Sentinta penala

Sentinţă penală 88 din 30.03.2009


Operator de date cu caracter personal:

Cod 3121

Dosar nr. 1607/239/2008 furt 

ROMÂNIA

JUDECATORIA HARLAU

PRESEDINTE: TRANDAFIR ANCA MIHAELA

GREFIER SCRIPCARIU MARICICA

Sedinta nepublica din 30 martie  2009

Sentinta penala  nr 88

Ministerul Public -Parchetul de pe lânga Judecatoria Hârlau reprezentat de procuror Alexa Mona Irina

La ordine fiind judecarea cauzei penale având ca obiect -furt - privind pe inculpatul C. M. si partea vatamata V. V.

La apelul nominal în sedinta publica lipsa parti,  inculpatul reprezenta de avocat C.C.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier, constând în:

Procedura de citare  legala si completa.

Nemifiind alte cereri si exceptii de ridicat instanta constata cercetarea judecatoreasca încheiata si acorda cuvântul in dezbateri pe fondul cauzei.

Reprezentantul parchetului relateaza ca prin rechizitoriul nr. 888/P/2008 inculpatul a fost trimis in judecata pentru savârsirea infractiunii de furt. Inculpatul a avut o pozitie corespunzatoare pe parcursul cercetarii judecatoresti a recunoscut savârsirea faptelor, drept pentru care solicita condamnarea acestuia, cu retinere de circumstante atenuante, respectiv este  infractor primari, a reparat în integralitate prejudiciul partii civile, nu se opune acordarii suspendarii conditionate cu obligarea la  plata cheltuielilor de judecata în ambele faze procesuale.

Av. C.C. pt. inculpat solicita ca la individualizarea judiciara a pedepsei sa se aiba în vedere circumstantele atenuante ce pledeaza în favoarea acestuia, este la primul contact cu legea penala, a avut o pozitie sincera în fata instantei,aplicarea unei pedepse cu suspendarea conditionata a executarii, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare oficiul neachitat

INSTANTA

Deliberand asupra cauzei penale  de fata

Prin rechizitoriul nr.888/P/18.09.2008 inregistrat spre competenta solutionare la Judecatoria Hârlau sub nr. 1607/239/18.11.2008, Parchetul de pe lânga Judecatoria Hârlau a  trimis în  judecata sub aspectul savarsirii infractiunii de furt  prevazuta si pedepsita de art  208 alin 1  cod penal, inculpatul C. M..

In fapt, prin actul de sesizare s-a retinut ca invinuitul  luat atelajul si calul partii vatamate V. V. cu scopiul de a-l vinde si de a-si insusi banii..

Prejudiciul a fost recuperate in cauza  prin restituire.

Invinuitul a recunoscut faptele restituind prejudicul partii vatamate.

Inculpatul au fost cercetat în stare de libertate  recunoscand si regretând faptele care se probeza cu: plangerile si declaratia partii vatamate, proces verbal de constatre  declaratii martori, dovezi de predare primire a bunurilor sustrase, declaratii invinuit.

In conformitate cu dispozitiile art. 171 cod precedura penala  s-a dispus desemnarea unui  aparator din oficiu care sa îi asigure asistenta juridica necesara si obligatorie.

Inculpatul  legal citat si cu mandate de aducere, s-a prezentat si a dat declaratie  conform  depozitiei atasate la dosar  si a recunoscut  savârsirea faptelor regretând  cele întâmplate.

Partea vatamata legal citata s-a prezenta în instanta si a fost audiata conform depozitiei atasate separate la dosar si nu s-a constituit parte civila., prejudiciul fiind recuperate prin restituire.

Au fost audiati martorii din lucrari  C. G., A. I., Z. E., potrivit dispozitiilor art.78-86 si 327 raportat la  art.323 C.proc.pen., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei.

Infractiunile au fost constatate ca urmare a sesizarii organelor de cercetare de catre partea  vatamata.

Instanta a solicitat fisa de cazier judiciar a inculpatului  din care reise ca nu figureaza inscris.

Sub aspectul probatoriului s-a solicitat de catre inculpat proba cu un martor in circumstantiere , însa nu i-a asigurat prezenta si nici nu s-a mai prezentat.

Fiind declarata terminata cercetarea judecatoreasca, conform art.339 alin. 2 Cod procedura penala, analizand actele  si lucrarile dosarului ,instanta deliberand asupra ansamblului material probator administrat in cauza retine urmatoarea  situatie de fapt si de drept:

In fapt, la data de 30.06.2008 partea vatamata V. V. s-a adresat cu o plângere organelor de politie solicitând sa se efectueze cercetari fata de C. M. I. care i-a sustras o caruta cu cal în valoare de 1650 lei.

Partea vatamata a relatat ca l-a trimis pe inculpat sa îl aduca pe martorul C. G. care urma sa îi praseasca în gradina, insa acesta pe drum a vândut caruta si si-a însusit banii.

Inculpatul a instrainat caruta martorului A. I. , care nu a cunocut ca aceasta provine din furt. La rândul sau acesta a incercat sa vânda caruta in obor unde a fot identificata de catre proprietar si a fost restituita acetea iar in locul cabalinei i-a fost data o alta  si o suma de bani

Inculpatul audiat fiind  a recunoscut savâsirea faptelor in forma reclamata,si desi este major nu detine carte de identitate .

Având în vedere disp. art.69 C.proc.pen. care prevad ca declaratiile inculpatului pot servi la aflarea adevarului numai în masura în care se coroboreaza cu alte probe existente în cauza, instanta constat ca aceasta este in concordanta cu intreg materialul probator adminsitrat in cauza.

Martorii audiati confirma cele relatate de catre inculpat si partea  vatamate.

Sub aspectul probatoriului inculpatul a solicitat proba cu un martor  in circumstantiere pentru care s-a obligat sa ii asigure prezenta insa inculpatul nu s-a mai prezentat in instanta si nici martorul propus.

Situatia de fapt astfel retinuta, de catre instanta  rezulta din analiza coroborata a declaratiilor  martorilor audiati in faza de urmarire penala, din declaratiile partii  vatamate, a inculpatului  precum si cu aspectele continute in inscrisurile existente la dosar.

In drept, fapta inculpatului in data de 14.06.2008 pe timp de zi  a sustras atelajul si calul partii vatamate V. V.  intruneste  elementele constitutive ale infractiunii de furt  prevazuta de  art  208 alin 1 cod penal.

Prin savarsirea infractiunii savarsite inculpatul a lezat relatiile sociale cu caracter  patrimonial referitoare la relatii sociale patrimoniale si posesia bunurilor in ceea ce priveste infractiunea de furt calificat.

Sub aspect obiectiv, s-a dovedit prin probele administrate  ca inculpatul, care a recunoscut savârsirea faptei atât in faza  de urmarire penala cât si in faza de cercetare judecatoreasca, savarsind astfel infractiunile retinute in sarcina sa.

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihica a inculpatului fata de fapta si de urmarile acesteia îmbraca forma vinovatiei în modalitatea intentiei directe, conform disp. art.19 alin.1 pct.1 lit.a C.pen., deoarece inculpatul a prevazut rezultatul faptei sale (producerea unui prejudiciu în patrimoniul partii  vatamate) si a urmarit producerea acestuia prin savârsirea  faptei.

Existand infractiuni, va exista si raspundere penala si pedeapsa.

Instanta, in baza dispozitiilor art 345 cod procedura penala va dispune condamnarea inculpatului in functie de circumstantele personale si reale ce pledeaza in favoarea acesteia.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicata instanta va avea în vedere dispozitiile art. 72 Cod penal, retinând pe de-o parte că fapta prezintă un grad mediu de pericol social concret, este necunoscut cu antecedente penale,  a recunoscut săvârsirea faptelor, prejudiciul a  fost recuperat, precum si la aspectul cum ca inculpatul  s-a prezentat in fata instantei si nu a avut probleme cu legea penala pâna in prezent.

Având în vedere scopul pedepsei prevazut  de art.52 Cod penal si necesitatea asigurarii preventiei generale si speciale, fata de modul si mijloacele de savarsire a faptelor instanta si-a format convingerea ca aplicarea fata de inculpat a unei  pedepse cu inchisoarea  orientate sub  minimul special al pedepselor ajungând pâna spre minimul special, satisface exigentele individualizarii judiciare a pedepsei, cu aplicarea suspendarii conditionate.

La toate  infractiuni se vor retine si circumstantele atenuante mentionate mai sus (art 74 alin 1 lit a , b  cod penal).

 Potrivit practicii CEDO ( a se vedea cazul Sabau si Pârcalab contra României) nu pot fi interzise ab initio toate drepturile prevazute de art. 64 Cod penal ca si pedeapsa accesorie, ci doar acele drepturi care se impun vis-a-vis de natura, felul si gravitatea infractiunii savârsite de inculpat.

Potrivit art. 53 din Constitutia României restrângerea exercitiului unor drepturi poate fi dispusa numai daca este necesara într-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia ce a generat-o, sa fie aplicata în mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere exigentei dreptului sau a libertatii. cerinta impusa de art. 20 din Constitutie impune corelarea prevederilor dreptului românesc cu cele ale actelor internationale iar normele cuprinse în Conventie si Protocoalele aditionale, împreuna cu jurisprudenta dezvoltata de Curte, alcatuies un bloc de conventionalitate cu forta constitutionala si superlegislativa. În cauza Hirst vs. Marea Britaniei, Curtea a constatat încalcarea art. 13 din Protocolul nr. 1, ca urmare a interzicerii ope legis a dreptului de a alege al persoanei condamnate la pedeapsa închisorii. Având  în vedere ca art. 11 al.2 si art. 10 al.2 din Constitutie, tratatele ratificate de Parlament ce fac parte din dreptul intern si art. 3 din Protocolul nr., 1 al CEDO garanteaza aceste drepturi si ca indiferent de natura infractiunii nu se justifica excluderea persoanei condamnate din grupul persoanelor cu drept de vot neexistând nicio legatura între interdictia votului si scopul pedepsei.

Într-adevar dreptul de a alege este un drept fundamental al persoanei garantat de Constitutie si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si interzicerea acestuia nu se justifica în cazul infractiunilor de drept comun având în vedere scopul urmarit prin executarea pedepsei si a carui realizare nu depinde de interzicerea dreptului la vot.

Prin raportare la aceasta hotarâre instanta apreiaza ca interzicerea dreptului de a alege inculpatului, nu este proportionala cu gravitatea faptei si circumstantele cauzei,

Natura infractiunii pentru care a fost condamnat inculpatul nu justifica  interzicerea drepturilor prevazute de art 64 lit c,d, si e cod penal  , in acest sens sunt si dispozitiile hotarârii CEDO în cauzele Sabau si Pârcalab impotriva României si Mazare contra României prin care s-a stabilit ca interzicerea drepturilor parintesti in cadrul aplicarii pedepsei accesorii, în mod automat si independent de natura infractiunilor ce a determinat condamnarea care în speta nu are legatura cu autoritatea parinteasca , cum interzicerea  de exercitatre a drepturilor parintesti instituie o incalcare a dispozitiilor art 8 din CEDO, or potrivit art 3 din legea 30/1994 de ratificare a conventiei a art 1 si art 32 alin 2 din Conventie cât si art  art 11 si 20 din Constitutia României jurisprudenta CEDO este obligatorie pentru autoritatile judiciare române precum si interpretarea data Conventiei de instanta europeana.

Nici dreptul de a ocupa o functie, de a exercita o profesie sau de a desfasura o activitate nu trebuie interzis întrucât inculpatul nu s-a folosit de o anume activitate pentru a comite infractiunea.

Interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator nu se justifica în cauza întrucât masura nu se impune pentru protejarea drepturilor si libertatilor altor persoane inculpatul neaflându-se în situatia de a le exercita efectiv. De asemenea, fapta sa nu a fost îndreptata împotriva unei persoane aflata sub ocrotire sau care ar intra în categoria celor în beneficiul  carora legiuitorul a prevazut tutela si curatela pentru a institui masura de protectie prev.de art. 64 lit.e Cod penal. Cum, potrivit art. 18 din CEDO restrictiile aduse drepturilor si libertatilor nu pot fi  aplicate decât în scopul pentru care au fost prevazute drpet pentru care instanta apreciaza ca nu se impugn a fi intezise aceste drepturi

Celelalte drepturi respectiv dreptul de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice si de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatilor de stat se impun a fi interzise având  în vedere criteriile cerute de legile speciale pentru a putea ocupa astfel de functii si încrederea care trebuie sa existe în persoanele ce exercita  functii ce implica autoritatea de stat, criterii carora inculpatul nu mai corespunde datorita conduitei sale infractionale.

Fata de toate aceste aspecte retinute instanta în baza dispozitiilor art 71 cod penal, va interzice exercitarea drepturilor prevazute la art 64 lit a  taza a IIa ( dreptul de  a  fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice;), b (dreptul de a ocupa o functie implicind exercitiul autoritatii de stat ) Cod penal, pe perioada legala.

In baza art 81 Cod penal va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepselor aplicate, apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins chiar si fara executarea acesteia.

Conform art 82 cod penal va stabili termen de incercare. 

In baza dispoziiilor art 71 alin 5 raportat la art 82 cod penal va suspenda si  executarea pedepselor accesorii, ca urmare a dispunerii suspendarii conditionate a pedepsei principale, pentru fiecare dintre inculpat.

Ia act ca partea vatamata nu s-a constituit parte civila în prezenta cauza.

Vazand si disp art 191 si 189 Cod procedura  penala va dispune in consecinta.

Pentru aceste motive

In numele  legii

HOTARASTE

Condamna pe inculpatul C. M. I., cetatean român, 4 clase, necasatorit, faa ocupatie,  fara antecedente penale fara ocupatie, la 3(trei) luni  inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt  prevazuta si pedepsite de art 208 alin 1  cod penal  cu aplicarea dispozitiilor art  74 lit a,  b, c,  cod penal  raportat la art 76 lit d,cod penal.

In baza dispozitiilpr art 71 cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevazute la art 64 lit a teza a II a , b,  cod penal.

In baza disp art 81 Cod penal dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate inculpatului.

In baza dispozitiilor art 82 Cod penal stabileste termen de incercare pentru inculpat de 2 ani si 3 luni.

Atrage atentia inculpatului asupra disp art 83 Cod penal, dispozitii referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei in cazul savarsirii unei infractiuni.

In baza disp art 71 alin 5 raportat la art 82 cod penal suspenda  executarea pedepsei accesorii.

Ia act ca partea vatamata  nu s-a constituit parte civila în prezenta cauza.

In baza dispozitiilor art 191 alin 1 cod procedura  penal obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate se stat in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii precum si la plata onorariului avocat oficiu neachitat:,  de 400 lei dupa cum urmeaza 100 lei cheltuieli judiciare in cursul urmaririi penale si 300 lei cheltuieli judiciare din cursul judecatii din care  200 lei delegatia 382/26.11.2008 avocat  C. C..

Onorariul avocat oficiu in temeiul art 189 cod procedura penala va fi suportat initial din fondurile speciale ale Ministerului de Justitie.

Cu drept de apel in termen de 10 zile de la pronuntare pentru reprezentantul Parchetului  si de la comunicare pentru celelalte parti lipsa.

Pronuntata în sedinta publica astazi  30 martie  2009.

PresedinteGrefier

T. A. M. S. M.

Red./tehnored T.AM

10.04.2009 /2 ex