Neregularitatea actului de sesizare a instantei. lipsa descrierii in concret a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata

Prin sentinta penala nr.3219/27.10.2008 a Judecatoriei Iasi, instanta a constatat neregularitatea rechizitoriului din data de 22.04.2008 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Iasi si in baza art.300 alin.2 Cod procedura penala a dispus restituirea cauzei catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Iasi în vederea refacerii actului de sesizare a instantei.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut ca potrivit dispozitiilor art.263 alin.1 Cod procedura penala, unul din elementele esentiale pe care rechizitoriul trebuie sa îl cuprinda, se refera la descrierea faptei/faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecata, fapte cu privire la care, potrivit art.317 CPP, urmeaza a se efectua cercetarea judecatoreasca în cursul careia se vor administra probele necesare pentru a se dovedi existenta faptei penale, a celorlalte cerinte privitoare la fapta ce intra în continutul constitutiv al infractiuni precum si cu privire la împrejurarile în care fapta a fost savârsita.

În cauza de fata, fiecare din inculpati au fost trimisi în judecata în judecata pentru savârsirea unor infractiuni în forma continuata respectiv infractiunile de fals în înscrisuri sub semnatura privata, delapidare, si abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, or, potrivit art.41 alin.2 Cod penal infractiunea continuata presupune savârsirea la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, a unor actiuni sau inactiuni (acte materiale) care constituie ele însele fapte prevazute de legea penala.

Prin actul de sesizare a instantei au fost descrise doar cate un act act material cu privire la infractiunile de fals material în înscrisuri sub semnatura privata si delapidare.

Or, infractiunea continuata reprezinta o forma a unitatii legale de infractiuni prin care fapte penale, care sunt apte prin ele însele sa realizeze continutul infractiunii, sunt reunite prin vointa legiuitorului într-o infractiune unica (ca urmare a faptului ca au fost savârsite în baza aceleiasi rezolutii infractionale). Aceste acte materiale ce intra în continutul infractiunii continuate, fiind ele însele fapte penale, trebuie, asa cum am aratat anterior, prezentate în rechizitoriu cu toate elementele ce au relevanta penala sub aspectul continutului infractiunii, fiind totodata necesar sa rezulte manifestarea de vointa a procurorului în sensul trimiterii în judecata.

Însa, în cauza de fata, nu sunt descrise în mod concret în rechizitoriu alte acte materiale ce realizeaza continutul presupuselor infractiuni în forma continuata pentru care inculpatii au fost trimisi în judecata, rechizitoriul cuprinzând formulari cu caracter generic de genul: „în mai multe rânduri” (care si câte?, n.n.), „a achitat cereri de împrumut care apartineau altor casieri” (câte si de catre cine erau formulate cererile si caror casieri au fost încredintate?, n.n.), „a încredintat valori banesti altor persoane decât cele în drept sa le primeasca” (care sunt aceste valori si caror persoane au fost încredintate?, n.n.), „a completat date de identitate ale beneficiarilor de credit si a semnat chitante aferente fara sa faca confruntarea cu documentele originale” (aceste date au fost completate la cererea coinculpatului? datele respective au fost completate în scopul încasarii unor sume de catre vreunul din inculpati?, n.n.), „desi nu avea acces la achitarea sumelor de bani catre beneficiarii împrumuturilor, el a preluat valorile banesti” (care erau beneficiarii? despre ce valori banesti este vorba? inculpatul a preluat singur sumele retinute ca fiind însusite?, n.n.).

Alte neregularitati ale rechizitoriului privesc infractiunea de fals material în înscrisuri sub semnatura privata în forma continuata prevazuta de art. 290 Cod penal cu  aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.

Potrivit textului de incriminare al infractiunii, elementul material al acesteia consta în falsificarea unui înscris sub semnatura privata într-unul din modurile prevazute de art.288 Cod penal, respectiv prin contrafacerea scrierii sau subscrierii, ori prin alterarea acestuia, iar faptul ca s-a retinut forma continuata a infractiunii presupune existenta mai multor acte materiale de falsificare a unor asemenea înscrisuri si, evident, mai multe înscrisuri falsificate ce constituie obiectul material al infractiunii.

Asa cum este prezentata în termeni generali în rechizitoriu, infractiunea de fals ar constitui o infractiune mijloc necesara savârsirii infractiunii scop de delapidare si, prin urmare, existenta acestei infractiuni mijloc are relevanta si sub aspectul infractiunii de delapidare pentru care inculpatii au fost trimisi în judecata (de altfel, din rechizitoriu nici nu rezulta în mod clar daca inculpatii au fost trimisi pentru savârsirea unor infractiuni distincte ori pentru savârsirea câte unei infractiuni unice savârsita în participatie penala).

Or, instanta observa un singur act material de falsificare descris în mod concret în rechizitoriu, in timp ce cu privire la alte acte materiale ce ar trebui sa intre în continutul infractiunii se folosesc formulari generice, retinându-se ca „în mai multe rânduri, învinuitul CC a completat si semnat mai multe cereri, pe care i le aducea învinuitei CE, iar aceasta le completa cu seriile si numerele de buletin fictive, care îi erau aduse de catre învinuitul CC, scrise pe o bucata de hârtie, fara a-i fi predate si cartile de identitate si elibera chitantele pentru diferite sume de bani, pe care le înmâna învinuitului CC, acestea fiind semnate indescifrabil la rubrica aferenta împrumutatului, de catre unul din cei doi învinuiti”.

În cursul urmaririi penale nu s-a dispus efectuarea unei expertize grafoscopice (esentiala în asemenea cauze) si nici nu s-au administrat alte mijloace de proba prin care sa se identifice înscrisurile presupus a fi falsificate, iar în cuprinsul rechizitoriului nu sunt mentionate alte date sau elemente care sa permita instantei sa identifice aceste înscrisuri falsificate, în rechizitoriu nefiind mentionat numarul acestor înscrisuri falsificate, natura juridica si continutul acestor înscrisuri, persoanele la care se refera înscrisurile si care din inculpati a savârsit actele materiale de contrafacere a scrisului ori subscrisului.

Nefiind indicate înscrisurile presupus a fi falsificate, lipseste si manifestarea de vointa a procurorului în sensul deducerii judecatii a actelor materiale de falsificare a înscrisurilor respective.

Mai mult, neindicarea acestor înscrisuri ce constituie obiectul material al infractiunii prevazute de art.290 Cod penal împiedica si justa solutionare a cauzei întrucât în cazul infractiunilor de fals, instanta, potrivit art.348 Cod procedura penala, are obligatia de a anula înscrisurile declarate false.

Pentru toate aceste considerente, constatând ca rechizitoriul nr..../P/2005 din data de 22.04.2008 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Iasi nu întruneste conditiile prevazute de art.263 alin.1 Cod procedura penala, iar neregularitatile mentionate nu pot fi înlaturate prin acordarea unui termen (un asemenea termen nici nu a fost cerut), instanta urmeaza ca în baza art.300 alin.1 Cod procedura penala sa constate neregularitatea rechizitoriului si, în baza art.300 alin.2 Cod procedura penala, sa dispuna restituirea cauzei catre Parchetul de pe lânga Judecatoria Iasi în vederea refacerii actului de sesizare a instantei.

Domenii speta

Spete similare