Art. 6 din Legea nr. 241/2005. Încetarea procesului penal. Aplicarea legii penale mai favorabile

Sentinţă penală 305 din 15.06.2015


Prin sentinţa penală nr. 305/03.02.2015 a Judecătoriei Iaşi pronunţată în dosarul nr. 20021/245/2013* s-au dispus următoarele:

„În baza art. 396 alin. 6 rap. la art. 16 lit. h Cod procedură penală şi art. 741 Cod penal 1969 încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului T., cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, anterioară modificării aduse prin Legea nr. 50/2013, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969.

În baza art. 741 alin. 2 Cod penal 1969 raportat la art. 91 lit. c Cod penal din 1969 aplică inculpatului sancţiunea administrativă a amenzii în cuantum de 300 de lei.

În baza art. 397 alin. 1 rap. la art. 19 şi urm. Cod procedură penală respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă Garda Financiară – Secţia judeţeană Iaşi.

Constată recuperat prejudiciul creat de inculpatul T., în perioada decembrie 2007 – martie 2008, în cuantum de 9.067 lei, conform chitanţei seria TS406 nr. 10000083711 din data de 03.11.2014 eliberată de Trezoreria Municipiului Iaşi”.

Pentru a se pronunţa astfel, s-au reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi dat în dosarul nr. 1650/P/2010 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate  a inculpatului T.M. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal.

S-a reţinut în sarcina inculpatului faptul că, în calitatea sa de administrator al SC E. SRL Iaşi, cu intenţie, a reţinut şi nu a virat la bugetul de stat impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă, în termen de 30 de zile de la scadenţă, fiind prejudiciat bugetul de stat cu suma de 9.067 lei, după cum urmează: impozit pe venituri din salarii în sumă de 2.724 lei reţinut şi neachitat în perioada 25 decembrie 2007 – 25 martie 2008, contribuţia individuală de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi în sumă de 3557 lei şi neachitată în perioada 25.01.2008 – 25.03.2008, contribuţia personalului la fondul de şomaj în sumă de 348 lei reţinută şi neachitată în perioada 25.01.2008 – 25.03.2008, contribuţia pentru asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi, în sumă de 2438 lei, reţinută şi neachitată în perioada 25.01.2008 – 25.03.2008.

La termenul de judecată din data de 04.11.2014, inculpatul a declarat că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina lui prin actul de sesizare a instanţei, exprimându-şi acordul ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care inculpatul a declarat că şi le însuşeşte, în conformitate cu dispoziţiile art. 375 Cod procedură penală cu referire la art. 374 alin. 4 Cod procedură penală.

La acelaşi termen de judecată, inculpatul a depus la dosar chitanţa seria TS406 nr. 10000083711 din data de 03.11.2014 eliberată de Trezoreria Municipiului Iaşi prin care făcea dovada achitării prejudiciului în cuantum de 9.067 lei.

Având în vedere succesiunea de legi penale, la termenul de judecată din data de 27.01.2015 atât reprezentantul Ministerului Public cât şi apărătorul inculpatului au pus concluzii de încetare a procesului penal, raportat la art. 741 Cod penal 1969.

Faţă de această excepţie invocată, instanţa a reţinut următoarele:

Fapta prev. şi ped. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, anterioară modificării aduse prin Legea nr. 50/2013, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 este incriminată şi în prezent, însă, de la data când s-a reţinut comiterea ei, 25.03.2008, şi până în prezent, a existat o dispoziţie legală favorabilă inculpatului.

Astfel, prin art. XX pct. 2 din Legea nr. 202/2010, Codul penal din 1969 a fost modificat, printre altele, prin introducerea art. 741 Cod penal 1969, care prevedea următoarele: „(1) În cazul săvârşirii infracţiunilor de gestiune frauduloasă, înşelăciune, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată şi neglijenţă în serviciu, prevăzute în prezentul cod, ori a unor infracţiuni economice prevăzute în legi speciale, prin care s-a pricinuit o pagubă, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la soluţionarea cauzei în primă instanţă, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. „(2) Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 100.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică o sancţiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar. (3) Dispoziţiile prevăzute la alin. 1 şi 2 nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârşit o infracţiune de acelaşi gen, prevăzută de prezentul cod, într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 şi 2.”

În prezent, dispoziţiile art. 741 Cod penal 1969 nu mai sunt în vigoare şi nici nu au fost preluate, într-o altă formă de Codul penal în vigoare la această dată, fiind declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 573 din data de 03 mai 2011 a Curţii Constituţionale publicată în Monitorul Oficial nr. 363 din data de 25 mai 2011.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. şi ped. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, anterioară modificării aduse prin Legea nr. 50/2013, instanţa a reţinut că aceasta este o infracţiune economică prevăzută într-o lege specială, având în vedere că se comite în legătură cu activităţi economice, respectiv cu administrarea unei societăţi comerciale.

Instanţa a mai avut în vedere şi faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, respectiv nu a mai săvârşit o infracţiune de acelaşi gen, prevăzută de prezentul cod, într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 şi 2 ale art. 741 Cod penal 1969.

Înainte de judecarea în primă instanţă a prezentei cauze, inculpatul a făcut dovada achitării prejudiciului în cuantum de 9.067 lei, astfel cum acesta a fost solicitat de partea civilă Garda Financiară – Secţia judeţeană Iaşi în cererea adresată instanţei, dar şi cum a fost precizat în adresa nr. 2712/20.01.2015 a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Iaşi. Se observă că prejudiciul este până la 50.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale.

Potrivit dispoziţiilor art. 5 Cod penal 2014, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea penală mai favorabilă. Dispoziţiile alin. 1 se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.

Pe cale de consecinţă, sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 5 Cod penal actual, precum şi art. 741 Cod penal 1969, astfel cum s-a arătat anterior, iar plata prejudiciului până la 50.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale înainte de soluţionarea cauzei în primă instanţă reprezintă o cauză de nepedepsire prevăzută de lege.