Internarea medicală provizorie a suspectului sau inculpatului. Neîndeplinirea condiţiilor obligatorii impuse de art. 247 alin.l Cod procedură penală.

Decizie 286/C din 08.12.2014


Prin încheierea penală nr. 193 din 14 mai 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Sighetu Marmaţiei s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei şi s-a dispus internarea medicală provizorie a suspectului Roşea Gabriel Vasile într-o unitate specializată de asistenţă medicală până la însănătoşire sau ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat luarea măsurii.

In considerentele încheierii s-a reţinut faptul că potrivit art. 247 alin. 1 Cod procedură penală, „Judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, pe durata procedurii de cameră preliminară, sau instanţa, în cursul judecăţii, poate dispune internarea medicală provizorie a suspectului sau inculpatului care este bolnav mintal ori consumator cronic de substanţe psihoactive, dacă luarea măsurii este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret şi actual pentru siguranţa publică".

Astfel din declaraţiile martorilor aflate la filele 30-43 în dosarul de urmărire penală reiese faptul că, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, suspectul are un comportament violent faţă de mama sa Roşea Mărioara căreia i-a adresat ameninţări cu săvârşirea de acte grave de violenţă şi pe care a agresat-o, urmele agresiunilor fiind vizibile. De asemenea, din depoziţiile martorilor reiese că suspectul din cauza comportamentului determinat de consumul de băuturi alcoolice a fost internat în repetate rânduri la secţia de psihiatrie.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că art. 5 paragraf 1 lit. e autorizează internarea unei persoane care suferă de tulburări mentale cu condiţia ca o astfel de măsură să fie în mod corespunzător justificată de gravitatea stării de sănătate a suspectului, cu scopul de a asigura propria protecţie sau protecţia altuia. Nici o privare de libertate a unei persoane considerate alienată nu poate fi întemeiată pe art. 5 paragraful 1 lit. e din convenţie fară a se cere avizul unui medic specialist.

Instanţa a reţinut că din concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 208 din 28.07.2011 reiese că suspectul are antecedente psihiatrice, suferind de tulburare de personalitate disocială şi de dependenţă de alcool.

De asemenea, reiese că suspectul are capacitatea de a aprecia conţinutul şi consecinţele faptelor sale, a avut discernământ la momentul comiterii faptelor şi îl are si în prezent.

Astfel din coroborarea declaraţiilor martorilor ataşate în dosarul de

urmărire penală şi a concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză

instanţa a apreciat că suspectul prezintă, conform art. 247 Cod procedură penală,

pericol concret şi actual pentru siguranţa publică.^

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie suspectul Roşea Gabriel Vasile care a arătat că aceasta este nelegală şi netemeinică, nu prezintă pericol social, urmează un tratament neurologic care este incompatibil cu cel psihiatric, existând riscul de a paraliza, nu a fost reclamat de persoane străine. Persoana vătămată Roşea Mărioara a exagerat cu reclamaţia pe care a depus-o la poliţie, a prezentat martori mincinoşi, organele de poliţie nu au respectat procedura de reţinere, a fost internat în perioada 7 aprilie - 6 mai 2014 la secţia psihiatrie în mod abuziv.

În cauză, prin decizia penală nr. 105/C/10 iunie 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Maramureş s-a admis contestaţia formulată de suspect, s-a desfiinţat integral încheierea penală nr. 193 din 14 mai 2014 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, s-a reţinut cauza spre rejudecare şi s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice de către S.M.L. Baia Mare.

În considerentele acestei decizii s-a reţinut, în esenţă, că, potrivit art. 248 alin. 2 Cod procedură penală, propunerea parchetului trebuie să fíe însoţită de acte medico-legale concludente sau de o expertiză medico-legală psihiatrică. Conform art. 248 alin. 5 Cod procedură penală, dacă această propunere nu este însoţită de o atare expertiză, instanţa dispune efectuarea ei.

Tribunalul a constatat că, în speţă, s-a depus la dosar raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 208 din 28 iulie 2011 întocmit de Cabinetul medico-legal Sighetu Marmaţiei, însă acesta a fost efectuat în urmă cu aproximativ 3 ani astfel că cerinţele prevăzute de art. 248 alin. 5 Cod procedură penală nu sunt îndeplinite.

Pentru aceste considerente judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul tribunalului a desfiinţat în totalitate încheierea penală contestată, a reţinut cauza spre rejudecare şi a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice cu obiectivele indicate în dispozitivul deciziei.

Examinând actele de la dosar au rezultat următoarele:

În acest dosar Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmaţiei a solicitat a se lua faţă de contestatorul-suspect Roşea Gabriel Vasile măsura de siguranţă a internării medicale provizorii cu motivarea, în esenţă, că faţă de acesta s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de lovire sau alte violenţe comisă asuprea unui membru de familie prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal (şi de art. 199 Cod penal în primul dosar) şi de ameninţare prevăzută de art. 206 Cod penal prin ordonanţele date la 28 martie 2014 şi 8 aprilie 2014 - plângerile formulate fiind conexate în dosarul nr. 609/P/2014.

S-a mai arătat faptul că aceste infracţiuni constă în aceea că în data de 19 martie 2014, în timp ce se afla la domiciliul său, persoana vătămată Roşea Mărioara a fost victima unei agresiuni în urma căreia a suferit leziuni corporale vindecabile în 12-14 zile de îngrijiri medicale, fiind ameninţată cu moartea în mod repetat - faptele fiind comise de fiul acesteia contestatorul-suspect Roşea Gabriel Vasile. De asemenea, s-a mai arătat că în data de 8 aprilie 2014, în timp ce se afla la domiciliul său, aceeaşi persoană vătămată a fost agresată de contestatorul-suspect care a ameninţat-o cu violenţe grave.

Prin ordonanţa din 29 aprilie 2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de acesta pentru infracţiunile de lovire sau alte violenţe comisă faţă de un membru de familie prevăzută de art. 193 alin.2 Cod penal raportat la art. 199 Cod penal şi de ameninţare prevăzută de art. 206 Cod penal.

Parchetul a mai arătat că în perioada 2010-2014 contestatorul-suspect a fost internat în mod repetat la Secţia psihiatrie din cadrul Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei cu tulburări mentale şi de comportament din cauza folosirii alcoolului, cu tulburare psihotică de tip impulsiv, dependenţă alcoolică. S-a făcut trimitere şi la raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 208/28.07.2011 întocmit în dosarul nr. 905/307/2011 al Judecătoriei Sighetu Marmaţiei potrivit căruia acesta suferă de o tulburare de personalitate disocíala, de dependenţă alcoolică, are discernământul păstrat. S-a mai arătat că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată condiţionat pentru infracţiunile de vătămare corporală şi ameninţare comise faţă de aceeaşi persoană vătămată.

S-a apreciat de către parchet că se impune internarea medicală provizorie a contestatorului-suspect cu motivarea că acesta este consumator cronic de alcool, pe acest fond are un comportament violent şi prezintă un pericol real şi actual pentru membrii familiei sale şi pentru siguranţa publică.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 825 din 24 septembrie 2014 întocmit de S.M.L. Maramureş în dosarul tribunalului, contestatorul-suspect Roşea Gabriel Vasile suferă de tulburare de personalitate intermitent-explozivă, are discernământul faptelor sale, nu există date obiectiv-ştiinţifîce pe baza cărora să se poată aprecia dacă acesta este consumator cronic de substanţe psihoactive. Contestatorul-suspect nu prezintă pericol concret şi actual pentru siguranţa publică deci nu este necesară internarea medicală provizorie. In eventualitatea unei internări medicale tratamentul va fi astfel instituit încât medicaţiile să nu fie incompatibile unele cu altele (filele 52-54 dosar tribunal).

Din completarea nr. 1465 din 21 octombrie 2014 la raportul de expertiză medico-legală psihiatrică mai sus menţionat rezultă că alcoolul nu face parte din categoria substanţelor psihoactive (aici se includ drogurile şi substanţele etnobotanice), iar din actele medicale rezultă că suspectul ar fi consumator cronic de alcool. Diagnosticul pe care acesta îl are nu implică existenţa vreunui pericol pentru siguranţa publică inclusiv pentru mama sa care să necesite internarea sa medicală provizorie (filele 65-67 dosar tribunal).

Conform art. 247 alin. 1 Cod procedură penală, judecătorul de drepturi şi libertăţi în cursul urmăririi penale poate dispune internarea medicală provizorie a suspectului sau a inculpatului care este bolnav mintal ori consumator cronic de substanţe psihoactive dacă luarea măsurii este necesară pentru înlăturarea unui pericol concret si actual pentru siguranţa publică. Potrivit art. 110 Cod penal, dacă făptuitorul este bolnav psihic, consumator cronic de substanţe psihoactive sau suferă de o boală infectocontagioasă şi prezintă pericol pentru societate, se poate lua măsura internării într-o unitate sanitară de specialitate până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul tribunalului a constatat că raportat la concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică şi ale completării la acest raport, acesta suferă de tulburare de personalitate intermitent-explozivă, nu există date că ar fi consumator cronic de substanţe psihoactive, dar nu prezintă pericol pentru siguranţa publică inclusiv pentru mama sa care să necesite internare medicală provizorie astfel că cerinţele prevăzute de cele două texte legale mai sus menţionate nu sunt îndeplinite.

Pentru toate aceste considerente judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul tribunalului a respins propunerea parchetului privind internarea medicală provizorie a contestatorului-suspect.