov în perioada în care cei doi erau colegi de muncă. Mai mult decât atât, în urmă cu circa 5-6 ani părţile s-au despărţit în fapt, reclamantul-pârât reconvenţional locuind separat de pârâta-reclamantă reconvenţională. De asemenea, un alt factor care a dus la tensionarea relaţiei dintre cei doi ar fi fost refuzul acesteia de a face copii cu reclamantul-pârât reconvenţional. Deşi uneori reclamantul-pârât reconvenţional consuma băuturi alcoolice, acesta nu devenea agresiv. Ulterior despărţirii în fapt, reclamantul-pârât reconvenţional a vrut să divorţeze de 2-3 ori, de fiecare dată s-a împăcat cu pârâta-reclamantă reconvenţională şi a renunţat. Nu în ultimul rând, din cele două declaraţii reţine faptul că părţile s-au despărţit cu banii de circa 15-20 ani.

Declaraţiile martorilor ambelor părţi se coroborează cu şi răspunsurile la interogatoriile luate acestora (f. 71-72 şi 73-76). Astfel, pârâta-reclamantă reconvenţională recunoaşte faptul că l-a jicnit pe soţul ei întrucât şi acesta o jicnea la rândul său, precum şi că acesta împrumuta diferite sume de bani rudelor sale. De asemenea, aceasta arată că părţile s-au despărţit cu banii de circa 10 ani şi în fapt de 2-3 ani.

Din probele mai sus administrate, instanţa constată că prin atitudinea fiecăruia, ambele părţi se fac vinovate de desfacerea căsătoriei neputându-se reţine culpa exclusivă a reclamantului-pârât reconvenţional în condiţiile în care din probele administrate în prezenta cauză rezultă că şi pârâta-reclamantă reconvenţională se face vinovată de desfacerea căsătoriei.

În concluzie, având în vedere cele mai sus reţinute, instanţa, în baza art. 373 lit. b raportat la art. 379 alin. 1 C.civ., va dispune căsătoria părţilor încheiată în data de (…)şi înregistrată în registrul stării civile al Primăriei comunei Sita Buzăului sub nr. (…) din culpa comună a părţilor.

Privitor la numele soţilor pe viitor, se va reţine că urmare a încheierii căsătoriei, pârâta-reclamantă reconvenţională, a dobândit numele de familie al soţului. Având în vedere că între soţi a intervenit o învoială, conform art. 383 alin. 1 Cod civil, instanţa urmează a lua act de aceasta, motiv pentru care se va încuviinţa ca aceasta, să-şi reia numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de „(...)”.

Având în vedere soluţia pronunţată în privinţa desfacerii căsătoriei – din culpa comună a părţilor – instanţa, în baza art. 388 şi 390 C.civ., va respinge petitele cererii reconvenţionale privind obligarea reclamantului-pârât reconvenţional la acordarea către pârâta-reclamantă reconvenţională a unei prestaţii compensatorii, permanente, în cuantum de ¼ din venitul său lunar, cu titlu de despăgubire, atribuirea către pârâta-reclamantă reconvenţională, în integralitate a dreptului de proprietate asupra locuinţei, casă de locuit, situată în (…), neintabulată în CF, construită în timpul căsătoriei, precum şi evacuarea reclamantului-pârât reconvenţional din imobilul anterior amintit, ca neîntemeiate.

Astfel, instanţa va admite acţiunea de divorţ formulată de reclamantul-pârâtul reconvenţional (...) în contradictoriu cu pârâta-reclamantă reconvenţională (...) şi va admite în parte cererea reconvenţională a acesteia, doar în privinţa numelui.

În baza art. 274 C.pr.civ. instanţa va obliga pârâta-reclamantă reconvenţională să plătească reclamantului-pârâtul reconvenţional suma de 19,65 lei reprezentând ½ din cheltuielile de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE :

Admite acţiunea de divorţ formulată de reclamantul-pârâtul reconvenţional (...), domiciliat în (…), cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în (…) în contradictoriu cu pârâta-reclamantă reconvenţională (...), domiciliată în (…).

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă reconvenţională (...) în contradictoriu cu reclamantul-pârâtul reconvenţional (...).

Desface căsătoria părţilor încheiată în data de 14 septembrie 1981 şi înregistrată în registrul stării civile al Primăriei comunei Sita Buzăului sub nr. (…) din culpa comună a părţilor.

Dispune ca pentru viitor pârâta să revină la numele purtat anterior căsătoriei acela de „(...)”.

Respinge restul petitelor cererii reconvenţionale, ca neîntemeiate.

În baza art. 274 C.pr.civ. obligă pârâta-reclamantă reconvenţională să plătească reclamantului-pârâtul reconvenţional suma de 19,65 lei reprezentând ½ din cheltuielile de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 25.04.2013.

PREŞEDINTE, GREFIER,

  (…) (…)

RED. jud. (…).

TEHNORED. gr. (…).

5 ex./10.05.2013

Domenii speta