Mărturie mincinoasă

(JUDECATORIA GIURGIU, SENTINŢA PENALĂ NR. 343 DIN DATA DE 11MARTIE 2009 )

 Mărturie mincinoasă.

 Pe data de 15.05.2008, pe rolul acestei instanţe a fost înregistrat dosarul penal nr. 729/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu în care a fost emis rechizitoriul din data de 14.05.2008 prin care s-a admis punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului P.N. pentru comiterea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 292 C.pen. şi art. 25 C.pen., rap. la art. 260 alin. 1 C.pen. precum şi scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea amenzii cu caracter administrativ de 500 lei învinuitului N.N., pentru comiterea infracţiunii prev. şi ped. de art. 260 alin. 1 C.pen.

 Prin actul de sesizare a instanţei s-a constatat că la data de 31.08.2004 a fost înregistrată plângerea numitului C.N. care a solicitat tragerea la răspundere penală a numiţilor P.N. şi N.N pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii şi uz de fals, din cercetările efectuate în cauză a rezultat că în urma decesului numitului P.M., tatăl părţii vătămate C.N. şi învinuitului P.N., acesta din urmă a obţinut de la Biroul Notarial Public, un certificat de unic moştenitor.

 În acest sens învinuitul P.N. a declarat în faţa notarului public că este singurul moştenitor al numitului P.M şi l-a instigat pe învinuitul N.N să declare în calitate de martor acelaşi lucru, în urma acestor declaraţii P.N. a obţinut actul de unic moştenitor, iar ulterior, a înstrăinat printr-un contract de vânzare cumpărare imobilul din mun. Giurgiu, str. Tabiei, nr. 74.

 Raţiunea pentru care procurorul a dispus netrimiterea în judecată a învinuitului N.N, după cum rezultă din rechizitoriu a fost că acesta nu a cunoscut care este intenţia inculpatului, şi a avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor.

 În faza de judecată, inculpatul nu s-a prezentat la niciunul dintre termenele fixate de instanţă, fiind citat la adresa de domiciliu cunoscută, anume Giurgiu str. Nicolae Titulescu nr. 1, cu care figurează înscris şi în evidenţa informatizată a persoanelor, procedura fiind neîndeplinită, factorul poştal menţionând că la această adresă este o casă demolată, motiv pentru care s-a dispus citarea sa şi la uşa Consiliului Local al mun. Giurgiu.

 Mai mult decât atât, prin adresa nr. 438286/13.08.2008 MIRA – IGPF a comunicat instanţei că inculpatul figurează în evidenţele sale ca fiind ieşit din România pe data de 14.10.2006 prin P.T.F. Turnu.

 În cauză a fost audiată partea vătămată C. N., care a arătat că îşi menţine declaraţia din faza de urmărire penală şi se constituie parte civilă  cu suma de 4.000 lei reprezentând contravaloare prejudiciu ce trebuia să îl aibă în urma vânzării imobilului.

 De asemenea au fost reaudiaţi martorii Ţ.G. care a precizat că îşi menţine depoziţia din faza de urmărire penală şi N.N. care a declarat că notarul l-a întrebat dacă inculpatul mai are fraţi, partea vătămată C. a fost la înmormântarea tatălui său, dar apoi a aflat că este frate cu inculpatul.

 La dosarul cauzei a fost ataşat dosarul civil nr. 1560/2005 al judecătoriei Giurgiu, arhivat la această instanţă.

 Analizând materialul probatoriu aflat la dosarul cauzei, instanţa reţine următoarele aspecte:

 Inculpatul P.N. şi partea civilă C.N. fost „P” sunt fraţi consângeni, având acelaşi tată, anume pe numitul P.M, acesta din urmă decedând pe data de 23.11.2003 la domiciliul său din Giurgiu, str. Tabiei, nr. 74.

 Pe data de 18.12.2003 a decedat la acelaşi domiciliu şi numita P.E., soţie supravieţuitoare a defunctului şi mama inculpatului.

 În vederea deschiderii succesiunii defuncţilor săi părinţi inculpatul a solicitat eliberarea de la Primăria mun. Giurgiu a sesizărilor privind deschiderea procedurii succesorale, ascunzând în cazul tatălui său, ca acesta mai are un fiu, anume pe partea civilă, după care s-a prezentat la BNP M.N. din Giurgiu, prezentând cele două sesizări.

 În faţa notarului public inculpatul a declarat în mod fals că defunctului său tată P.M. a avut un singur copil, anume pe el.

 De asemenea inculpatul i-a solicitat martorului N. că dea declaraţie în faţa notariatului public în care să spună că el este singurul copil al defunctului P.M, lucru pe care martorul l-a acceptat, din dorinţa de a-l ajuta pe acesta.

 În această situaţie, având în vedere înscrisurile şi declaraţiile existente în dosarul succesoral, notarul public a emis certificatul de moştenitor nr. 109/05.04.2004 prin care a constatat deschisă succesiunea defunctului P.M că averea succesorală constă în cota indiviză de ? din imobilul situat în Giurgiu, str. Tabiei, nr. 74 şi că moştenitori acestuia sunt numita P.E., în calitate de soţie supravieţuitoare, având o cotă de ? şi inculpatul, în calitate de fiu, cu o cotă de ?.

 În baza acestui certificat de moştenitor şi în baza celui emis în urma dezbaterii succesiunii defunctei P.E, al cărui unic moştenitor era, într-adevăr ,inculpatul, acesta a vândut imobilul respectiv prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2206/26.05.2004 de BNP M.N. din Giurgiu încheiat cu dobânditorii R.M. şi R.F. la preţul de 220.000.000 lei vechi.

 Pentru a stabili astfel situaţia de fapt, instanţa a reţinut ca fiind relevante înscrisurile depuse la dosar, depoziţia martorului Ţ, din care rezultă că numitul N îi cunoştea de vreo 10 ani pe inculpat şi pe partea civilă ştia că aceştia erau fraţi, participând la mai multe petreceri cu aceştia, ultima declaraţie dată de N.N în faţa procurorului, la cererea sa, pe data de 13.08.2007 prin care şi-a retractat declaraţiile anterioare precizând că a dat declaraţia la notar din dorinţa de a-l ajuta pe inculpat, spunând că inculpatul este singurul fiu, când în realitate acesta mai avea un frate pe nume C.N. şi regretă fapta comisă.

 Inculpatul a dat declaraţii în faza de urmărire penală fiindu-i adusă la cunoştinţă învinuirea, declarând că este frate cu partea civilă C.N. numai de tată, el a fost singurul care a avut grijă de tatăl său pe timpul vieţii, a suportat toate cheltuielile de spitalizare şi de înmormântare ale acestuia, considerând că fratele său nu are nici un drept, recunoscând semnăturile făcute la notar.

 Pe de altă parte este evident că martorul N s-a prezentat şi dat declaraţie în faţa notarului public la solicitarea inculpatului, neavând cunoştinţă singur de existenţa acestei proceduri succesorale,iar notarul public nu are atribuţia de a identifica persoane ce pot fi audiate ca martor şi de a le asculta din oficiu.

 În drept, fapta inculpatului de a declara în mod nereal în faţa notarului public cu prilejul dezbaterii succesiunii defunctului P.Mcă el este singurul fiu al defunctului în condiţiile în care mai avea un frate, constituie infracţiunea de „fals în declaraţii”, prev. şi ped. de art. 292 C.pen.

 În privinţa faptei aceluiaşi inculpat de a-i solicita martorului N de a da o declaraţie în faţa notarului public în care să spună că el este singurul fiul al defunctului P.M, în condiţiile existenţei unui al doilea fiu, instanţa reţine că acesta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 25 C.pen. rap. la art. 292 C.pen., ci constituie infracţiunea prev. şi ped. de art. 25 C.pen. rap. la art. 260 alin. 1 C.pen.

 Astfel potrivit dispoziţiilor art. 77 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 rep. calitatea de moştenitor şi numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civilă şi cu martori, astfel că în procedura succesorală notarială amintită numitul N.N a avut calitatea de martor, fiind astfel incidente faţă de el prevederile art. 260 alin. 1 C.pen.

 Din aceste considerente, în baza art. 334 C.pr.,pen. instanţa urmează să respingă cererea de schimbare a închisorii juridice a acestei din urmă fapte.

 În baza textelor de lege invocate, instanţa urmează să pronunţe condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii pentru fiecare infracţiune în parte urmând că la individualizarea judiciară a pedepsei să aibă în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C.pen., gradul de pericol social concret, limitele de pedeapsă, urmarea socialmente periculoasă produsă, atitudinea acestuia de neprezentare la judecată şi necomunicarea adresei din străinătate, dar şi faptul că nu mai este cunoscut cu alte antecedente penale, după cum rezultă din ultima adresă emisă de cazierul judiciar în faza de judecată existând în cauză circumstanţa atenuată prevăzută de art. 74 lit. a C.pen.

 În baza art. 33 lit. a C.pen. şi art. 34 C.pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea din cele stabilite de instanţă.

 Având în vedere faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind infractor primar, instanţa reţine că scopurile pedepsei pot fi atinse şi fără executarea acesteia în regim de detenţie, astfel că în baza art. 81 – 82 C.pen. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare şi va atrage atenţia inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiţionate.

 În privinţa certificatului de moştenitor nr. 109/05.04.2004 emis de BNP M.N. din Giurgiu în urma dezbaterii succesiunii defunctului P.M, instanţa urmează ca în baza dispoziţiilor art. 348 C.pr.pen. să constate că acesta a fost deja anulat prin sentinţa civilă nr. 1290/2005 pronunţată de Judecătoria Giurgiu rămasă definitivă şi irevocabilă prin neapelare.

 Referitor la acţiunea civilă formulată de partea civilă C.N. instanţa reţine că acţiunea civilă este alăturată acţiunii penale în procesul penal în cazul comiterii unei infracţiuni producătoare de prejudiciu.

 Ori în speţă infracţiunile prevăzute şi pedepsite de art. 292 C.pen. şi art. 260 C.pen. nu sunt infracţiuni de rezultat, neaducând atingere în mod direct patrimoniului persoanelor.

 Din aceste considerente în baza dispoziţiilor art 346 şi art. 14 C.pen. instanţa urmează să rezerve părţii civile C.N. calea unei acţiuni civile separate, drepturile sale succesorale de pe urma defunctului său tată putând fi realizate numai pe calea unui partaj succesoral, în care să se statueze atât asupra activului succesiunii cât şi asupra pasivului succesoral.

Domenii speta

Spete similare