Incadrarea activităţii in grupa a Il-a de muncă. Ordinul nr. 50/1990

Hotărâre 1131 din 27.01.2015


Prin acţiunea formulată reclamantul PF a solicitat în contradictoriu cu pârâta UJCC Bihor ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta la eliberarea unei adeverinţe care să certifice încadrarea activităţii sale în grupa a Il-a de muncă, pe perioada 01.01.1980 -01.04.1996, cu cheltuieli de judecată.

în motivarea cererii reclamantul a arătat că, din înscrierile din carnetul de muncă reiese că a fost transferat de la Şantierul de construcţii Oradea în data de 01.01.1980 la pârâtă, unde a lucrat ca şofer până în 01.04.1996.

Reclamantul consideră că pârâta, în baza Ordinelor nr. 50/1990 si nr. 125/1990, referitoare la categoria şoferi, indiferent de ramura de activitate, a Scrisorii MMPS nr. 1224/26 111992, Ser. G/1003/13.05.1996, pentru şoferii din alte ramuri, Ser. 152/18.07.1995, şoferii cu autocamioane cu capacitate mai mare de 4 tone şi Ser. 2704/DA/l 1.10.1995, autobasculante, autocamioane cu HIAB cu instalaţii de ridicat/încărcat mai mare de patru tone, înlocuite cu Ser. 96/12.04.1996, trebuia să-i emită aceasta adeverinţa de încadrare a activităţii în grupa a Il-a de muncă.

în drept, reclamantul invocă Ordinele nr. 50/1990 şi 125/1990.

Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii formulate ca fiind nefondată.

Se arată de către pârâtă că, în urma cercetărilor făcute în arhiva unităţii, aşa cum i s-a comunicat şi reclamantului prin adresa nr. 177/130.03.2014, nu a fost găsit nici un act de acest fel, care să îi permită să elibereze reclamantului o adeverinţă din care să rezulte că a desfăşurat activitate în condiţii de muncă speciale ori în condiţii de muncă deosebite pentru perioada solicitată.

Tribunalul Bihor prin sentinţa civilă nr. 1131/LM/2014 a admis acţiunea reclamantului, şi în consecinţă: a constat că activitatea desfăşurată de reclamant în perioada 01.01.1980-01.04.1996 se încadrează în grupa a Il-a de muncă în procent de 100% si a obligat pârâta să elibereze reclamantului o adeverinţă privind încadrarea în grupa a Il-a de muncă în procent de 100%, a activităţii prestate ca şofer în perioada 01.01.1980-01.04.1996.

Pentru a pronunţa această hotărâre tribunalul a reţinut următoarele:

Reclamantul a fost încadrat al pârâtei în perioada 01.01.1980-01.04.1996 în funcţia de şofer, conducător auto 5,5 tone conform copiei de pe carnetul de muncă depus la dosar.

Potrivit disp. art. 2 din Ordinul nr. 50/990, pentru precizarea locurilor de munca, activităţilor si categoriilor profesionale cu condiţii deosebite, care se încadrează în grupele I si II de munca, în vederea pensionării, în grupa II de munca se încadrează locurile de muncă, activităţile si categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 2. Iar conform art. 3 din Ordinul nr. 50/1990 beneficiază de încadrare în grupele I şi II de muncă, fără limitarea numărului personalul care este în activitate muncitori, ingineri, subingineri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

De asemenea, potrivit art. 6 din acelaşi act normativ nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective şi anume de nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare. Art. 7 al textului de lege prevede că încadrarea în grupele I şi II de muncă se face proporţional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiţia ca, pentru grupa I personalul să lucreze în aceste locuri cel puţin 50 %, iar pentru grupa a Il-a cel puţin 70% din programul de lucru.

Din probele administrate in cauza, respectiv din declaraţia martorului Stanciu Gheorghe, instanţa retine că în perioada 01.01.1980- 01.04.1996 reclamantul şi-a desfăşurat

1 activitatea în cadrul pârâtei pe maşini de un tonaj mai mare de 6 tone, deservind şantierele de construcţii, lucrând în condiţii de şantier, de luni până sâmbătă inclusiv, săptămânal.

Potrivit pct. 208 din Anexa II la Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 50/1990 cu completările din anul 1995 (Scrisoarea MMPS nr. 152/18.07.1995) beneficiază de încadrarea în grupa a II- a de munca şoferii care deservesc autocamioane cu capacitatea de transport mai mare de 4 tone.

Coroborând textul legal mai sus menţionat cu depoziţia martorului si cu înscrisurile din carnetul de muncă, instanţa a constat că activitatea prestată de reclamant la unitatea pârâta un perioada 01.01.1980-01.04.1996 se încadrează în grupa a Il-a de muncă în procent de 100% şi a obligat pârâta să elibereze reclamantului o adeverinţă în acest sens.

Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de reclamant se retine că, potrivit disp. art. 452 Cod procedură civilă, partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi a întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei". în speţă, instanţa constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 10.12.2014, iar dovada cheltuielilor de judecată ale reclamantului a fost depusă doar la data de 12.12.2014, alături de concluziile scrise formulate de acesta.

în consecinţă, dând aplicare textului legal mai sus invocat, instanţa a respins cererea reclamantului de plată a cheltuielilor de judecată.