Nededucerea perioadei arestului preventiv în baza art. 18 din Legea nr. 302/2004.

Prin sentinţa penală nr. 113 din 17.04.2014. Judecătoria Baia Mare, în temeiul art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală, a admis cererea formulată de condamnatul-petent Balazs Alin, aflat în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Baia Mare, şi în consecinţă:

A constatat că infracţiunile săvârşite de petent, pentru care a fost condamnat la pedepsele de 6 luni închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire, prev. de art. 221 cu aplic. art. 75 lit. c Cod penal 1969, prin Sentinţa penală nr. 263/10.02.2011 a Judecătoriei Baia Mare, pronunţată în dosarul nr. 5825/182/2010, definitivă prin definitivă prin Decizia penală nr. 744/R/l 1.05.2011 a Curţii de Apel Cluj şi 3 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, g şi i Cod penal 1969, prin Sentinţa penală nr. 187/26.01.2012 a Judecătoriei Baia Mare, pronunţată în dosarul nr. 1267/182/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 757/R/16.05.2012 a Curţii de Apel Cluj sunt concurente.

A constatat că petentul condamnat a executat parte din pedeapsa de 6 luni închisoare, fiind liberat condiţionat în baza Sentinţei penale nr. 724/21.03.2012 a Judecătoriei Baia Mare, pronunţată în dosarul nr. 3444/182/2012.

A dedus din pedeapsa de 3 ani închisoare pe care o execută condamnatul, perioada executată începând cu 18.11.2011 până la 27.03.2012 şi perioada cuprinsă între 27.09.2013 până la zi şi a anulat Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 202/17.05.2012 emis de Judecătoriei Baia Mare în dosar nr. 1267/182/2011 şi dispune emiterea unui nou mandat conform prezentei hotărâri.

Pentru a hotărî în acest sens prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia Mare sub nr. de mai sus, la data de 04 martie 2014 (f. 2), contestatorul Balazs Alin, a solicitat raportat la pedeapsa de 3 ani închisoare pe care o execută, deducerea perioadei cuprinsă între 18.11.2011 şi 27.03.2012 când a fost arestat în dosarul nr. 6825/182/2010 în baza Sentinţei penale nr. 263/10.02.2011 pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire.

Apoi, la data dezbaterii cauzei, din 10 aprilie 2014 petentul a depus la dosarul cauzei în şedinţă publică un înscris, prin care a solicitat instanţei contopirea pedepselor cu consecinţa deducerii perioadei executate de 4 luni (f. 18).

Cererea petentului în raport de actele şi lucrările dosarului, nu a fost recalificată ca o cerere ce vizează modificarea de pedepse respectiv contopire de pedepse, întrucât din executarea primei pedepse petentul s-a liberat condiţionat, anterior formulării prezentei cereri. Sub un alt aspect, este mai favorabilă contestatorului condamnat, cererea iniţială, întrucât, în situaţia constatării unor fapte concurente, la efectuarea operaţiunii de contopire, conform disp. art. 34, 39 Cod penal din 1968, în vigoare din 1969, se poate adăuga un spor de pedeapsă, în condiţiile în care pedepsele contopite nu se mai execută în integralitatea lor.

Examinând contestaţia formulată, prim prisma dispoziţiilor legale incidente, instanţa a reţinut următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 263/10.02.2011 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin Decizia penală nr. 744/R/l 1.05.2011 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. 6825/182/2010, petentul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire (f. 13-14).

Prin Sentinţa penală nr. 187/26.02.2012 definitivă prin Decizia penală nr. 757/R/16.05.2012 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. 1267/182/2011 al Judecătoriei Baia Mare petentul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată (f. 15-16).

Faţa de data săvârşirii faptelor de către petentul condamnat, raporta la data condamnărilor definitive, s-a constatat că acestea sunt concurente.

In cauză însă raportat la împrejurarea că prima pedeapsă de 6 luni este executată parţial, începând cu 18.11.2011, întrucât petentul a fost liberat condiţionat la data de 27.03.2012 (f. 19-20), s-a constatat că această pedeapsă nu este executabilă. Cu privire la cea de-a doua pedeapsă de 3 ani închisoare, petentul se află în executarea ei, începând cu data de 27.09.2013 când a fost arestat în străinătate în baza Mandatului european.

De precizat că însăşi petentul a precizat în cererile şi susţinerile sale, perioadele necesare a fi deduse prin prezenta hotărâre.

Aşa fiind, instanţa a constatat că, este admisibilă în temeiul art. 598 alin. 1 lit. d Cod procedură penală solicitarea condamnatului Balazs Alin şi în consecinţă s-a dedus din pedeapsa de 3 ani închisoare, pe care o execută în prezent, perioada executată în baza condamnării anterioare, pentru infracţiunea concurentă, şi faţă de modificarea survenită cu consecinţe asupra executării pedepsei de 3 ani, s-a dedus şi perioada executată strict pentru cea din urmă.

De asemenea, s-a anulat Mandatul de executare a pedepsei închisorii emis în baza Sentinţei penale nr. 187/26.01.2012 a Judecătoriei Baia Mare, sub nr. 202/17.02.2012 şi emiterea unui nou mandat conform prezentei hotărâri.

împotriva acestei sentinţe a declarat contestaţie condamnatul Balazs

Alin solicitând instanţei deducerea şi a unei alte perioade de arest şi anume a celei executate în baza mandatului european de arestare.

Examinând contestaţia declarate prin prisma motivelor invocate şi a înscrisurilor depuse la dosar, tribunalul a reţinut următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 263/10.02.2011 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin Decizia penală nr. 744/R/l 1.05.2011 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. 6825/182/2010, petentul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire (f. 13-14).

Prin Sentinţa penală nr. 187/26.02.2012 definitivă prin Decizia penală nr. 757/R/16.05.2012 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. 1267/182/2011 al Judecătoriei Baia Mare petentul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată (f. 15-16).

Faţa de data săvârşirii faptelor de către petentul condamnat, raportat la data condamnărilor definitive, judecătoria a constatat corect că acestea sunt concurente.

Prima pedeapsă de 6 luni a fost executată parţial, începând cu 18.11.2011, pedeapsă din care petentul a fost liberat condiţionat la data de 27.03.2012 (f. 19-20). Cu privire la cea de-a doua pedeapsă de 3 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 187/26.02.2012, instanţa de fond corect a reţinut că petentul se află în executarea acesteia, începând cu data de 27.09.2013 când a fost încarcerat.

Din actele dosarului a reieşit că anterior încarcerării în România petentul a fost arestat în baza mandatului european de arestare la data de 17.06.2013 şi până la 27.09.2013, data încarcerării în Arestul din cadrul D.G.P.M.B. De altfel, prin sentinţa penală nr. 170 din 29 ianuarie 2014 Judecătoria Baia Mare admiţând contestaţia la executare, a dedus această perioadă din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală 187/2012. Admiţând însă cererea de aplicare a legii penale mai favorabile, instanţa de fond a omis să deducă şi această perioadă, motiv pentru care contestaţia condamnatului a fost admisă aşa cum a fost formulată.

Domenii speta

Spete similare