Plângere rezoluţie procuror

Sentinţă penală 169 din 08.12.2010


SENTINŢA PENALĂ Nr.169/08.12.2010(Plângere rezoluţie procuror)

 Pe rol soluţionarea cauzei penale, având ca obiect plângere rezoluţie procuror, plângere formulată de petentul F. C.-E., împotriva ORDONANŢEI PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA LEHLIU-GARĂ NR. 46/P/2009 din 23.04.2004 şi în contradictoriu cu intimaţii: M. I., M. M.şi R. I..

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefier, învederând instanţei că s-a depus la dosar, dosarul nr. 145/II/2/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, iar petentul a depus la dosar o altă NOTĂ SCRISĂ şi o cerere prin care solicită să i se comunice o notă de pe caietul grefierului din data de 10.11.2010.

Instanţa, faţă de solicitarea petentului F. C. prin mandatar F. G., de a i se înainta o copie de pe caietul grefierului din şedinţa din 10.11.2010, această copie conformă cu originalul a fost pregătită şi se află la dosar, dispunându-se, prin rezoluţia preşedintelui de complet, înmânarea acestei copii în şedinţa de azi, nefiindu-i comunicată prin poştă, având în vedere data depunerii cererii, respectiv 30.11.2010, ora 12,00 (ziua de 01.12.2010 fiind nelucrătoare). Cum petentul nu s-a prezentat în faţa instanţei, urmează ca nota de pe caietul grefierului, conformă cu originalul, să rămână ataşată la dosar.

Instanţa apreciază cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentatul parchetului solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată.

I N S T A N Ţ A

 Deliberând asupra acţiunii penale de faţă:

La data de 22.03.2010 s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. 375/249, plângerea formulată de petentul F.C.E. (prin mandatar F. G. şi prin mandatarul acestuia L. D. P. D, împotriva REZOLUŢIEI DE NEÎNCEPERE A URMĂRIRII PENALE NR. 628/P/2009 din 14.05.2010 a PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA LEHLIU – GARĂ şi a REZOLUŢIEI DE RESPINGERE A PLÂNGERII NR. 145/II/2/2010 din 17.06.2010 a PRIM – PROCURORULUI PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CĂLĂRAŞI. 

În motivarea plângerii petentul precizează că solicită să se dispună finalizarea actului de vânzare-cumpărare ce nu a putut fi încheiat până în prezent din motive şi considerente independente de voinţa sa.

Mai arată că, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 588 din 15.04.1999 de Notar Public „V. B.”, prin care vânzătorul M. I. s-a obligat săi vândă suprafaţa de 5000 m.p. teren situat în comuna Tămădău Mare, sat Dârvari, dar prin acest contract s-a înstrăinat efectiv numai suprafaţa de 3000 m.p., pentru restul de 2000 m.p., vânzătorului rămânându-i obligaţia de a încheia contract de vânzare-cumpărare când o să obţină titlu de proprietate de la Primăria Tămădău Mare, judeţul Călăraşi, întrucât din eroare s-a eliberat un titlu de proprietate numai cu privire la 3.000 m.p. în loc de 5.000 m.p.

Solicită ca instanţa să ceară Parchetului de pe lângă Judecătoria Legliu Gară dosarul penal nr. 626/P/2009. Cu cheltuieli de judecată.

Plângerea nu este întemeiată în drept.

Alăturat plângerii, petentul a ataşat în xerocopie următoarele acte: procura judiciară autentificată sub nr. 2555 din 22.08.2008 de BNPA C. C. Bucureşti; procura autentificată sub nr. 1542 din 11.10.2005 de BNP F. D. – Bucureşti; sentinţa civilă nr. 2312 din 11.12.1990 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 2298/PJ/1990; autorizaţia nr. II/21.237/1990; statutul L. D. pentru D. din România; Certificat nr.7/22.06.2004 emis de Tribunalul Bucureşti.

Urmare a solicitării instanţei, s-a ataşat la dosarul cauzei dosarul nr. 626/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu - Gară în care s-a dat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din data de 14.05.2010 faţă de numiţii M. M. şi R. I., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 al. 1 C.p. şi art. 213 C.p. şi faţă de numitul M. I., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 al.1 şi 3 C.p., precum şi dosarul nr. 145/II/2/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi în care s-a dat rezoluţia de respingere a plângerii formulate de petentul F. G. din mun. Bucureşti - mandatar al petentului  F. C.-E.

 În cuprinsul rezoluţiei s-a reţinut că, la data de 16.09.2009, petentul F. C.-E. prin mandatar F. G., a formulat plângere faţă de intimaţii M. M. şi R. I., pentru faptul că, prin mijloace dolosive, l-au convins pe M. I., o persoană în vârstă, cu probleme de sănătate să le vândă o suprafaţă de teren pentru care acesta încheiase în prealabil cu ei un antecontract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 588/15.04.1999 prin care se obliga să-i vândă o suprafaţă de 2000 m.p. şi de a întocmi acte autentice după obţinerea titlului de proprietate, susţinându-se că pe parcursul demersurilor întreprinse pentru obţinerea titlului de proprietate cei doi au influenţat activitatea primarului şi a secretarului de primărie prin diferite atenţii materiale s-au băneşti.

 Prin ordonanţa din data de 16.03.2009 s-a dispus declinarea competenţei soluţionării cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, întrucât urmărirea penală în cazul infracţiunilor prev. de art. 255 C.p. şi art. 254 C.p. potrivit prevederilor art. 209 al.3 C.p.p. şi ale art. 27 pct. 1 al.1 C.p.p., revine acestui organ, dosarul fiind înregistrat la această unitate de parchet sub nr. 46/P/2009.

 Prin rezoluţia din data de 23.04.2009, în temeiul prevederilor art. 228 al.6 C.p.p. rap. la art. 10 lit.”a” C.p.p. s-a dispus, ulterior, de către procurorul competent, neînceperea urmării penale faţă de numiţii M. M. şi R. I. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 255 C.p. şi faţă de numiţii C. C. şi O. C. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 254 C.p.p., apreciindu-se că faptele nu există.

 De asemenea, prin aceeaşi rezoluţie s-a dispus disjungerea cauzei şi trimiterea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu-Gară în vederea efectuării de cercetări faţă de numiţii M. M. şi R. I. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 213 C.p. şi art. 215 C.p., cauza fiind înregistrată sub nr. 628/P/2009.

 În urma verificărilor efectuate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu Gară, au rezultat următoarele:

 Conform antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 588/15.04.1999, între petentul F. C. E. şi intimatul M. I., a intervenit o înţelegere constând în asumarea de către acesta din urmă a obligaţiei de a vinde celui dintâi, o suprafaţă de 5000 m.p. teren intravilan situat în comuna Tămădău Mare, sat Dârvari, jud. Călăraşi, având ca vecinătăţi: E – D. Ş., S – S. Ş. şi V – R. A., prin care promitentul cumpărător F. C. E. se obliga să cumpere de la numitul M. I. terenul menţionat, pentru suma de 10.000.000 rol, cunoscând faptul că terenul este moştenire de la părinţii promitentului-vânzător pentru care nu deţinea la vremea respectivă titlu de proprietate.

 De asemenea, s-a mai reţinut că preţul a fost plătit la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare şi că părţile se obligau a se prezenta la notariat pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică în termen de 30 de zile de la ridicarea titlului de proprietate, iar în cazul în care promitentul-vânzător nu-şi va respecta obligaţia asumată, va restitui promitentului-cumpărător suma avansată, plus 5.000.000 lei şi în cazul nerespectării obligaţiei de către cel din urmă, acesta va pierde jumătate din suma avansată, respectiv 5.000.000 lei.

 În urma obţinerii T.P. nr. 135688/10.02.2004 pentru suprafaţa de 3000 m.p. teren arabil, conform obligaţiei asumate, la data de 12.03.2004, intimatul M. I. s-a prezentat la notarul public „V. B.”, încheindu-se contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 428/12.03.2004, prin care a vândut această suprafaţă petentului F. C.-E., astfel şi-a respectat parţial obligaţia asumată conform antecontractului de vânzare-cumpărare, rămânând în vigoare înţelegerea pentru vânzarea-cumpărarea restului de 2.000 m.p. teren intravilan.

 S-a mai reţinut că, datorită unor neregularităţi în aplicarea Legii Fondului Funciar, intimatului M. I. i s-a eliberat titlu de proprietate numai pentru o suprafaţă de 3.000 m.p., deşi cererea şi dreptul acestuia se refereau la o suprafaţă de 5.000 m.p., iar acesta a făcut numeroase demersuri pentru a obţine titlu de proprietate şi pentru restul de teren.

 De asemenea, s-a mai reţinut că la data de 23.08.2007 i s-a eliberat intimatului M. I. fişa de punere în posesie pentru suprafaţa de 1,01 ha, din care 8100 m.p. – teren păşuni, situat în tarlaua 122, parcela 1 cu vecinătăţile: N- intravilan sat Dîrvari, E – drum comunal, S – moştenitorii lui M. D. şi V – rest Ps 122 şi 2000 m.p. – teren arabil situat în T 10 P 123/4, cu vecinătăţile: N – moştenitorii lui B. V.; E – drum sătesc; S – teren extravilan Ps 122 şi V – teren extravilan Ps 122.

 Prin procura întocmită la data de 30.08.2007 şi autentificată sub nr. 964, numitul M. I. l-a mandatat pe numitul R. I. să îndeplinească formalităţile pentru obţinerea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 2.000 m.p., să se prezinte la orice instituţie se impune în acest sens (Primăria comunei Tămădău Mare, Prefectura Judeţului Călăraşi, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară – O.C.P.I. Călăraşi, birou notarial), putând semna valabil în numele său.

 De asemenea, prin acelaşi mandat, R. I. era împuternicit de către M. I. să vândă la preţul şi în condiţiile stabilite prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 963/30.08.2009 de BNP S. R., terenul intravilan în suprafaţă de 2.000 m.p. situat în Tămădău Mare, sat Dârvari, sola 10, parcela 123/4, cu vecinătăţile: N – moştenitorii lui B. V., E – drum sătesc, S – teren extravilan Ps 122 şi V – teren extravilan Ps 122 şi să semneze contractul de vânzare-cumpărare în faţa notarului public, să prezinte actele de proprietate, să descrie obiectul vânzării, limitele proprietăţii, să precizeze modalitatea şi termenul de plată a preţului şi de punere în posesie a terenului.

 S-a mai reţinut că prin antecontractul de vânzare-cumpărare menţionat mai sus, intimatul M. I., în calitate de vânzător-promitent, şi-a asumat obligaţia de a vinde terenul în suprafaţă de 2.000 m.p. (cu amplasarea şi vecinătăţile arătate mai sus) numiţilor R. I. şi M. M., promitenţii-cumpărători obligându-se să cumpere terenul după obţinerea documentelor necesare, respectiv: titlu de proprietate, documentaţie cadastrală, certificat de atestare fiscală, intabulare şi extras de carte funciară, achitând preţul de 5.000.000 lei stabilit ca preţ al vânzării, iar în antecontractul încheiat, promitentul-vânzător a arătat că terenul, printre altele, nu a mai fost promis spre vânzare şi că nu este grevat de alte sarcini, deşi acesta încheiase antecontractul de vânzare-cumpărare, vânzând acest teren, cu numitul F. C.-E., primind suma stabilită ca preţ şi obligându-se să-l vândă acestuia la momentul obţinerii titlului de proprietate.

 Conform împuternicirii primite, initmatul R. I. a întreprins demersurile necesare, obţinând titlului de proprietate şi toate documentele necesare vânzării prin act autentic a suprafeţei de 2000 m.p., în litigiu.

 De asemenea, s-a mai reţinut că după ce a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare cu intimaţii M. M. şi R. I., iar acesta din urmă a fost mandatat să întreprindă demersurile pentru obţinerea actelor necesare, petentul a luat cunoştinţă de faptul că M. I. nu intenţionează să-şi respecte obligaţia de a-i vinde lui suprafaţa de 2000 m.p. aşa cum şi-a asumat-o prin antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 588 din 15.04.1999, astfel că, prin mandatarul său F. G. conform procurii nr. 2555/22.08.2008 s-a adresat reprezentanţilor Primăriei comunei Tămădău Mare, notarului public R. S., învederând faptul că s-au încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare pentru aceleaşi suprafeţe în care promitentul-vânzător este M. I., însă îndreptăţit este el de a obţine dreptul de proprietate, prin vânzarea-cumpărarea terenului în suprafaţă de 2.000 m.p. cu amplasamentul şi vecinătăţile menţionate mai sus.

 S-a mai reţinut că, mandatarul petentului a luat legătura cu intimatul M. I. care iniţial a arătat că deşi a fost prezent şi a încheiat un alt antecontract de vânzare-cumpărare, nu a primit nici un exemplar al acestui act şi nu cunoaşte ce se menţionează în acest act, iar în această situaţie, apreciind ca reală afirmaţia intimatului, mandatarul F. G., a declanşat demersurile necesare obţinerii în numele şi pentru acesta a documentelor ce au stat la baza încheierii actului şi a unei copii a antecontractului de vânzare-cumpărare, notarul programându-i de mai multe ori a se prezenta şi a le ridica şi, deşi a avut cunoştinţă despre aceste termene (încunoştiinţat fiind chiar de către F. G. ce s-a deplasat cu autoturismul proprietate pentru a-i asigura transportul şi deplasarea), intimatul M. I. a refuzat să se prezinte la biroul notarului.

 De asemenea, s-a mai reţinut că la insistenţele mandatarului F. G., la data de 23.05.2008, intimatul M. I. s-a deplasat la notarul din Brăneşti unde i s-au eliberat, la cerere, copii ale antecontractului de vânzare-cumpărare şi a procurii date lui R. I. şi cu toate acestea, intimatul M. I. nu a solicitat revocarea procurii prin care-l împuternicea pe R. I. să obţină în numele său şi pentru el, titlu de proprietate şi celelalte documente necesare vânzării terenului în litigiu prin act autentic, drept pentru care acesta a apreciat că procedează corect şi legal, semnând în numele şi pentru M. I. documente şi cereri, depunând acte, etc. la toate instituţiile abilitate de lege.

 S-a mai reţinut că toată această perioadă mandatarul petentului, numitul F. G., a încunoştinţat instituţiile de unde se puteau obţine documentele necesare vânzării terenului, cu privire la situaţia creată, solicitând a fi sprijinit în vederea „împiedicării” vânzării terenului către M. M. şi R. I., apreciind că atâta timp cât M. I. şi-a asumat obligaţia prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat cu el, de a i-l vinde lui, nu putea face o promisiune vizând acelaşi teren altor persoane.

 De asemenea, s-a mai reţinut că instituţiile în cauză au eliberat şi au comunicat mandatarului F. G., în limita dispoziţiilor legale, documentele solicitate de către acesta referitor la condiţiile eliberării fişei de punere în posesie, a titlului de proprietate vizând suprafaţa de 2000 m.p. in litigiu, etc. precum şi informaţiile solicitate, în speţă, mandatarul F. G. motivând şi justificând interesul pe care-l are.

 Cu toate acestea, având în vedere că toate demersurile întreprinse de către Rotaru Ion au avut un temei legal, faptul că intimatul M. I. nu a sesizat aspectul că împotriva voinţei sale şi prin inducere în eroare ar fi încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare cu intimaţii R. I. şi M. M. sau că l-ar fi împuternicit în necunoştinţă de cauză pe R. I. şi M. M. sau că l-ar fi împuternicit în necunoştinţă de cauză pe R. I. chiar cu vânzarea ulterioară a terenului în litigiu şi nu a revocat procura dată, niciuna din instituţiile arătate nu a putut trece peste voinţa intimatului M. I.

 La data de 11.07.2008 prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2660 de către B.N.P. „D. N. şi N. E.” intimatului M. I., a vândut intimaţilor R. I. şi M. M. în cote egale de 1/ 2 pentru fiecare, dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafaţă de 2000 m.p., situat în tarlaua 10, parcela 123/4 în intravilanul comunei Tămădău Mare, sat Dârvari, cu următoarele vecinătăţii: N – moştenitorii lui B. V., E – drum sătesc, S – teren extraviulan Ps 122 şi V – teren extravilan Ps 122.

 În actul indicat vânzătorul a precizat printre alte aspecte faptul că terenul nu este grevat de sarcini şi servituţi, nu este înstrăinat, schimbat, donat, ipotecat şi că asupra acestui teren nu există vreun litigiu cu privire la dreptul de proprietate.

 De asemenea, cumpărătorii au arătat că au luat la cunoştinţă de situaţia juridică a terenului şi că acesta nu este grevat de sarcini (fapt ce rezultă din extrasul de carte funciară cu valabilitate până la data de 15.07.2008), asumându-şi orice situaţie ce nu este ilicită, apărută după data expirării valabilităţii extrasului de carte funciară.

 În cursul lunii mai 2008 petentul F. C. E. prin mandatar F. G., a formulat plângere penală faţă de intimaţii M. M. şi R. I., arătând că aceştia, prin demersurile ce le-au făcut prin încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare cu M. I., prin obţinerea împuternicirii din partea acestuia şi prin promisiuni, l-au convins pe acesta din urmă să-şi încalce obligaţia asumată faţă de el în cursul anului 1999 şi să le vândă lor terenul în litigiu.

 Deşi M. I. şi chiar intimaţii M. M. şi R. I. au fost încunoştiinţaţi cu acest demers al persoanei vătămate şi cunoscând că practic există o situaţie litigioasă, şi-au asumat riscurile ce ar fi putu apărea şi, apreciind că au procedat corect, au încheiat în cele din urmă, la data de 11.07.2008, contractul de vânzare-cumpărare.

 Audiat în cursul urmării penale, intimatul M. I. a declarat că a încheiat cu F. C. E. un antecontract de vânzare-cumpărare prin care s-a obliga să-i vândă acestuia o suprafaţă de teren de 5000 m.p. situată în satul Dîrvari, comuna Tămădău Mare, a primit suma de 10.000.000 lei, urmând să încheie actul autentic la momentul obţinerii titlului de proprietate; că i s-a eliberat iniţial titlu doar pe o suprafaţă de 3000 m.p. şi imediat a încheiat cu F. C. contract de vânzare-cumpărare şi a continuat demersurile pentru obţinerea titlului de proprietate şi pentru diferenţa de teren.

 A mai declarat că deşi nu l-a încunoştinţat pe F. C. de intenţia sa, a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu R. I. şi M. M., obligându-se să le vândă terenul în litigiu şi a primit o sumă de bani al cărei cuantum nu-l poate preciza întrucât a fost primită de fiul său M. I. care a decedat, acesta s-a şi ocupat de încheierea înţelegerii.

 De asemenea, a mai declarat că după data de 26.10.2007 când i s-a emis titlu de proprietate pentru suprafaţa de 1,0100 ha în care era inclusă şi suprafaţa de 2000 m.p. i-a precizat petentului F. C. că terenul în litigiu aflat în continuarea celui vândut iniţial (3000 m.p.) este inundat (terenul pe care a promis că i-l va vinde) de apă, drept pentru care acesta nu a mai vrut să-l cumpere, solicitându-i să-i dea terenul corespunzător în altă parte; i-a spus acestuia că nu mai deţine alt teren, întrucât l-a vândut pe tot şi întrucât acesta nu l-a mai vrut, la vândut la data de 11.07.2008 prin act de vânzare-cumpărare, intimaţilor M. M. şi R. I..

 A mai declarat că la împuternicit pe R. I. să obţină titlu de proprietate şi alte documente necesare şi că în momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare cu petentul F. C. E. nu deţine nici un act de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 5000 m.p., acesta figurând pe numele tatălui său.

 Audiaţi fiind petenţii M. M. şi R. I., au declarat că la momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare nu au cunoscut faptul că există un alt asemenea act încheiat pentru acelaşi teren de către M. I. şi F. C. şi apreciază că nu li se poate imputa intenţia de a înşela vreo terţă persoană, întrucât obligaţia lui M. I. era acea de a soluţiona orice neînţelegeri.

 De asemenea, s-a mai reţinut că Numiţii M. M. şi R. I., chiar dacă în cursul cercetărilor penale au luat cunoştinţă de faptul că intimatul M. I. şi-a asumat obligaţia de a vinde suprafaţa de 2000 m.p. petentului F. C., şi-au asumat orice risc şi, apreciind că au procedat corect la rândul lor, în momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, nu au cunoscut faptul că există un alt asemenea act încheiat asupra aceluiaşi teren de către M. I. şi F. C. şi apreciază că nu li se poate imputa intenţia de a înşela vreo terţă persoană, întrucât obligaţia lui M. I. era aceea de a soluţiona orice neînţelegeri.

 S-a mai reţinut că M. M. şi R. I., chiar dacă în cursul cercetărilor penale au luat la cunoştinţă de faptul că M. I. şi-a asumat obligaţia de a vinde suprafaţa de 2000 m.p. petentului F. C., şi-au asumat orice risc şi, apreciind că au procedat corect, la rândul lor, în momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, au continuat demersurile necesare, cel de-al doilea fiind chiar împuternicit să obţină actele, dobândind în proprietate terenul prin încheierea actului autentic de vânzare-cumpărare.

 S-a reţinut că, în ceea ce priveşte poziţia petentului F. C. şi a mndatarului F. G., aceştia consideră că intimaţii M. M. şi R. I. au profitat de vârsta înaintată a numitului M. I. – 91 de ani, de starea de sănătate şi l-au determinat să încheie cu ei un antecontract de vânzare-cumpărare pentru aceeaşi suprafaţă de 2000 m.p.; l-au dus la notariatul din Brăneşti unde a semnat o procură fără a-i da vreun exemplar al acestor acte, astfel încât nu a ştiut ce anume consecinţe se produc; că, ulterior, au încheiat actul de vânzare-cumpărare la un alt notariat decât acela unde funcţiona notarul ce a încheiat actele iniţiale şi pe care el l-a încunoştiinţat cu privire la existenţa antecontractului din anul 1999 şi a situaţiei ce a luat naştere, tocmai pentru a evita verificarea actelor şi constatarea că M.I. avea obligaţia de a încheia actul de vânzare-cumpărare cu F. C.; că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare au încălcat dispoziţiile legale prin aceea că nu i-au asigurat intimatului M. I.  prezenţa unui reprezentant al autorităţii tutelare în condiţiile în care era vorba de un act de dispoziţie (vezi art. 1 al.1 şi 4 şi al.2 din Lg. 17 din 06.03.2000) efectuat de o persoană în vârstă.

 S-a reţinut că aspectele evidenţiate ca nelegalităţi de către petent, au fost verificate, fără a se identifica elemente care să confirme existenţa unor aspecte care să încalce dispoziţiile legale; că lipseşte vinovăţia intimaţilor M. M. şi R. I. sub forma intenţiei acestora de a-l înşela pe petentul F. C., drept pentru care s-a confirmat propunerea organelor de cercetare penală de neînceperea urmării penale pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 al.1 C.p. şi art. 213 C.p., în acest din urmă caz fapta nefiind prevăzută de legea penală, obiectul infracţiunii de abuz de încredere, neputându-l reprezenta însuşirea fără drept a unui bun imobil cu numai a unui bun mobil.

S-a apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 10 lit. „d,b” C.p.p., motivat de faptul că din materialul probator lipseşte vinovăţia făptuitorului ca element constitutiv al infracţiunii, confirmându-se propunerea de neîncepere a urmăririi penale faţă de M. M. şi R. I. pentru art. 215 al.1 C.p. şi art. 213 C.p. şi faţă de numitul M. I. pentru art. 215 al.1 şi 3 C.p.

Împotriva acestei rezoluţii petentul F. C. E. a formulat plângere, iar prin rezoluţia nr. 145/II/2/2010 din 17.11.2010 dată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi s-a respins plângerea acesteia ca neîntemeiată, apreciindu-se că în raport de verificările efectuate în cauză, soluţia dispusă este temeinică şi legală.

În termen legal, împotriva rezoluţiei de respingere a plângerii petentul a formulat plângerea de faţă. 

Instanţa, analizând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarea situaţie de fapt:

Prin antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 588/15.04.1999 de BNP V. B. – mun. Bucureşti sector 5, intimatul M. I. s-a obligat să-i vândă petentului F. C. E. suprafaţa de 5000 mp teren intravilan situat pe raza com. Tămădău Mare, sat Dîrvari, jud. Călăraşi, având următoarele vecinătăţi: E – D.Ş., S – S. Ş., V – R. A. (teren dobândit prin moştenire de promitentul – vânzător, nefiind încă emis titlul de proprietate în condiţiile Legii 18/1991), preţul convenit fiind de 10.000.000 lei.

Prin antecontractul menţionat s-a reţinut că preţul a fost plătit la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare şi că părţile se obligau a se prezenta la notariat pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică în termen de 30 de zile de la ridicarea titlului de proprietate, iar în cazul în care promitentul-vânzător nu-şi va respecta obligaţia asumată, va restitui promitentului-cumpărător suma avansată, plus 5.000.000 lei şi în cazul nerespectării obligaţiei de către cel din urmă, acesta va pierde jumătate din suma avansată, respectiv 5.000.000 lei.

 Ca urmare a cererii formulate în baza Legii 18/1991, intimatului M. I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3000 mp teren arabil intravilan situat pe raza com. Tămădău, jud. Călăraşi, în T 10, P 123/1, eliberându-se pe numele său titlul de proprietate nr. 135688/10.02.2004 de către Comisia Judeţeană Călăraşi

Ulterior, prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 428/12.03.2004 de BNP V. B. – mun. Bucureşti sector 5, intimatul M. I. i-a vândut petentului F. C. E. suprafaţa de 3000 mp teren arabil intravilan situat pe raza com. Tămădău Mare, sat Dîrvari, jud. Călăraşi, în T 10. P 123/1, având următoarele vecinătăţi: N – păşune primărie, E – stradă, S – moşt. M. M., V – păşune primărie (vânzare ce a avut la bază titlul de proprietate nr. 135688/10.02.2004 emis de Comisia Judeţeană Călăraşi). În cuprinsul contractului s-a făcut menţiunea că pentru restul de 2000 mp vânzătorul rămâne obligat a încheia contractul de vânzare – cumpărare la data obţinerii titlului de proprietate.

 Prin antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 963/30.08.2007 de BNP R. S. – com. Brăneşti, jud. Ilfov, intimatul M. I. s-a obligat să le vândă intimaţilor R. I. şi M. M., în cote egale indivize de câte 1/2 suprafaţa de 2000 mp teren arabil intravilan situat pe raza com. Tămădău Mare, sat Dîrvari, jud. Călăraşi, în T 10, P 123/4, având următoarele vecinătăţi: N – moşt. B. V., S – teren extravilan PS 122, E – DS, V – teren extravilan PS 122 (teren deţinut ca bun propriu de promitentul – vânzător, conform procesului – verbal de punere în posesie nr. 214/27.08.2007).

 Prin procura autentificată sub nr. 964/30.08.2007 de BNP R. S. – com. Brăneşti, jud. Ilfov, intimatul M. I. l-a împuternicit pe intimatul R. I. să îl reprezinte cu depline puteri pentru îndeplinirea tuturor formalităţilor necesare eliberării titlului de proprietate conform procesului – verbal de punere în posesie nr. 214/27.08.2007, iar ulterior emiterii titlului de proprietate, să vândă la preţul şi în condiţiile stabilite prin antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 963/2007 terenul intravilan în suprafaţă de 2000 mp situat pe raza com. Tămădău Mare, sat Dîrvari, jud. Călăraşi, în T 10, P 123/4, având următoarele vecinătăţi: N – moşt. B. V., S – teren extravilan PS122, E – DS, V – teren extravilan PS 122.

 Ulterior, intimatului M. I. i s-a mai reconstituit dreptul de proprietate şi pentru suprafaţa de 1 ha şi 0100 mp, teren situat pe raza com. Tămădău Mare, din care 2000 mp teren arabil intravilan, în T 10, P 123/4, eliberându-se pe numele său titlul de proprietate nr. 140337/26.10.2007 de către Comisia Judeţeană Călăraşi.

 Prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2660/11.07.2008 de BNPA „D. N. & M. E.” – mun. Bcucureşti sector 3, intimatul M. I. le-a vândut intimaţilor R. I. şi M. M., în cote egale indivize de câte 1/2 suprafaţa de 2000 mp teren arabil intravilan situat pe raza com. Tămădău Mare, sat Dîrvari, jud. Călăraşi, în T 10, P 123/4, având următoarele vecinătăţi: N – moşt. B. V., S – teren extravilan PS 122, E – DS, V – teren extravilan PS 122, vânzare ce a avut la bază titlul de proprietate nr. 140337/26.10.2007 emis de Comisia Judeţeană Călăraşi.

 Conform împuternicirii primite, initmatul R. I. a întreprins demersurile necesare, obţinând titlului de proprietate şi toate documentele necesare vânzării prin act autentic a suprafeţei de 2000 m.p., în litigiu.

 După încheierea antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 963/30.08.2007 cu intimaţii M. M. şi R. I. (acesta din urmă fiind mandatat să întreprindă demersurile pentru obţinerea actelor necesare), petentul a luat cunoştinţă de faptul că intimatul M. I. nu intenţionează să-şi respecte obligaţia de a-i vinde lui suprafaţa de 2000 m.p., obligaţie pe care şi-a asumat-o prin antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 588 din 15.04.1999, astfel că, prin mandatarul său F. G. (conform procurii nr. 2555/22.08.2008) s-a adresat reprezentanţilor Primăriei comunei Tămădău Mare, notarului public R. S., învederând faptul că s-au încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare pentru aceleaşi suprafeţe în care promitentul-vânzător este M. I., însă îndreptăţit este el de a obţine dreptul de proprietate, prin vânzarea-cumpărarea terenului în suprafaţă de 2.000 m.p. cu amplasamentul şi vecinătăţile menţionate mai sus.

 Antecontractul este un contract, deci un act juridic de formaţie bilaterală, având la bază un acord de voinţă. Antecontractul de vânzare – cumpărare este numai o promisiune de a încheia contractul de vânzare, în anumite condiţii. Nerespectarea antecontractului atrage după sine responsabilitatea contractuală a debitorului promitent.

 Într-adevăr, prin antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 588/15.04.1999, intimatul M. I. s-a obligat să-i vândă terenul de 5000 mp, obligându-se să se prezinte la biroul notarial pentru a încheia contractul în formă autentică, în termen de 30 de zile de la ridicarea titlului de proprietate. Astfel, dacă pentru cei 3000 mp intimatul M. I. şi-a respectat obligaţia, pentru diferenţa de 2000 mp nu şi-a respectat această obligaţie, înstrăinându-i intimaţilor M. M. şi R. I.

 Din conţinutul antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, încheiat de părţi, la cap. V, s-a prevăzut că în cazul în care promitentul - vânzător nu-şi va îndeplini obligaţia asumată, va restitui promitentului cumpărător suma avansată plus 5.000.000 lei (Ron).

 Acest act dă naştere în sarcina părţilor la o obligaţie de a face, respectiv de a încheia în viitor un contract de vânzare-cumpărare autentic sau de renunţare la acesta prin voinţa uneia din părţile contractante.

În considerentele de mai sus, vânzarea ulterioară a diferenţei de teren ce a făcut obiectul antecontractului altei persoane, echivalează cu o dezicere a vânzării faţă de petent, care se înscrie în clauza din actul menţionat.

 Această cauză se află exclusiv în sfera dreptului civil, fapta intimatului M. I. de a vinde terenul de 2000 mp promis petentului se înscrie în clauzele convenţiei, care, potrivit art. 969 din Codul civil, este "legea părţilor",

Ca urmare, fiind cert vorba de o promisiune de vânzare-cumpărare, fapta intimatului de a nu încheia un act autentic de vânzare-cumpărare cu petentul nu constituie o faptă penală, fiind o cauză civilă, astfel încât soluţia de neîncepere a urmăriri penale faţă de intimatul M. I., conform art. 10 lit. b) C.p.p. este legală şi temeinică, cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. 1 şi 3 din Codul penal.

 În cursul lunii mai 2008 petentul F. C. E. prin mandatar F. G., a formulat plângere penală faţă de intimaţii M. M. şi R. I., arătând că aceştia, prin demersurile ce le-au făcut prin încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare cu M. I., prin obţinerea împuternicirii din partea acestuia şi prin promisiuni, l-au convins pe acesta din urmă să-şi încalce obligaţia asumată faţă de el în cursul anului 1999 şi să le vândă lor terenul în litigiu.

 Deşi M. I. şi chiar intimaţii M. M. şi R. I. au fost încunoştinţaţi cu acest demers al persoanei vătămate şi cunoscând că practic există o situaţie litigioasă, şi-au asumat riscurile ce ar fi putu apărea şi, apreciind că au procedat corect, au încheiat în cele din urmă, la data de 11.07.2008, contractul de vânzare-cumpărare.

 Petenţii M. M. şi R. I., la momentul încheierii antecontractului de vânzare – cumpărare, nu au cunoscut faptul că există un alt asemenea act încheiat pentru acelaşi teren de către M. I. şi F. C., apreciind că nu li se poate imputa intenţia de a înşela vreo terţă persoană, întrucât obligaţia lui M. I. era acea de a soluţiona orice neînţelegeri, potrivit declaraţiilor acestora.

 Chiar dacă în cursul cercetărilor penale numiţii M. M. şi R. I. au luat cunoştinţă de faptul că intimatul M. I. şi-a asumat obligaţia de a vinde suprafaţa de 2000 m.p. petentului F. C., aceştia şi-au asumat orice risc şi, apreciind că au procedat corect la rândul lor, în momentul încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, au continuat demersurile necesare, R. I. fiind împuternicit să obţină actele în vederea perfectării vânzării – cumpărării.

 Nu se poate reţine că intimaţii M. M. şi R. I. au profitat de vârsta înaintată a intimatului M. I. (91 de ani), de starea de sănătate şi l-au determinat să încheie cu ei un antecontract de vânzare-cumpărare pentru aceeaşi suprafaţă de 2000 m.p., că l-au dus la notariatul din Brăneşti unde a semnat o procură fără a-i da vreun exemplar al acestor acte, astfel încât nu a ştiut ce anume consecinţe se produc; că, ulterior, au încheiat actul de vânzare-cumpărare la un alt notariat decât acela unde funcţiona notarul ce a încheiat actele iniţiale şi pe care el l-a încunoştinţat cu privire la existenţa antecontractului din anul 1999 şi a situaţiei ce a luat naştere, tocmai pentru a evita verificarea actelor şi constatarea că M. I. avea obligaţia de a încheia actul de vânzare-cumpărare cu F. C.; că la încheierea contractului de vânzare-cumpărare au încălcat dispoziţiile legale prin aceea că nu i-au asigurat intimatului M. I.  prezenţa unui reprezentant al autorităţii tutelare în condiţiile în care era vorba de un act de dispoziţie (vezi art. 1 al.1 şi 4 şi al.2 din Lg. 17 din 06.03.2000) efectuat de o persoană în vârstă.

 Astfel, din probele administrate rezultă că intimatul M. I. a încheiat actele în cunoştinţă de cauză, conform voinţei clare în sensul de a vinde terenul celorlalţi doi intimaţi. De asemenea, nu este prevăzută obligativitatea încheierii actelor de vânzare – cumpărare la un anume notar public, iar la momentul încheierii contractului de vânzare – cumpărare cu ceilalţi doi intimaţi, a asistat în calitate de martor fiul intimatului M. I.

 Într-adevăr, faptul că intimaţii M. M. şi R. I. au acceptat să încheie contractul de vânzare – cumpărare cu intimatul M. I., după ce au aflat că acesta mai încheiase un contract cu petentul, nu poate fi apreciat ca o intenţie de a-l înşela pe acesta, ci ca un demers efectuat cu intenţia de a evita propria prejudiciere, mai ales că nu se realizase transferul dreptului de proprietate şi îi achitaseră intimatului M. I. integral preţul de 5000 lei chiar la data autentificării antecontractului de vânzare – cumpărare nr. 963/2007, iar clauzele antecontractului încheiat de intimatul M. I. cu petentul prevedeau posibilitatea răzgândirii vânzătorului – promitent (fiind evident că acesta chiar a intenţionat să renunţe la obligaţia iniţial asumată).

 Faţă de toate aceste considerente, instanţa constată că faptei prev. de art. 215 al. 1 C.p. îi lipseşte unul din elementele constitutive, respectiv vinovăţia intimaţilor M. M. şi R. I. sub forma intenţiei acestora de a-l înşela pe petent, situaţie în care acţiunea penală este lipsită de temei. Cât priveşte infracţiunea prev. de art. 213 C.p., fapta nu este prevăzută de legea penală, în cauză fiind vorba de un imobil (teren arabil).

 Pentru toate aceste motive, instanţa apreciază temeinică şi legală soluţia de neîncepere a urmăririi penale dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Lehliu - Gară prin Rezoluţia nr. 628/P/2009/14.05.2010.

 Pentru aceste motive, având în vederile şi prevederile art. 2781 al. 8 lit. „a” C.p.p., instanţa apreciază neîntemeiată plângerea petentului, urmând a o respinge şi a menţine soluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă prin Rezoluţia nr. 628/P/2010 din 14.05.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Lehliu – Gară.

Cum cererea petentului a fost respinsă, urmează, în baza art. 192 al.2 C.p.p., a o obliga la plata sumei de 20 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

  PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge plângerea formulată de petentul F. C. E (prin mandatar F. G. şi prin mandatarul acestuia L. D. P.D, împotriva REZOLUŢIEI DE NEÎNCEPERE A URMĂRIRII PENALE NR. 628/P/2009 din 14.05.2010 a PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA LEHLIU – GARĂ şi a REZOLUŢIEI DE RESPINGERE A PLÂNGERII NR. 145/II/2/2010 din 17.06.2010 a PRIM – PROCURORULUI PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CĂLĂRAŞI. 

Menţine soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de numiţii M. M şi R. I., pentru infracţiunile prev. de art. 215 al. 1 C.p. şi de art. 213 C.p., şi faţă de numitul M. I., pentru infracţiunea prev. de art. 215 al. 1 şi 3 C.p. dispusă prin REZOLUŢIA NR. 628/P/2009 din 14.05.2010 a PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA LEHLIU – GARĂ.

 În baza art. 192 al.2 C.p.p. obligă petentul la plata sumei de 20 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 08.12.2010.

1