Buna credinţă la edificarea unei construcţii.

Buna credinţă  la edificarea unei  construcţii. Momentul  în raport de care se analizează buna credinţă.

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 205 din12 Februarie 2010

Prin actiunea formulata de  reclamantul C. I.  a chemat in judecata civila pe piritul C. T. solicitând  instanţei ca,  prin hotarirea ce se va pronunta, sa  fie obligat piritul sa  demoleze temelia si sa  ridice materialele  de constructie precum si materialele  rezultate din demolarea  temeliei aflate  pe terenul  din pct. ‘Vatra satului “, iar in caz de refuz sa  fie autorizat sa efectueze  lucrarea pe cheltuiala piritului.De asemenea, a  solicitat oligarea piritului  la plata cheltuielilor de  judecata.Motivind in fapt  actiunea, a aratat  ca  este proprietar al terenului in suprafata de 2021 mp.  situat in pct ‘Vatra satului-Ferigi”,  ce  a fost atribuit prin partajul din anul 1986, pe care si-a intemeiat gospodaria; in anul 2001  a solicitat,in cadrul  dosarului nr. 1142/2001  granituirea proprietatilor, cererea  sa fiind admisă prin sentinta civila nr. 1029  din 18 mai 2001, ce a fost pusa in  executare la  4.10.2001; ulterior  acestei puneri in executare,  piritul a edificat  o temelie si a ridicat un zid din BCA  pe o lungime de  aproximativ 13,30 ml şi o latime de 0,70 m  pe terenul sau.In drept a  invocat art. 1075 c.civ.  si art. 580  indice 2 si  art. 580 indice 3  al. 2 c.pr.civ.  iar in  probatiune a  solicitat  acte, martori,  expertiza tehnica si interogatoriul piritului.

Actiunea  a  fost legal timbrata.

Piritul, legal citat, s-a prezentat in instanta, insa nu a formulat intimpinare.Acesta si-a exprimat pozitia cu privire la actiunea reclamantului prin raspunsul la interogatoriu, luat din oficiu de instanta in sedinta publica din  19 septembrie 2008 (f. 17) si  in sedinta publica din  11 decembrie 2009 (f. 135).

La dosar s-au depus inscrisuri, s-au atasat spre consultare dosarul  nr. 1142/2001 al J. H. si dos.nr. 2945/1986 al J.V., s-a luat interogatoriu din  oficiu partilor ( f.135,136.17,30 ), s-au audiat martorii I. D. (f. 49) G. A. (f.50),C. E. (f.31) si P. P. (f. 32) , s-au solicitat relatii de la P. C. ce au fost inaintate prin adresa nr. 4797/23.10.2008 (f. 37) si prin adresa nr. 5412 din 5.12.2008 (f. 56), si s-a efectuat un raport de expertiza  specialitatea topometrie cadastru  (f. 114-122) de experta D.M. F. si  un raport  de expertiza  specialitatea constructii (f.128-1330) de expertul  C. M. C.

Deliberind, instanta  constata in fapt si in drept cele ce urmeaza: partile din proces sunt rude, in sensul ca  reclamantul este nepotul de frate  al piritului. Intre pirit  si tatal reclamantului, C. G. a intervenit sistarea starii de indiviziune succesorala, cu privire la  bunurile ramase de la autorii comuni C. M. si C. N. , in anul 1986, prin sentinta civila nr. 6216 din  25 decembrie 1986 ( f. 38).Prin aceasta hotarire,  tatal reclamantului a primit in lot teren in pct  “Vatra satului Ferigi’ in  suprafata de 400 mp. constructii si  1642 mp. arabil iar piritul a primit in lot, in acelasi punct ,  teren in suprafata de  1548 mp. arabil si 308 mp., constructii.

Suprafetele primite in lot prin  partajul din anul 1986, au fost identificate grafic de experta D.M.F. in anexa 1 la raportul de expertiza  de la f. 122.

La data partajului  intre terenul primit de tatal reclamantului si  terenul primit de pirit nu exista  gard  despartitor – in acest sens partile avind o pozitie  comuna. In legatura cu delimitarea in fapt intre cei doi  frati a  terenului din pct.  Acasa-Ferigile, partile au avut pozitii diferite.Astfel;  reclamantul a pretins ca  tatal sau a edificat un gard  din lemn ; piritul a  pretins ca la  data decesului fratelui sau, nu exista gard desparţitor.Sustinerea piritului este confirmata de martorii  C. E. (f. 31) si  P. P. (f. 32), acestia aratind ca  piritul a  inceput sa-si edifice casa inainte de a fi edificat gardul.In  consecinta, se retine de instanta, ca la data cind piritul a inceput constructia casei acesta si  tatal  reclamantului nu aveau delimitate prin gard terenurile primite  in lot.

In ce priveste data la care piritul a inceput constructia casei , piritul a pretins ca a  edificat casa  in anul 1991  ( raspuns la interogatoriu f. 17 si f. 135), iar reclamantul a pretins  prin actiune, ca piritul si-a edificat casa  dupa ce s-a facut  punerea in executare de executorul judecatoresc a hotaririi pronuntate in cadrul granituirii.Ulterior, prin raspunsul la interogatoriu luat din oficiu, a pretins ca  la data  la care s-a facut expertiza in cadrul actiunii in granituire  casa  era edificata insa nu era  finalizata  (f. 30).Din schita de la f. 40 , intocmita in vedera edificarii construcţiei, rezulta ca a fost executata in 1991, data se se coroboreaza cu declaratia martorei C. E.  (f. 31) si cu  relatiile  inainte de  P. C.(f. 56), din care rezultă că piritul a  inceput lucrarile de constructie  cit timp fratele sau era in viata.Prin aceeasi adresa se mentioneaza ca fratele  piritului a decedat la  16 decembrie 1994, deci construcţia casei a  inceput inainte de aceasta data.

Pentru edificarea constructiei  s-a intcomit schita de la f. 40, in care se evidentiaza grafic terenul  piritului din pct Acasa Ferigile, ca avind o  latime la stada de  8  ml,  iar terenul  fratelui sau-C. G. avea aceeasi latime de  8 ml. Aceasta schita a fost aplicata pe teren de experta D. M., in anexa 2 fila 121, si din identificarea grafica, cit si din concluziile expertei rezulta ca  aceasta schita nu respecta  partajul din anul 1986 in sensul ca  suprafata S2 de 45 mp.  este cuprinsa in  proprietatea piritului, desi  prin partajul din anul 1986 a fost atribuita in lot tatalui reclamantului.In raport de  schita  de la f. 40 rezulta ca piritul a edificat  casa cu respectarea  acestei schite,  casa edificata  incadrindu-se in  latimea de 8 ml identificata grafic de inginerul A.I.,insa nu  respecta partajul din anul 1986,o parte din constructie, de  8 mp.,identificata în anexa 2 cu culoare galbena, fiind  amplasata pe terenul reclamantului. In acelasi sens a concluzionat experta  prin raspunsul la obiectivul nr. 5 (f. 118).

In anul 2001  reclamantul a solicitat granituirea terenurilor  in acest sens pronuntindu-se  sentinta civila nr. 1029 din  18 mai 2001 de J. H. in dos.nr. 1142/2001 ( f. 7) prin care s-a stabilit linia de hotar  pe alinimanetul AB-BC-CD-AD  stabilit de expertul T.C. (f.11)

Aplicind in teren  aceasta schita  experta D. M. a concluzionat  ca  granituirea  s-a  facut conform hotaririi de partaj din anul  1986 si  atit in raport de  hotarirea de partaj (s.c. 6216/1986)  cit si in raport de  hotarirea pronuntata in cadrul granituirii (s.c.1029/2001) casa edificata pe pirit  este  situata in parte pe terenul reclamantului,  ocupind  8mp. din proprietatea acestuia (suprafata ocupata fiind identificata cu culoare galbena in anexa-f.121).

Fiind in discutie edificarea unei constructii de catre pirit in parte pe terenul  reclamantului urmeaza a se verifica daca la dat edificarii piritul a fost de buna credinta sau de  rea credinta pentru ca numai in functie de aceasta analiza se poate  aprecia  asupra demolarii constructiei, in dreptul  nostru facindu-se distinctie intre constructorul de buna credinta si constructorul de rea credinta  (si nu se prevede, in toate cazurile  masura desfiintarii constructiilor, ci dimpotriva se  distinge intre situţiile  când exista  buna credinţă si când  exista reaua credinta a  constructorului).

Notiunea de buna credinta a  fost  privita in acceptiune larga in  practica instantelor judecatoresti, stabilindu-se ca a existat  in  cazul in care constructia a fost  edificata fara opunerea  proprietarului terenului,respectiv fara a cunoaste ca nu detine un drept asupra terenului pe care a edificat constructia.

In speta  buna credinta trebuie examinata in functie de data la care s-a edificat constructia  respectiv  in  perioada 1991-1994, data  la care piritul a fost de buna credinta.In  acest sens instanta  are in vedere urmatoarele: din relatiile inaintate de  P.C. (f.56)rezulta ca  la data edificarii constructiei fratele  piritului- C. Ga. traia  si nu s-a opus la edificarea constructiei pe  amplasamentul ce este contestat in prezent ; in conditiile in care  C.G. a locuit in casa parinteasca , astfel cum a  sustinut reclamantul la interogatoriu (f. 136), deci in vecinatatea casei edificate de pirit  si nu a manifestat opunere se prezuma ca a fost de acord si a acceptat ca piritul sa-si edifice  casa pe amplasamentul actual.In plus, din aceleasi relatii rezulta ca nici sotia lui C.G. ,care a decedat in anul 2002  nu  s-a sesizat  cu privire la  edificarea  casei pe teenul ce i-a revenit sotului sau.In acelasi sens a declarat  si  martora C.E.  ( f.  31)  aceasta aratind ca mama reclamantului nu a  “reprosat nimic  piritului ca isi construieste casa, conflictul a aparut dupa ce a decedat aceasta”

Buna credinta  se confirma si prin faptul ca la data edificarii casei intre terenul piritului si cel al fratelui sau nu exista gard astfel ca  nu existau delimitate in fapt  propritatile partilor conform hotaririi de partaj,  pentru a se pune in discutie o nerespectare a acestora cu ocazia edificarii casei.

Mai  mult, la  baza edificarii casei a existat schita de la f. 40,  care a fost repectata de pirit, astfel cum rezulta din anexa 2 de la f. 212, constructia incadrindu-se in  dimensiunile  terenului ce  este  identificat in aceasta schita.

De altfel  nici reclamantul nu a  fost in masura sa precizeze care a fost pozitia tatalui sau atunci cind piritul a edificat constructia, aratind prin raspunsul la interogatoriu  din sedinta din 11  decembrie  2009 (f.136) ca nu are cunostiinta daca tatal sau a fost de acord sau daca s-a  opus  cu ocazia edificarii  constructiei de catre pirit.

Fiind  retinuta buna credinta a piritului la data edificarii constructiei  s-a  respins actiunea reclamantului de obligare a piritului  sa demoleze constructia nefiind incidente prevederile  inscrise in art.494 al.1 şi 2 c.civ. referitoare la  masura desfiintarii constructiilor-ce impun ca si premisa existenta unui constructor de rea credinta,premisă ce nu este indeplinita in speta.Dimpotriva în cauză au fost îndeplinite condiţiile înscrise în art. 494 al.3 teza ultimă c.civ. referitoare la constructorul de bună credinţă.

In temeiul art. 274 c.pr.civ. a fost obligat reclamantul la cheltuieli de judecata  catre pirit  in suma de 1550 lei, reprezentind onorariu avocat si  onorariu expert.

Domenii speta

Spete similare