Plîngere întemeiată pe dispoz. art.278/1 C.pr.penală

Sentinţă penală 4 din 22.01.2009


Tip speţă-Sentinta Penala nr. 4/22.01.2009

Titlu –plîngere  întemeiată pe dispoz. art.278/1 C.pr.penală

Domeniu alocat-plîngere prealabilă

Asupra procesului penal  de faţă;

Prin plângerea formulată potrivit prevederilor art.278/1 c.pr.pen. înregistrată la această instanţă sub nr..../253/2008 din 13.10.2008, petentul D.S. a solicitat desfiinţarea Ordonanţei Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, din data de  8 august 2008 – dosar nr.51/P/2008.

Prin plângerea formulată în temeiul aceloraşi prevederi legale, înregistrată la această instanţă sub nr..../253/2008 din 4.11.2008, acelaşi petent a formulat plângere împotriva Rezoluţiei Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, din data de 26.09.2008, dată în acelaşi dosar, ../P/2008.

Întrucât Rezoluţia din data de 26.09.2008 este dată de  Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin ca urmare a admiterii în parte de procurorul ierarhic superior a plângerii împotriva Ordonanţei din 8 august 2008 (Ordonanţa nr.163/II/2 din 17.09.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea), instanţa prin încheierea din şedinţa publică din 27.11.2008 a dispus conexarea Dosarului .../253/2008, la dosarul mai vechi, nr..../253/2008.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de 30.01.2008, în evidenţele  Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin a fost  înregistrată sub număr unic plângerea formulată  de numitul D.S. prin care solicita  cercetarea şi trimiterea în judecată a numitului N.M. pentru săvârşirea  infracţiunilor prev. de art.136 din Lg.295/2004, art.23.alin.1/1 lit.”c” din Lg.205/2004, modificată şi completată prin Lg.8/2008 şi art.193 din codul penal, constând în aceea că în ziua de 24.01.2008, în jurul orelor 16,30, sus-numitul  - pădurar în cadrul O.S. Măcin – i-a împuşcat letal cu arma de vânătoare un câine ciobănesc şi l-a ameninţat cu aceeaşi armă pe  minorul M.M.C. care îi păzea turma de ovine.

Pe baza actelor premergătoare administrate în cauză, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de învinuitul N.M. pentru săvârşirea infracţiunii de omorâre  a animalelor  cu intenţie prev. de art.6.alin.2.lit.”a” din Lg.205/2004, modificată şi completată prin Lg.9/2008.

În raport de actele de urmărire penală administrate în cauză,prin ordonanţa nr.../P/2008 din 8.08.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ – amendă în cuantum de 50 lei – faţă de învinuitul N.M., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.6.alin.2. lit.”a” din Lg.205/2004, modificată şi completată prin Lg.9/2008, apreciindu-se  de către procuror  că fapta de ucidere cu intenţie a câinelui părţii vătămate D.S., nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, fiind suficientă  pentru corijarea sa şi  proporţională cu gravitatea faptei, aplicarea sancţiunii cu caracter administrativ. S-a reţinut că învinuitul este tânăr, se află la primul conflict  cu legea penală, iar în cursul cercetărilor a recunoscut şi regretat fapta  reţinută în sarcina sa.

Împotriva ordonanţei  cu numărul de mai sus a formulat plângere petentul D.S. criticând soluţia adoptată sub aspectul temeiniciei legalităţii. În motivarea plângerii, petentul invocă cuantumul redus al amenzii aplicate, cât şi împrejurarea că fapta învinuitului prezintă un grad de pericol social ridicat. Mai arată că procurorul  nu s-a pronunţat asupra  celorlalte două infracţiuni reclamate, respectiv, infracţiunile de uz  de armă letală fără drept şi ameninţare, prev. de art.136 din Lg.295/2004 şi art. 193. din c.p., iar prejudiciul nu i-a  fost acoperit, cu toate că s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale cu suma de 5.000 lei.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, prin Ordonanţa nr.163/II/2 din 17.09.2008 a admis în parte plângerea petentului, a  infirmat parţial Ordonanţa nr.../P/2008 din 8.08.2008 şi a trimis dosrul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin pentru a se pronunţa faţă de numitul N.M., sub aspectul  săvârşirii infracţiunilor prev. de art.136 din Lg.295/2004 şi art.193 cod penal.

Urmare a soluţiei Parchetului de pe  lângă Tribunalul Tulcea, Parchetul de pe lângă  Judecătoria Măcin a dispus prin Rezoluţia din data de 29.09.2009, neînceperea urmăririi penale privind pe N.M., pentru infracţiunea prev. de art.136 din Lg.295/2004, reţinând că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, respectiv, intenţia şi pentru infracţiunea prevăzută de art.193.al.l. c.p. reţinând că fapta nu există.

Şi împotriva acestei Rezoluţii a formulat plângere petentul D.S., plângere care i-a  fost respinsă prin Rezoluţia nr.187/II/2 din 22.10.2008 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea astfel că s-a adresat instanţei de judecată în plângerea ce face obiectul dosarului de  faţă.

S-au reţinut în fapt de Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin, următoarele:

În ziua de 24.01.2008, învinuitul N.M. însoţit de colegul său, martorul M.C., ambii pădurari în cadrul Ocolului Silvic Măcin, s-au deplasat cu autoturismul marca „Dacia 1400 Break” aparţinând  acestuia din urmă, în zona  denumită „Canapea”. După ce  au coborât din autoturism, cei doi s-au  deplasat în patrulare, pe jos, parcurgând cca 1,5 – 2 km. pădure, văzând patru câini de talie mare, închişi la culoare, fără jujeu la gât care se deplasau în direcţia opusă.

Un moment dat, câinii şi-au schimbat direcţia spre ei, situaţie în care învinuitul N.M.  a încărcat arma de serviciu afirmând că vrea să îl împuşte. Întrucât din spatele acestora a apărut un alt câine, tot de talie mare, alb cu pete negre, lătrând  în apropierea învinuitului, acesta a tras un foc de armă omorând câinele  pe loc.

În cauză a fost audiat minorul  M.M.C. care a declarat că, în seara zilei de 24 ianuarie 2008 păştea turma de ovine aparţinând  numitului D.S. în zona denumită „Sola Mare” la  o distanţă de aproximativ 30 m. de marginea pădurii.

În apropierea lui, a oprit maşina pădurarul N.M., respectiv o „Dacie” de  culoare galbenă şi după ce a coborât  a început să-i adreseze  injurii şi a îndeplinit arma  spre câinele  ciobănesc de culoare albă cu pete negre, cu intenţia de a-l împuşca.

Minorul  susţine că a  luat câinele în braţe şi l-a rugat pe pădurar să nu îl omoare, dar acesta a continuat să îl înjure, spunându-i să lase câinele din braţe că altfel îl va împuşca.

Speriat de ameninţările pădurarului, acesta s-a conformat şi în momentul în care a lăsat câinele jos, a auzit o bubuitură şi a văzut câinele mort.

Parchetul  a reţinut că susţinerile minorului M.M.C nu s-au coroborat cu  declaraţiile învinuitului şi ale martorului M.C..

Petentul a criticat soluţia  Parchetului pe  care a apreciat-o ca  nelegală şi netemeinică arătând că a fost dată fără o administrare riguroasă a probatoriului necesar unei  juste  soluţionări a  plângerii sale în scopul aflării adevărului.

S-a reţinut ca reală situaţia de fapt prezentată de învinuit fără a se cerceta şi corobora declaraţia sa cu ale celorlalţi martori.

Eronat s-a reţinut că martorul M.C. a fost  dimpreună cu pădurarul N.M. la momentul când acesta i-a omorât câinele petentului şi l-a ameninţat  cu moartea pe minorul M.M.C., care păştea oile.

S-a reţinut că cei doi erau împreună  fără a se analiza că în raportul olograf al pădurarului făcut după incident, acesta specifica faptul că era singur în acel moment.

Cauza s-a  soluţionat  pe baza actelor dosarului 51/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, dosar ce a fost ataşat  la  prezentul dosar şi a  înscrisurilor noi depuse de petent la  filele 16 şi 17 dosar respectiv, raportul lui N.M. dat în data de 25.01.2008 cu privire la  fapta  din 24.01.2008 şi întâmpinarea formulată de Ocolul Silvic  în dosarul civil nr..../253/2008 ce a avut ca obiect soluţionarea procesului-verbal de contravenţie încheiat petentului pentru o contravenţie reţinută în sarcina sa a fi  săvârşită în data de 24.01.2008.

Instanţa, analizând  plângerile de faţă pe baza înscrisurilor noi şi a actelor efectuate în dosarul nr.../P/2008 precum şi având  în vedere dispoziţiile  procedurale în vigoare, reţine că aceasta este întemeiată, pentru următoarele  considerente:

S-a reţinut de Parchet că fapta  de ameninţare nu există. S-a avut în  vedere că declaraţia lui M.M.C.  nu s-a  coroborat cu declaraţia învinuitului şi a  martorului M.C..

Cu toate acestea, în cauză nu s-a realizat nici o  confruntare a  acestora, deşi  preved. art.87 c.pr.penală sunt foarte clare în această privinţă.

Astfel, potrivit art.87 c.pr.pen., „ cînd se constată că  există contraziceri între declaraţiile persoanelor ascultate în aceeaşi cauză, se procedează  la confruntarea acelor persoane, dacă  aceasta este  necesară pentru lămurirea cauzei”.

Ori, parchetul, deşi  reţine că declaraţiile „nu concordă” nu  face  confruntarea respectivelor persoane deşi avea  această obligaţie, art.88 cod pr.pen. reglementând această procedură.

Obligaţia în acest sens incumbă organului judiciar tocmai  în virtutea rolului său de garant pentru o justă soluţionare a  cauzei, justă soluţionare care implică administrarea oricărui mijloc de probă necesar.

Mi mult, în raportul olograf al  învinuitului pe care acesta l-a întocmit în virtutea respectării îndatoririlor sale de  serviciu, către Ocolul Silvic Măcin unde era şi este angajat, la doar o zi după data faptelor reclamate, acesta menţionează că „era singur”  contrar a ceea ce  declară în dosarul nr.../P/2008 şi  contrar declaraţiei martorului M.C. din acelaşi dosar(aspect ce rezultă din raportul depus în copie la dosar  de petent, fila 16, ca înscris nou în instanţă).

Că „era singur”  rezultă şi din întâmpinarea depusă în  copie - fila  nr.17 de petent şi formulată de Ocolul Silvic Măcin în dosarul nr..../253/2008 al Judecătoriei Măcin, având ca obiect „plângere contravenţională” şi în care se analiza un  proces-verbal de  contravenţie încheiat petentului D.S. pentru  contravenţia reţinută a fi săvârşită la aceeaşi dată 24.01.2008  şi  în legătură cu faptele reclamate în plângerea penală.

Faţă de cele expuse, cu atît mai  mult se justificau aplicabile dispoziţiile art.87 – 88 c.pr.pen. de Parchet.

De asemenea, instanţa reţine că Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin s-a pronunţat prin rezoluţia atacată cu privire la  infracţiunea prev. de art.193. cod penal deşi persoanei vătămate M.M.C.  nu i s-a luat nici o declaraţie în această calitate.

Astfel, Parchetul s-a  mărginit a avea în vedere numai plângerea penală a petentului D.S. care reclamă şi faptul că ciobanul său M.M.C a fost ameninţat de N.M. .

Însă  M.M. nu a fost întrebat dacă-şi însuşeşte plângerea penală formulată în  numele său de D.S. cu consecinţa audierii sale în calitate de parte vătămată, nu i-a fost dată posibilitatea de a propune la  rândul său probe în susţinerea plângerii sale, acestuia fiindu-i luată  o singură  declaraţie şi aceea în  calitate de  martor.

Astfel, instanţa reţine că nu au fost respectate prevederile art.75 – 71/1 c.pr.pen. – secţiunea a II-a, privind declaraţia părţii vătămate-părţii civile.

Astfel, instanţa reţine că cercetarea plângerii penale  formulate de petentul D.S. s-a făcut fără  a se avea  în vedere toate mijloacele de probă necesare unei juste soluţionări a cauzei(după cum s-a arrătat pe larg în cuprinsul prezentei sentinţe), reţinând şi un aspect deloc de neglijat: aceea că după restituirea dosarului de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea ca urmare a Rezoluţiei nr. 163/II/2 nu s-a mai administrat nici o  altă probă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin, mărginându-se a da Rezoluţia  din data de 29.09.2008.

De asemenea, instanţa  reţine şi faptul că Parchetul a concluzionat în Rezoluţia atacată că făptuitorul „a folosit armamentul de serviciu şi implicit muniţia”, fără ca această susţinere să fi fost probată în vreun mod, în cauză  neefectuându-se nici o expertiză balistică  în acest sens, cum de altfel este necesar pentru pronunţarea unei soluţiii legale ca urmare a unui probatoriu administrat.

Ori, cum se explică, în  lipsa expertizei, această concluzie ?

În consecinţă, având  în vedere considerentele astfel expuse, instanţa urmează să admită  plângerea petentului D.S. , reţinând  că Rezoluţia atacată este netemeinică şi nelegală.

Astfel, va admite plângerea formulată  potrivit prevederilor art.278/1  Cod procedură penală  de petentul D.S..

Va desfiinţa  Rezoluţia de neîncepere a  urmăririi penale  a Parchetului  de pe lângă Judecătoria Măcin  din data de  26.09.2008 – dosar  nr. ../P/2008.

Va trimite cauza procurorului  pentru completarea  probatoriului  în vederea  începerii urmăririi penale sub aspectul săvârşirii  infracţiunilor  prevăzute de  art.136  din Legea  295/2004  modificată şi completată  de Legea 9/2008 şi art.193  Cod penal, cu menţiunea de a se proceda  la aplicarea  dispoziţiilor art.75-77  Cod procedură penală ,art.87-88 Cod procedură penală  precum şi  de a se  administra  orice alt mijloc  legal  de probă  necesar  justei  soluţionări  a cauzei.

1