Sechestru asigurator. Înţelesul noţiunii de „înscris” la care face referire art. 591 C.pr.civ. Neachitare cauţiune. Consecinţe

Hotărâre 1 din 23.02.2010


Materia: civilă

Dosar nr. 13435/231/2009

Hotărâre: 1/23.02.2010 

Autor: Judecătoria Focşani – secţia civilă

Sechestru.Sechestru asigurator. Înţelesul noţiunii de „înscris” la care face referire art. 591 C.pr.civ. Neachitare cauţiune. Consecinţe. 

Prin încheierea de şedinţă din data de 23.02.2010 s-a respins ca inadmisibilă cererea de instituire a unui sechestru asigurator. 

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut următoarele:

Considerând aplicabile în speţă prevederile art. 591 alin.2 C.proc.civ., instanţa le-a pus în vedere reclamanţilor să achite o cauţiune de 225 000 lei în vederea soluţionării cererii de sechestru asigurator. Ulterior, ca urmare a restrângerii pretenţiilor acestora de la suma de 450 000 lei la suma de 250 000 lei, instanţa a stabilit o cauţiune de 125 000 lei în sarcina reclamanţilor. Cu toate că au solicitat mai multe termene în vederea achitării acestei cauţiuni, reclamanţii nu s-au conformat dispoziţiilor instanţei, arătând în final că din punctul lor de vedere sunt incidente prevederile art.591 alin.1 C.proc.civ., astfel încât nu datorează cauţiune.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 05.11.2009 sub nr.13435/231/2009, reclamanţii au solicitat obligarea pârâţilor la plata sumei de 450 000 lei reprezentând daune delictuale constând în prejudiciul suferit prin incendierea în întregime a imobilului proprietatea lor, dobânda legală calculată până la data plăţii efective şi cheltuieli de judecată, ca urmare a propagării incendiului de la locuinţa vecină a pârâţilor. Reclamanţii şi-au întemeiat cererea de instituire a unui sechestru asigurator pe acţiunea principală menţionată, precum şi pe procesul verbal de intervenţie nr.15/24.10.2009 întocmit de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny” – Subunitatea SP Vidra, depunând totodată la dosar şi dovada proprietăţii pârâţilor pentru bunurile asupra cărora solicită instituirea sechestrului asigurator.

În drept, instanţa a constatat incidenţa în cauză a prevederilor art.591 C.proc.civ. prin care se reglementează condiţiile necesare instituirii sechestrului asigurator.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile alin.1 art. 591 C.proc.civ., măsura asiguratorie poate fi dispusă, chiar fără plata unei cauţiuni, în cazul în care creditorul care nu are titlu executoriu are o creanţă exigibilă şi constatată prin act scris şi dovedeşte că a intentat acţiune. Reclamanţii din prezenta cauză au invocat exigibilitatea creanţei (restrânsă la 250 000 lei) de la data producerii incendiului (24.10.2009) şi faptul că aceasta este constatată în procesul verbal de intervenţie nr.15/24.10.2009, apreciat a fi act scris. Instanţa a constatat însă că înscrisul menţionat nu poate fi considerat act scris, în accepţiunea prevederilor art.591 alin.1 C.proc.civ., având în vedere că în cuprinsul acestuia se menţionează un prejudiciu estimat de reclamanţi a fi în sumă de 450 000 lei, estimare faţă de care pârâţii sunt terţi. Deşi legea nu prevede expres, în mod cert actul scris trebuie interpretat în sensul dispoziţiilor art.1171-1190 C.civ., referitoare la înscrisuri, fiind deci necesar ca înscrisul să emane de la debitor, ceea ce nu este cazul în speţă.

În aceste condiţii, devin incidente prevederile art. 591 alin.2 C.proc.civ., care permit instituirea sechestrului asigurator chiar în lipsa actului scris, în cazul în care creditorul dovedeşte că a intentat acţiune şi depune, odată cu cererea de sechestru, o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată. Se instituie astfel o cerinţă prealabilă soluţionării cererii, aceea a achitării cauţiunii, cerinţă care nu a fost îndeplinită de către reclamanţi.

În acest context, instanţa a apreciat că nu a fost legal investită cu soluţionarea cererii de sechestru asigurator, astfel încât a respins cererea ca inadmisibilă. S-a constatat, totodată, că nu sunt incidente nici dispoziţiile reglementate de art. 592 alin. 4 C.proc.civ., privitoare la desfiinţarea de drept a sechestrului, ca urmare a nedepunerii cauţiunii, în condiţiile în care textul menţionat vizează nedepunerea cauţiunii în termenul fixat de instanţă, iar cauţiunea prevăzută de art.591 alin.2 C.proc.civ. se depune în termenul stabilit de legiuitor, odată cu cererea de sechestru.