Fond funciar-obligatie a face+despagubiri

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi sub nr. 38848/245/2014, reclamanta J  E  a solicitat in contradictoriu cu paratii COMISIA JUDETEANA IASI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, PREFECTUL JUDETULUI IASI, COMISIA MUNICIPALA DE FOND FUNCIAR IASI, UAT-MUNICIPIUL IASI PRIN PRIMAR si STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, obligarea Comieiei locale de fond funciar sa intocmeasca documentatia necesara si sa ii aprobe cererea de reconstituire in natura pe vechiul amplasament sau pe alt amplasament a  dreptului de proprietate pentru diferenta de teren intravilan in suprafata de … mp, situat in Iasi, sos. N…, nr. … si sa inainteze documentatia spre validare Comisiei judetene de fond funciar, obligarea Comisiei judetene sa valideze propunerea Comisiei municipale Iasi de fond funciar, in vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafata de … mp teren intravilan situat in mun. Iasi, sos. N…, nr. …, iar Prefectul Judetului Iasi  sa emita ordin de atribuire a terenului pe numele sau, in subsidiar, in cazul in care nu se poate reconstitui dreptul de proprietate in natura pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament sa fie obligat Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice in solidat cu UAT Municipiul Iasi la plata de despagubiri civile in echivalent in suma de ….EURO, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii reclamanta arata ca, prin contractul de cesiune de drepturi litigioase cu titlu gratuit autentificat sub nr. … la BNP N. I. SI M. M. C., J. Gh. si J. V. i-au cesionat drepturile litigioase referitoare la terenul in suprafata de .. mp situat in Iasi, sos. N., nr. ..

Reclamanta mai arata ca, prin decizia civila nr. 882/24.11.2004 pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. 5826/2004, s-a reconstituit in favoarea cedentilor dreptul de proprietate pentru suprafata de … mp, in baza acestei decizii fiind emis Ordinul nr. … si ulterior titlul de proprietate nr. … pentru suprafata de …. mp.

Sustine reclamanta ca, in considerentele deciziei s-a retinut ca pentru diferenta de …. mp teren nu poate fi reconstituit dreptul de proprietate intrucat a fost vandut in baza unor contracte de vanzare cumparare la doua societati, motiv pentru care, in situatia in care nu exista posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate in natura se impune obligarea Statului Roman in solidar cu Municipiul Iasi la plata de despagubiri.

Reclamanta mai arata ca nici pana la acest moment nu a primit un raspuns de la cele doua comisii cu privire la solutionarea cererilor formulate in calitate de petenti mostenitori.

In drept, au fost invocate disp. art. 53 al. 2 din Legea 18/1991, art. 27 al. 8 din Regulamentul de aplicare a legilor fondului funciar, art. 54-55, 64 din Legea 18/1991, Legea 169/1997, Legea 1/2000, Legea 247/2005, art. 480 C.civ., Protocolul 1 CEDO.

In sustinerea cererii au fost depuse la dosarul acuzei inscrisuri.

Cererea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru.

Paratii PREFECTUL JUDETULUI IASI si COMISIA JUDETEANA IASI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR au formulat inatampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a COMISIEI JUDETENE IASI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, avand in vedere disp. art. 36 al. 6 din Legea 18/1991, exceptia netimbrarii si exceptia prezumtiei de lucru judecat fata de decizia nr. 882/24.11.2004 pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. 5826/2004.

In drept, au fost invocate dispozitiile Legii fondului funciar, Legea 146/1997, HG 890/2005.

Paratul STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE a formulat intampinare prin care a aratat faptul ca, fata de prevederile legale aplicabile, pretentiile reclamantei de plata a despagubirilor sunt premature.

De asemenea, a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii, motivat de faptul ca dupa intrarea in vigoare a legilor speciale de fond funciar, dreptul comun nu mai poate fi folosit, fiind inlocuit cu norme speciale de drept substantial si cu o procedura obligatorie si prealabila sesizarii instantelor de judecata, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii ca fiind netemeinica si nelegala.

In drept, au fost invocate disp. art. 115 C.pr.civ., Legea 165/2013, Legea 274/2005.

Paratii COMISIA MUNICIPALA DE FOND FUNCIAR IASI si UAT-MUNICIPIUL IASI PRIN PRIMAR nu au formulat intampinare.

Dupa fixarea primului termen de judecata, COMISIA MUNICIPALA DE FOND FUNCIAR IASI a depus precizari prin care a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat, avand in vedere faptul ca prin decizia civila nr. 882/24.11.2004 a Tribunalului Iasi a fost lamurita situatia cererii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra fostei proprietati din Iasi, sos. N., nr. ..

La termenul de judecata din data de 04.02.2015, STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE  a precizat faptul ca a inteles sa invoce prematuritatea ca exceptie si nu ca aparare de fond.

Asupra exceptiei netimbrarii cererii de chemare in judecata instanta s-a pronuntat in sedinta publica din data de 04.02.2015, in sensul respingerii acesteia, cu motivarea aratata in incheierea de sedinta de la acea data.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.

Potrivit disp. art. 248 C.pr.civ., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura precum si asupra celor de fond care fac inutila, in totul sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.

Analizand actele si lucrarile dosarului, asupra exceptiei prematuritatii pentru cererea privind plata despagubirilor, invocata de Statul Roman prin Ministerul de Finante, instanta o va respinge avand in vedere faptul ca reclamanta nu si-a intemeiat aceasta cerere pe dispozitiile Legii 165/2013, asa cum a sustinut paratul, si care prevad o anumita procedura si anumite institutii ale statului competente sa solutioneze cererile de despagubiri formulate in temeiul acestei legi.

Instanta va respinge si exceptia inadmisibilitatii, invocata de acelasi parat, dat fiind faptul ca, din cuprinsul cererii de chemare in judecata rezulta ca reclamanta a inteles sa isi intemeieze cererea pe dispozitiile legilor fondului funciar si nu pe dreptul comun.

Analizand actele si lucrarile dosarului, asupra exceptiei autoritatii de lucru judecat, instanta retine urmatoarele:

In speta, parata COMISIA MUNICIPALA DE FOND FUNCIAR IASI a depus precizari prin care a invocat exceptia autoritatii de lucru judecat, avand in vedere decizia civila nr. 882/24.11.2004 pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. 5826/2004.

Potrivit art. 432 C.pr.civ.,  excepţia autorităţii de lucru judecat poate fi invocată de instanţă sau de părţi în orice stare a procesului, chiar înaintea instanţei de recurs. Ca efect al admiterii excepţiei, părţii i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai rea decât aceea din hotărârea atacată.

De asemenea, conform disp. art. 430 C.pr.civ.,  hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

Prin urmare, puterea de lucru judecat a unei hotarari  judecatoresti semnifica faptul ca o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv decat o singura data, iar hotararea este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare, iar autoritatea de lucru judecat priveste exclusivitatea hotararii, astfel incat un nou litigiu intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si cu aceeasi cauza, sa nu mai fie cu putinta, tocmai in scopul de a se realiza o administrare uniforma a justitiei.

Prin decizia civila nr. 882/24.11.2004 pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. 5826/2004 a fost solutionata plangerea formulata de reclamantii J. Gh. si J. V. impotriva Ordinului nr. … emis de Prefectul Judetului Iasi.

Prezenta cerere are ca obiect obligatia de a face, fiind diferit de cel care a format obiectul dosarului nr. 5826/2004 al Tribunalului Iasi si este formulata de catre reclamanta in contradictoriu cu alti parati.

Prin urmare, instanta constata ca nu exista identitate de parti, obiect si cauza, motiv pentru care va respinge exceptia autoritatii de lucru judecata, invocata de parata.

Analizand actele si lucrarile dosarului, asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei COMISIA JUDETEANA IASI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, instanta o va admite, avand in vedere faptul ca, potrivit disp. art. 36 al. 6 din Legea 18/1991, atribuirea in proprietate a terenurilor din intravilan, cum este si terenul solicitat de catre reclamanta, se face prin ordinul prefectului, la propunerea primariilor, facuta pe baza verificarii situatiei juridice a terenurilor.

Fata de admiterea acestei exceptii, instanta va respinge actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu aceasta parata, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Cat priveste exceptia prezumtiei de lucru judecat invocata de PREFECTUL JUDETULUI IASI si COMISIA JUDETEANA IASI PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, instanta o califica ca fiind o aparare de fond si nu o exceptie propriu zisa.

Analizand actele si lucrarile dosarului, asupra fondului cauzei, instanta retine urmatoarele:

In speta, reclamanta solicita obligarea Comieiei locale de fond funciar sa intocmeasca documentatia necesara si sa ii aprobe cererea de reconstituire in natura pe vechiul amplasament sau pe alt amplasament a  dreptului de proprietate pentru diferenta de teren intravilan in suprafata de … mp, situat in Iasi, sos. N…, nr. .. si sa inainteze documentatia spre validare Comisiei judetene de fond funciar, obligarea Comisiei judetene sa valideze propunerea Comisiei municipale Iasi de fond funciar, in vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafata de .. mp teren intravilan situat in mun. Iasi, sos. N…a, nr. …, iar Prefectul Judetului Iasi  sa emita ordin de atribuire a terenului pe numele sau, in subsidiar, in cazul in care nu se poate reconstitui dreptul de proprietate in natura pe vechiul amplasament sau pe un alt amplasament sa fie obligat Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice in solidat cu UAT Municipiul Iasi la plata de despagubiri civile in echivalent in suma de … EURO.

Aceasta isi justifica calitatea procesuala activa in prezenta cauza pe existenta contractului de cesiune de drepturi litigioase cu titlu gratuit autentificat sub nr. … la BNP N. I. SI M. M. C., prin care J. Gh. si J. V. i-au cesionat drepturile litigioase referitoare la terenul in suprafata de … mp situat in Iasi, sos. N., nr. ..

Instanta retine faptul ca procedura reconstituirii dreptului de proprietate, asa cum este prevazuta de Legea 18/1991, nu se finalizeaza in momentul recunoasterii dreptului de proprietate al celui deposedat, ci presupune, ca o parte integranta din proces, si punerea in posesie, conform art. 27 din lege si, ca etapa finala, emiterea titlului de proprietate.

Prin intelegerea incheiata cu numitii J.Gh. si J. V. reclamanta a devenit de fapt dobanditoarea unui drept litigios.

In practica judiciara s-a decis ca nu este posibila reconstituirea dreptului de proprietate ( cu toate operatiunile pe care le presupune ) in favoarea cesionarului de drepturi litigioase in conditiile in care obiectul actiunii este guvernat  de o procedura administrativa speciala, si anume cea prevazuta de Legea 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv de retrocedare a dreptului de proprietate strict in persoana deposedata, reprezentand o forma de redare a suprafetelor de teren, care au fost preluate in orice mod, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestuia. Una dintre conditiile sine qua non este aceea ca persoana solicitanta sa aiba calitatea de proprietar direct ori mostenitor al proprietarului terenului pentru care se solicita reconstituirea si totodata titular al cererii depusa in termenul prevazut de legea speciala.

Etapele reconstituirii dreptului de proprietate in modalitatea solicitata de reclamanta, conform prevederilor art. 1560 din noul Cod civil ( respectiv disp. art. 1392 din vechiul C.civ.) nu se regaseste reglementata de legile fondului funciar si nu este indeplinita nici una din conditiile cerute de Legea 18/1991, iar reconstituirea ori redarea suprafetei de teren se face numai catre fostii proprietari ori mostenitorii acestora.

Privitor la contractul incheiat de catre reclamanta cu numitii J. Gh.si J. V., acestuia i se poate  da eficienta juridica ulterior intrarii dreptului de proprietate in patrimoniul proprietarilor,  insa acest act nu confera reclamantei dreptul la reconstituire dupa procedura prevazuta de Legea 18/1991.

Contractul intervenit intre parti este constitutiv de drepturi si produce efectiv efecte abia in momentul finalizarii reconstituirii.

Mai mult, conform disp. art. 36 alin. 5 din Legea nr. 18/1991, „terenurile fără construcţii, neafectate de lucrări de investiţii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităţilor, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 712/1966 şi a altor acte normative speciale, se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, după caz, la cerere”.

In speta, din probele administrate in cauza rezulta faptul ca, terenul solicitat de reclamanta este situat in intravilanul Municipiului Iasi, si este ocupat de investitii, astfel incat nu mai este liber si la dispozitia Comisiei de fond funciar si nu poate fi restituit in natura.

De altfel, acest lucru a fost retinut cu putere de lucru judecat si prin decizia civila nr. 882/24.11.2004 a Tribunalului Iasi, in considerentele hotararii aratandu-se faptul ca suprafata de … mp situata in Iasi, sos. N., nr. .. este ocupata de constructii, astfel incat, nu poate fi reconstituit dreptul de proprietate pentru aceasta suprafata.

Cat priveste solicitarea reclamantei privind acordarea de teren in echivalent, instanta retine ca, potrivit disp. art. 24 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, terenurile situate în intravilanul localităţilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producţie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptăţite, pentru construcţia de locuinţe şi anexe gospodăreşti, pe care le-au edificat, rămân şi se înscriu în proprietatea actualilor deţinători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la foştii proprietari, iar conform alin. 2 al aceluiaşi articol, foştii proprietari vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, în extravilan, acceptată de ei, iar, dacă nu mai există teren, se vor acorda despăgubiri.

De asemenea, potrivit dispozitiilor Legii 1/2000, persoanelor indreptatite carora nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate in natura, pentru categoria de terenuri indicate in cuprinsul legii, li se vor acorda despagubiri, insa, nici aceasta lege nu prevede posibilitatea acordarii de despagubiri pentru terenurile din intravilan si care nu mai pot fi restituite in nartura.

Prin urmare, instanta apreciaza ca prevederile legale anterior enuntate nu sunt incidente în speta de fata, compensarea cu o suprafata de teren echivalenta sau acordarea de despagubiri banesti fiind posibilă doar în cazul terenurilor care au aparţinut fostelor cooperative agricole de producţie sau a celor agricole si forestiere şi nu în cazul terenurilor intravilane. Terenul solicitat de reclamanta este teren intravilan ocupat de constructii, astfel încât nu poate fi atribuită o altă suprafaţă în echivalent si nici nu pot fi acordate despagubiri, terenul neintrând în sfera de incidenţă a prevederilor art. 24 din Legea nr. 18/1991 sau ale Legii 1/2000.

Fata de cele expuse, instanta va respinge actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratii PREFECTUL JUDETULUI IASI, COMISIA MUNICIPALA DE FOND FUNCIAR IASI, UAT-MUNICIPIUL IASI PRIN PRIMAR si STATUL ROMAN PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, ca neintemeiata.

In temeiul disp. art. 453 C.pr.civ., instanta va lua act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.

Domenii speta

Spete similare