22. Reprezentarea convenţională a persoanei juridice de o altă persoană juridică. Inadmisibilitate.
Prima instanţă :
A anulat cererea formulată de S.C. „E” S.R.L în calitate de mandatar al EOS I. RO G., pentru învestirea cu formulă executorie a contractului de credit nr. / 30.05.2005, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că, cererea a fost introdusă de o societate comercială (S.C. „E” S.R.L) în numele altei societăţi comerciale (E. I. RO G.) şi că la dosar există o împuternicire a reprezentaţilor E. Investment RO Gmbh prin care aceştia au împuternicit pe societatea S.C. E. Ksi România S.R.L să o reprezinte în faţa instanţelor judecătoreşti în vederea recuperării creanţelor cesionate, iar conform procurii, dar şi contractului de cesiune de creanţe, calitatea de reprezentant legal al EOS Investment RO Gmbh ar aparţine dl. C.W. şi dl. H. V.. Astfel, SC E. K. România SRL ar avea calitatea mandatar, deci reprezentant convenţional însă, potrivit art. 84 alin. 1 Cod procedură civilă, persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţei numai prin consilier juridic sau avocat.
Prin urmare, prima instanţă a apreciat că, S.C. Eos Ksi România S.R.L nu poate să reprezinte interesele EOS Fianance Gmbh, în faţa instanţelor, calitatea de reprezentant convenţional al creditoarei putând să o aibă doar un consilier juridic – adică persoană angajată în cadrul societăţii creditoare – sau un avocat, or S.C. Eos Ksi România S.R.L nu este nici una, nici alta.
Instanţa de apel :
Respinge apelul. Tribunalul a reţinut că dispoziţiile art. 86 teza I Cod procedură civilă invocate de apelantă au în vedere întinderea mandatului general şi asupra dreptului de reprezentare în instanţă, doar atunci când acest drept din urmă este expres acordat prin mandat. Art. 86 CPC (cu ambele ipoteze, deci inclusiv cea referire la mandatul general acordat de mandantul ce nu are domiciliu/reşedinţă în ţară sau dacă procura este dată unui prepus) se coroborează cu prevederile art. 84 alin. 1 din acelaşi cod, fără a stabili o excepţie de la această ultimă normă legală. În plus art. 86 a doua frază CPC are în vedere, în mod evident, doar reprezentarea persoanei fizice, căci textul legal face referire doar la domiciliul sau reşedinţa ce sunt elemente de identificare ale persoanei fizice, iar nu şi a celei juridice.
În mod corect a reţinut prima instanţă incidenţa art. 84 alin. 1 CPC, ce cuprinde regula în materia reprezentării în justiţie a persoanelor juridice, şi anume aceea că aceste persoane pot fi reprezentante convenţional în instanţă doar prin consilierul său juridic (angajat cu contract individual de muncă) sau avocat, iar nicidecum de o altă persoană juridică.
Avocatul sau consilierul juridic ce are dreptul să reprezinte persoana juridică, conform art. 84 alin. 1 CPC trebuie să aibă un raport juridic convenţional sau de muncă direct cu persoana reprezentată.
Pe lângă acestea, procura de care se prevalează apelanta nu îi dă dreptul să o reprezinte direct în instanţă pe creditoarea – mandantă, ci doar (conform pct. 7, 8) să angajeze avocaţi pentru a iniţia acţiuni în justiţie contra debitorilor pentru plata creanţelor ce i-au fost cesionate.
Curtea de Apel București
Transmiterea părţilor sociale către terţi
Tribunalul Botoșani
Drept comercial : Valoarea juridică a penalităţilor înscrise în facturi în lipsa unui contract sub forma înscrisului unic încheiat între părţi
Tribunalul Iași
Ordonanţă preşedinţială - suspendare parţială Hot. AGA.
Judecătoria Ineu
Modificare act constitutiv
Judecătoria Vânju Mare
Plingerea contraventionala