Conflict negativ de competenţă

CONFLICT NEGATIV DE COMPETENŢĂ. COMPETENŢĂ TERITORIALĂ ALTERNATIVĂ. REGULATOR. Referitor la particularităţile litigiului dedus judecăţii, legea procedurală prevede expres o competenţă alternativă, prin art. 111 şi art. 113 pct. 9 raportat la art. 116 C. pr. civ. Drept urmare, reclamanta are posibilitatea să aleagă între mai multe instanţe competente teritorial să examineze fondul pretenţiei sale, instanţe determinate, fie în funcţie de calitatea pârâţilor şi sediul reclamantei (art. 111 teza I), fie în funcţie de sediul pârâţilor (art. 111 teza II), fie în funcţie de circumscripţia instanţei în cadrul căreia a fost săvârşită fapta ilicită sau unde s-a produs prejudiciul. Dat fiind că pârâţii sunt autorităţi publice, calificate expres de Legea Nr. 215/2001, iar atribuţiile prevăzute de lege şi le exercită în cadrul persoanelor juridice de drept public organizate şi delimitate potrivit legii, unităţile administrativ-teritoriale, iar cum art. 111 C. pr. civ. afirmă cu caracter general dreptul reclamantei de a se adresa instanţei de la sediul său în judecata tuturor cererilor îndreptate împotriva autorităţilor locale, cu suficienţă rezultă că reclamanta în temeiul art. 116 C. pr. civ. a uzat de acest drept de a se adresa instanţei competente în circumscripţia căreia îşi are propriul sediu, Sector I Bucureşti, învestind în mod legal Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti

(Jud. Lipova, Dosar nr. 11.722/299/2014, Sentinţa civilă nr. 7/12.01.2015)

I. Poziţia procesuală a reclamantei.

1. Constată că prin cererea înregistrată iniţial la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti sub nr. 11.722 în data de 14.03.2014, timbrată cu 127,03 lei, a cărei judecată a fost declinată prin Sentinţa civilă nr. 16.177/02.10.2014 spre soluţionare Judecătoriei Lipova, unde a fost înregistrată sub acelaşi număr în data de 25.11.2014, reclamanta S.C. OVIG S.A., cu sediul în Bucureşti, Sector 1 şi cu sediul procedural ales la sediul Cabinetului de avocat PD, situat în Bucureşti, Sector 5 în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean A, cu sediul în A, Judeţul Arad, Primăria Oraşului L şi Consiliul Local L, cu sediul comun în L, Judeţul Arad a solicitat:

+ obligarea pârâţilor în solidar la plata sumei de 1.743,34 lei compusă din 1.405,83 lei reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei şi 337,51 lei reprezentând dobânda legală, calculată conform OG nr. 9/2000 şi OG nr. 13/2011 de la data scadenţei, 17.06.2011 şi până la data promovării prezentei cereri de chemare în judecată, 28.02.2014;

+ obligarea la plata dobânzii legale în continuare de la data promovării acţiunii şi până la data achitării integrale a debitului;

+ obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

1.1. În motivare, susţine că în data de 29.03.2011 autoturismul marca BMW cu numărul AR a fost implicat într-un accident rutier, din care a rezultat avarierea acestuia. Conform declaraţiilor date de către conducătorul auto VDA, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe strada Pompierilor (Oraşul L) a intrat în gropi aflate pe carosabil rezultând avarierea autoturismului.

1.2. Reclamanta susţine că pentru auto nr. AR, asigurat CASCO cu poliţa nr. AVA, a fost întocmit dosarul de daună AVA/AR şi că reclamanta a achitat asiguratului său despăgubirea în cuantum de 1405,83 lei.

1.3. Având în vedere că la data accidentului, 20.03.2011, artera de drum, respectiv Strada Sportului se afla în administrarea pârâtelor, iar despăgubirea a fost achitată persoanei păgubite în baza contractului de asigurare facultativă seria AVA nr., în conformitate cu prevederile art. 2.210 C. civ., suma achitată cu titlu de despăgubire urmează a fi recuperată de la persoana vinovată de producerea accidentului fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, culpa, raportul de cauzalitate.

1.4. În drept, solicită aplicarea art. 1.349, art. 1.357, art. 2.210 alin. 1 C. civ., OUG nr. 195/2002.

1.5. Solicită judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 411 alin. 2 C. pr. civ.

II. Poziţia procesuală a pârâţilor.

2. Pârâţii Primăria Oraşului L şi Consiliul local L au depus întâmpinare, prin care au invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti în soluţionarea prezentei cauze, solicitând declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Lipova, în raport cu dispoziţiile art.107 şi art. 115 alin.1 C.pr.civ., aceasta fiind instanţa de la sediul pârâţilor, cât şi instanţa de la locul unde se află bunurile asigurate sau locul unde s-a produs riscul asigurat.

2.1. De asemenea, a fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului local L întemeiată pe dispoziţiile art. 247 C. pr. civ., raportat la dispoziţiile art. 35, 36 şi art. 22 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Lipova întemeiată pe dispoziţiile art. 247 C.pr.civ. şi pe art.77 din Legea nr. 215/2001.

2.2. Pe fond pârâţii au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

3. Pârâtul Consiliul Judeţean A a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sector 1 Bucureşti şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean, pe fond solicitând respingerea acţiunii ca netemeinică.

3.1. Privitor la soluţionarea excepţiei necompetenţei teritoriale, trimite la aplicarea art. 107, art. 112 alin. 1, art. 113 alin. 1 pct. 9, art. 115 şi art. 132 alin. 1 C. pr. civ. considerând că Judecătoria Lipova este instanţa competentă să judece litigiul.

III. Situaţia de fapt reţinută din probele administrate. Dreptul aplicabil.

4. Din examinarea înscrisurilor cauzei, adecvând situaţia de fapt şi de drept dezlegării date procesului pe cale de excepţie, Judecătoria reține că reclamanta, un profesionist care activează în domeniul asigurărilor de bunuri şi persoane, cu sediul social stabilit în București, Sector 1 a învestit Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti cu o acțiune civilă în regres întemeiată pe dispozițiile art. 1.349, art. 1.357 și art. 2.210 alin. 1 C. civ, formulată în contradictoriu cu Consiliul Judeţean A, Primăria Oraşului L şi Consiliul Local al Oraşului L pentru recuperarea sumei de 1.743,34 lei, a dobânzii legale şi a cheltuielilor de judecată, ca urmare a faptului că pentru autoturismul nr. AR, asigurat CASCO cu poliţa nr. AVA, a fost întocmit dosarul de daună AVA/AR prin care reclamanta a achitat asiguratului despăgubirea în cuantum de 1.405,83 lei.

4.1. Reţine faptul că prin Sentinţa civilă nr. 16.177/2 octombrie 2014 Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Lipova considerând, în raport cu art. 107 alin. 1, art. 115 alin. 1 şi art. 111 C. pr. civ., că instanţa competentă se determină în funcţie de două dintre instituţiile pârâte care au sediul în circumscripţia Judecătoriei Lipova.

5. Dreptul aplicabil.

5.1. Dispoziţii relevante ale Codului de procedură civilă în vigoare din 15 februarie 2013.

Art. 107. Regula generală.

(1) Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul.

Art. 111. Cereri îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public.

Cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului.

Art. 112. Pluralitatea de pârâţi.

(1) Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia; în cazul în care printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

(2) Dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanţei competente pentru el, oricare dintre pârâţi poate invoca necompetenţa la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

Art. 113. Competenţa teritorială alternativă.

(1) În afară de instanţele prevăzute la art. 107 - 112, mai sunt competente:

9. instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Art. 116. Alegerea instanţei.

Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Art. 129. Excepţia de necompetenţă.

(1) Necompetenţa este de ordine publică sau privată.

(2) Necompetenţa este de ordine publică:

1. în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti;

2. în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad;

3. în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.

(3) În toate celelalte cazuri, necompetenţa este de ordine privată.

5.2. Dispoziţii relevante ale Legii Nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

Art. 21. (1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

(2) În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.

(2^1) Pentru apărarea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale, primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, stă în judecată ca reprezentant legal şi nu în nume personal.

Art. 23. (1) Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii.

Art. 24. În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este ales în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.

5.3. Dispoziţii relevante ale Codului civil în vigoare din 1 octombrie 2011.

Art. 1.349. Răspunderea delictuală.

(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

(3) În cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului.

(4) Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabileşte prin lege specială.

Art. 1.357. Condiţiile răspunderii.

(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

(2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Art. 2.210. Subrogarea asigurătorului.

(1) În limitele indemnizaţiei plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepţia asigurărilor de persoane.

IV. Hotărârea.

6. În baza celor reţinute, constatând că declinarea competenţei teritoriale în favoarea Judecătoriei Lipova s-a realizat de către Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti cu încălcarea disponibilităţii alegerii de competenţă teritorială, Judecătoria va admite excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Lipova, va declina în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti soluţionarea cauzei şi, ca urmare a ivirii conflictului negativ de competenţă, va trimite dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă dispunând suspendarea judecăţii.

6.1. Potrivit reţinutelor, cauza civilă constă în acţiunea reclamantei asigurator al persoanei despăgubite îndreptată pe calea regresului în materie delictuală împotriva persoanelor considerate vinovate de producerea în data de 29.03.2011 pe o stradă din Oraşul L a accidentului rutier în urma căruia a fost avariat autoturismul marca BMW cu numărul AR din cauza gropilor aflate pe carosabil. Din această perspectivă, natura excepţiei necompetenţei teritoriale invocate de pârâţi este ordin privat.

6.2. Judecătoria examinează, în continuare, dacă, în raport cu o excepţie de ordin privat şi cu luarea în seamă a naturii juridice a acţiunii promovate, legea procedurală stabileşte în mod expres aplicarea unui criteriu general de stabilire a competenţei şi/sau dacă prevede expres şi aplicarea unor criterii speciale de stabilire a competenţei şi care să atragă astfel o competenţă teritorială alternativă, respectiv, dacă devine aplicabil cauzei art. 111 coroborat cu art. 116 C. pr. civ.

6.2.1. Prin art. 107 alin. 1 C. pr. civ., se stabileşte o regulă generală de competenţă sub aspect teritorial şi care rămâne singura aplicabilă, în cazul în care legea nu prevede expres o competenţă alternativă: „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.”

6.2.2. Referitor la particularităţile litigiului dedus judecăţii, legea procedurală prevede expres o competenţă alternativă, prin art. 111 şi art. 113 pct. 9 raportat la art. 116 C. pr. civ. Drept urmare, reclamanta are posibilitatea să aleagă între mai multe instanţe competente teritorial să examineze fondul pretenţiei sale, instanţe determinate fie în funcţie de calitatea pârâţilor şi sediul reclamantei (art. 111 teza I), fie în funcţie de sediul pârâţilor (art. 111 teza II), fie în funcţie de circumscripţia instanţei în cadrul căreia a fost săvârşită fapta ilicită sau unde s-a produs prejudiciul.

6.2.3. Dat fiind că pârâţii sunt autorităţi publice, calificate expres de Legea Nr. 215/2001, iar atribuţiile prevăzute de lege şi le exercită în cadrul persoanelor juridice de drept public organizate şi delimitate potrivit legii, unităţile administrativ-teritoriale, iar cum art. 111 C. pr. civ. afirmă cu caracter general dreptul reclamantei de a se adresa instanţei de la sediul său în judecata tuturor cererilor îndreptate împotriva autorităţilor locale, cu suficienţă rezultă că reclamanta în temeiul art. 116 C. pr. civ. a uzat de acest drept de a se adresa instanţei competente în circumscripţia căreia îşi are propriul sediu, Sector I Bucureşti, învestind în mod legal Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

6.3. Cu această motivare, argumentele privind numărul mai mare a pârâţilor din circumscripţia Judecătoriei Lipova sau utilitatea desfăşurării probaţiunii în faţa acestei instanţe rămân în zona arbitrariului, fără corespondent legal, în condiţiile în care competenţa instanţelor se stabileşte numai prin lege, conform art. 126 alin. 2 din Constituţia României.

6.4. Cu aceste considerente, în baza art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. 1 C. pr. civ., Judecătoria învesteşte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

N.B. Prin Hotărârea Nr. 845/17 martie 2015 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că instanţa competentă este Judecătoria Sector 1 Bucureşti.

Domenii speta

Spete similare