Arestare preventiva

Dosar nr. 5689/288/2014

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA RM VÂLCEA.

SECŢIA PENALĂ

Operator de date cu caracter personal nr.4078

ÎNCHEIERE PENALĂ NR.4

Şedinţa din camera de consiliu din data de 19 iunie 2014

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI: xxxxxxxx

GREFIER : xxxxxxx

Ministerul Public – Parchetul  de pe lângă  Judecătoria Rm.Vâlcea a fost reprezentat de procuror: xxxxxxx

Pe rol fiind soluţionarea propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor  C. P. A., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b  Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal; I. D., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b  Cod penal şi M. I. A., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la furt calificat, prevăzute de art.  48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b Cod penal, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm.Vâlcea.

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu au răspuns inculpatul C.P.A., personal, în stare de reţinere şi asistat de avocat ales C. M., inculpatul I. D., personal, în stare de reţinere şi asistat de avocat ales B. D. şi inculpatul M.  I. A., personal, în stare de reţinere şi asistat de avocat oficiu P. C. cu delegaţie pentru asistenţă juridică obligatorie.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

În conformitate cu dispoziţiile art. 225 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul de drepturi şi libertăţi le aduce la cunoştinţă inculpaţilor infracţiunile de care sunt acuzaţi şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-li-se atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor.

Inculpatul C.P.A. având cuvântul, arată că îşi menţine declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală şi nu mai doreşte să dea declaraţie în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Inculpatul I. D. având cuvântul, arată că îşi menţine declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală şi nu mai doreşte să dea declaraţie în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Inculpatul M.  I. A. având cuvântul, arată că îşi menţine declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală şi nu mai doreşte să dea declaraţie în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi.

Nemaifiind alte cereri de formulat, se acordă cuvântul în dezbaterea propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea propunerii şi arestarea preventivă a inculpaţilor pe o perioadă de 30 de zile în temeiul art.223 alin.2 Cod procedură penală, susţinând cele arătate în referatul depus la dosar. În ceea ce priveşte indiciile, urmează a se avea în vedere că practic, acestea sunt probe clare, cei trei inculpaţi recunoscând în totalitate şi arătând cu exactitate modul în care au comis fapta. Din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că aceştia au săvârşit o infracţiune intenţionată pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, se constată că privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică. La înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, trebuie avut în vedere pericolul social concret  pentru ordinea publică, ce  rezultă în primul rând din modalitatea de săvârşire a infracţiunii, respectiv pe timp de noapte, folosindu-se de cagule pentru a nu putea fi identificaţi ulterior, utilizând, pentru a-şi atinge scopul, leviere şi foarfeci metalice cu ajutorul cărora au reuşit să pătrundă în incinta sălii de amanet. De asemenea, cei trei inculpaţi au premeditat fapta, au pregătit cu minuţiozitate comiterea acesteia, şi-au pregătit ustensilele necesare, au făcu verificări la locul comiterii faptei, şi-au împărţit sarcinile, iar ulterior au aruncat bunurile folosite la comiterea infracţiuni, ceea ce denotă faptul că acţiunea infracţională a acestora nu a fost una accidentală, favorizată de anumite circumstanţe temporale, ci una îndelung pregătită şi care se poate repeta în orice alt moment. Mai arată reprezentantul Ministerului Public că, în urma exploatării mandatelor de supraveghere tehnică emise de Judecătorul de drepturi şi libertăţi în prezenta cauză, au reieşit discuţii purtate de către inculpaţii C.P.A. şi I. D., din care reiese în mod indubitabil că, ulterior comiterii faptei şi inerent, după cheltuirea banilor, aceştia pregăteau comiterea unei noi infracţiuni, doar hazardul şi nepotrivirea programului celor doi inculpaţi, făcând ca aceştia să nu comită o infracţiune de tâlhărie împotriva unor cetăţeni de etnie rromă ce aveau o sumă mare de bani asupra lor. Faţă de cele arătate, solicită admiterea propunerii şi luarea faţă de cei trei inculpaţi a măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile.

Avocat C. M. pentru inculpatul C.P.A., având cuvântul, arată că nu se impune luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul C.P.A., urmând a se avea în vedere atitudinea de recunoaştere, poziţia de cooperare cu organele de cercetare penală. Totodată, inculpatul a relatat întrutotul ce s-a întâmplat. Mai arată apărătorul inculpatului că nu există nici un indiciu că s-ar sustrage de la cercetarea penală sau că ar influenţa vreun martor sau vreo altă persoană. Apreciază că în cauză poate fi luată o altă măsură, respectiv luarea măsurii controlului judiciar sau luarea măsurii arestului la domiciliu. Totuşi, nu înţelege de ce faţă de cel de al patrulea a fost luată măsura controlului judiciar iar faţă de ceilalţi inculpaţi se propune luarea măsurii arestării preventive. Solicită revocarea măsurii arestării preventive.

Avocat B. D. pentru inculpatul I. D., având cuvântul, arată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.223 C.pr.pen. Este adevărat că inculpatul a săvârşit o infracţiune aşa cum prevede art.223 la alin.1 C.pr.pen., însă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de alin.2 al aceluiaşi articol. Nu sunt probe că lăsarea în libertate prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, acele înregistrări fiind pure speculaţii. Solicită a se avea în vedere dispoziţiile art. 219 alin. 9 C.pr.pen., care arată că, judecătorul de drepturi şi libertăţi care respinge propunerea de arestare preventivă a inculpatului poate dispune, prin aceeaşi încheiere, luarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin.(4) lit. b şi c, urmând ca instanţa să se orienteze spre luarea măsurii controlului judiciar sau luarea măsurii arestului la domiciliu. Cu siguranţă că inculpatul va respecta întrutotul condiţiile impuse de instanţă. Nu poate fi luată cea mai drastică dintre măsuri întrucât inculpatul, încă de la prima declaraţie a recunoscut în totalitate săvârşirea faptei, a colaborat cu organele de urmărire penală şi, mai mult decât atât, inculpatul nu are nici antecedente penale. Nu există nici un indiciu că s-ar sustrage cercetării penale. Urmează a se avea în vedere şi disponibilitatea de a achita persoanei vătămate prejudiciul cauzat. La dosar există acte din care rezultă că a fost pus sechestru pe un autoturism care valorează peste 20.000 euro. Pe de altă parte, în toate declaraţiile, inculpatul şi-a arătat disponibilitatea de a încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Apărătorul inculpatului arată că doreşte să aducă la cunoştinţă judecătorului că a fost nevoită să aştepte două ore pentru a lua legătura cu inculpatul întrucât acest lucru nu i-a fost permis. Este un afront adus profesiei de avocat faptul că atunci când te duci în sediul poliţiei eşti împiedicat să iei legătura cu inculpatul. Mai arată că a făcut cunoscut acest fapt tocmai pentru a evidenţia împrejurarea că faţă de cel de al patrulea inculpat a fost luată măsura controlului judiciar. Din toate actele aflate la dosar, planşe foto, redări ale înregistrărilor convorbirilor, înregistrări video, rezultă că activitatea lui I. D. a constat doar în aceea că a ajutat la ruperea lacătelor ce asigurau uşa de acces şi a forţat cu un levier această uşă, însă nu a pătruns în sediul societăţii. Din punctul său de vedere nu pot fi reţinute ca îndeplinite cerinţele alineatului 2 al art. 223. Solicită respingerea propunerii şi luarea faţă de inculpat a măsurii controlului judiciar sau luarea măsurii arestului la domiciliu.

Avocat oficiu P. C. pentru inculpatul M.  I. A., solicită respingerea propunerii de arestare preventivă, apreciind că în speţa de faţă nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 223 C.pr.pen., putând fi luată faţă de inculpat o altă măsură, mai puţin restrictivă. Buna desfăşurare a cercetării penale nu va fi influenţată de inculpat. Inculpatul a fost de acord să încheie un acord de recunoaştere a vinovăţiei. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul M. I. A., arată că situaţia acestuia este similară cu cea a inculpatului I. D. M., faţă de care s-a luat măsura controlului judiciar. Activitatea inculpatului M. a constat doar în faptul că i-a ajutat pe inculpaţii C.P.A. şi I. D., să pătrundă, prin ruperea lacătelor ce asigurau uşa de acces şi prin forţarea cu un levier a acestei uşi în sediul respectivei societăţi şi i-a dus cu maşina. Aceasta a fost contribuţia lui, pentru care a fost răsplătit cu suma de 1.000 lei. Inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut săvârşirea faptei şi nu înţelege de ce s-a făcut această disproporţionalitate între cei patru inculpaţi. Mai arată apărătorul inculpatului că se pot face discuţii şi pe încadrarea juridică a faptei, însă acestea vor fi făcute pe fondul cauzei. Dacă se apreciază, instanţa are posibilitatea să ia o altă măsură faţă de inculpat, măsură mai puţin restrictivă. Pot fi impuse nişte obligaţii care, cu siguranţă vor fi respectate de inculpat. Condiţiile  art. 223 C.pr.pen.sunt îndeplinite în cele mai multe cazuri, însă asta nu înseamnă că în toate aceste cazuri trebuie luată măsura arestării preventive.

Inculpatul C.P.A. având ultimul cuvânt, arată că îşi însuşeşte cererea formulată de apărătorul său cu privire la luarea măsurii controlului judiciar sau a măsurii arestului la domiciliu şi achiesează la concluziile acestuia. Mai arată că regretă ceea ce s-a întâmplat, îi pare rău şi doreşte să o despăgubească în totalitate de persoana vătămată.

Inculpatul I. D. având ultimul cuvânt, arată că îşi însuşeşte cererea formulată de apărătorul său cu privire la luarea măsurii controlului judiciar sau a măsurii arestului la domiciliu şi achiesează la concluziile acestuia. Mai arată că regretă ceea ce s-a întâmplat şi doreşte să o despăgubească în totalitate de persoana vătămată.

Inculpatul M.  I. A. având ultimul cuvânt, arată că îşi însuşeşte cererea formulată de apărătorul său cu privire la luarea măsurii controlului judiciar sau a măsurii arestului la domiciliu şi achiesează la concluziile acestuia. Mai arată că regretă ceea ce s-a întâmplat şi doreşte să o despăgubească în totalitate de persoana vătămată.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,

Deliberând, constată următoarele:

Sub nr. 5689/288/2014, a fost înregistrată propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea, privind luarea măsurii arestării preventive faţă de pe inculpaţii:

- C.P.A., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d , alin. 2 lit. b  Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal rap. la art. 43 alin. 1  Cod penal;

- I. D., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d , alin. 2 lit. b  Cod penal şi

- M.  I. A., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la furt calificat, prevăzute de art.  48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d , alin. 2 lit. b Cod penal, pentru o perioadă de 30 de zile.

În motivarea propunerii formulate prin intermediul referatului întocmit de procurorul din cadrul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea, nr. 1491/P/2014, se arată că, în urma cercetărilor efectuate în cauză  a rezultat următoarea situaţie de fapt:

La începutul lunii martie a anului 2014, inculpaţii C.P.A. şi I. D. au luat hotărârea de a sustrage bunuri din consignaţia aparţinând S.C. …..S.R.L. situată pe strada General Magheru din municipiul Râmnicu Vâlcea, la parterul blocului C1 şi i-au cooptat în acest plan şi pe inculpaţii M.  I. A. şi I. D. M..

În după-amiaza zilei de 07.03.2014, inculpaţii I. D. şi I. D. M. s-au deplasat în incinta consignaţiei menţionate mai sus, prezentându-se drept persoane interesate să cumpere bunuri din această locaţie, în realitate urmărind locul în care erau depozitate obiectele de aur.

În noaptea de 07/08.03.2014, în intervalul orar 03.00-05.00, inculpaţii C.P.A., I. D. şi M.  I. A. s-au deplasat cu autoturismul marca Audi A4, proprietatea lui I. D., în zona centrală a oraşului, având asupra lor o foarfece de tăiat bolţuri, denumită „bot de lup” şi un levier. Cei trei au parcat autoturismul în zona restaurantului „Academia del Gusto” şi apoi s-au deplasat spre locul unde se afla consignaţia, loc unde erau aşteptaţi şi de către inculpatul I. D.M.

Inculpaţii C.P.A. şi I. D. şi-au acoperit feţele cu cagule, s-au deplasat în faţa consignaţiei şi cu ajutorul foarfecii metalice au tăiat cele două lacăte de la uşa de acces şi apoi au plecat. În acest timp, inculpatul M.  I. A. asigura paza dintr-un gang situat în apropierea consignaţiei, iar inculpatul I. D. M. din Parcul Mircea cel Bătrân. După ruperea celor două lacăte, inculpatul I. D. M. a plecat de la faţa locului, fără a mai participa la a doua fază a infracţiunii.

După circa o oră, la faţa locului s-au întors inculpaţii C.P.A. şi M.  I. A., ambii forţând uşa de acces în incinta consignaţiei, ulterior inculpatul C.P.A. pătrunzând în incinta acesteia, spărgând geamurile vitrinelor cu un ciocan şi sustrăgând bijuterii din aur, în greutate de circa 950 de grame, cu o valoare de aproximativ 100.000 lei.

Apoi, cu bunurile sustrase, cei doi inculpaţi s-au deplasat către bariera de cale ferată de pe strada Gib Mihăescu, loc unde erau aşteptaţi de către inculpatul I. D..

După comiterea faptei, bijuteriile de aur au fost introduse la mai multe unităţi amanet din municipiul Bucureşti de către inculpaţii C.P.A. şi I. D., banii rezultaţi din valorificarea acestor bijuterii fiind cheltuiţi de cei doi în scurt timp. Tot din banii proveniţi din vânzarea bijuteriilor inculpatul C.P.A. şi-a achiziţionat un autoturism marca BMW 325 Cabrio.

Inculpatul I. D. M. a primit de la inculpaţii C.P.A. şi I. D. suma de 50 de lei, iar inculpatul M.  I. A. suma de 1000 lei.

În declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală, cei patru inculpaţi au recunoscut comiterea faptei întocmai situaţiei de fapt descrise anterior, arătând că regretă comiterea acesteia.

Prin ordonanţa procurorului din data de 18.06.2014 s-a dispus luarea faţă de inculpatul Iancu Dumitru-Mirel a măsurii controlului judiciar.

Faţă de inculpaţii C.P.A., I. D. şi M.  I. A., se invocă drept temei concret al luării măsurii arestării preventive dispoziţiile art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, fiind prezentate argumentele care îndreptăţesc considerarea ca incidente a acestora, în raport de fiecare dintre inculpaţi. 

Analizând şi coroborând materialul probator administrat în cauză, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine următoarele:

În cauză, prin ordonanţa  din  data de 08.03.2014, s-a dispus începerea  urmăririi penale sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d , alin. 2 lit. b  din Codul penal.

Prin ordonanţa din  data de 08.04.2014 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de C.P.A., sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b  Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal rap. la art. 43 alin. 1  Cod penal şi faţă de I. D., sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b  din Codul penal.

Prin ordonanţa din 17.06.2014 s-a dispus extinderea cercetărilor corelativ cu începerea urmăririi penale faţă de suspecţii I. D. M. şi M.  I. A., sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la furt calificat, prevăzute de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b  din Codul penal.

Prin ordonanţa din data de 18.06.2014 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul C.P.A., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b  din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal rap. la art. 43 alin. 1 Cod penal, faţă de  inculpatul I. D., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b  Cod penal şi faţă de inculpatul M.  I. A., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la furt calificat, prevăzute de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b  Cod penal.

Inculpaţii au fost reţinuţi prin ordonanţele de reţinere emise de organele de cercetare penală în data de 18.06.2014, pe o perioadă de câte 24 de ore, începând cu ora 14,25, pentru inculpatul I. D., ora 14,49 pentru inculpatul C.P.A., şi respectiv ora 16,55, pentru inculpatul M.  I. A..

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului Parchetului, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că în cauză există probe (declaraţie parte civilă; declaraţii inculpaţi; declaraţii martori; proces verbal cercetare la faţa locului; procese verbale vizionare imagini, procese verbale redare convorbiri telefonice) din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii C.P.A., I. D. şi M. I. A. au comis cu vinovăţie infracţiunea de furt calificat- primii în forma autoratului, iar cel de-al treilea în forma complicităţii, actele materiale presupus săvârşite de fiecare fiind expuse în cuprinsul referatului prin care se propune luarea măsurii arestării preventive şi redate mai sus. 

În drept, faptele sunt prevăzute de: art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b  Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal – inculpatul C.; art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b  Cod penal – inculpatul Ion; art.  48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b Cod penal – inculpatul M.

Analizând incidenţa în speţă a cazurilor prevăzute de Codul de procedură penală în art. 223, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată următoarele:

În referatul procurorului prin care este sesizată instanţa, se invocă drept temei concret de luare a măsurii arestării preventive a celor trei inculpaţi dispoziţiile art. 223 alin. 2 din Codul de procedură penală. 

Judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că, în speţă, condiţiile prevăzute de textul de lege menţionat, sunt îndeplinite în raport de fiecare dintre inculpaţi. 

Astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că faptele presupus comise de inculpaţii C.P.A., I. D. şi M. I. A. sunt sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi privarea lor de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Plecând de la elementele enumerate de dispoziţiile alineatului 2, teza finală, a art. 223 Cod procedură penală, la analiza stări de pericol pentru ordinea publică trebuie avute în vedere, pe de o parte, circumstanţele reale ale cauzei, iar, pe de altă parte, circumstanţele personale ale inculpaţilor.

Astfel, în primul rând, activitatea infracţională a inculpaţilor a avut un caracter premeditat, organizat şi concertat. Pentru reuşita planului infracţional, participanţii au recurs la metode şi mijloace apte să le asigure succesul şi clandestinitatea operaţiunilor. Fapta comisă de cei trei inculpaţi, printr-un mod de operare deosebit (au acţionat pe timp de noapte, folosind cagule, levier şi foarfece metalică specială), în pofida faptului că spaţiul în care au pătruns este amplasat la parterul unui bloc de locuinţe şi ignorând că era asigurat cu sistem de alarmare şi camere de supraveghere, vădesc nesupunerea inculpaţilor faţă de rigorile legii.

De asemenea, este „de remarcat” rapiditatea cu care au acţionat, fapt ce a împiedicat surprinderea acestora la faţa locului de către personalul societăţii de intervenţie, care deservea sistemul de alarmare sau de către organele de poliţie sesizate în legătură cu săvârşirea faptei.

Sub celălalt aspect, însă nu mai puţin relevant, din declaraţiile inculpaţilor se observă slaba conştientizare a gravităţii propriilor fapte, iar prin însăşi persoana lor, inculpaţii dovedesc că sunt inadaptaţi social, trăind – în pofida vârstei tinere şi stării bune a sănătăţii – într-un mediu fără mari speranţe pentru viitor, neavând familie, ocupaţie stabilă şi nici preocupare reală în sensul găsirii vreuneia oneste.

Aceste aspecte nu fac altceva decât să sporească starea de nelinişte socială, riscurile la care se văd expuşi destinatarii legii penale, din cauza conştientizării predispoziţiei inculpaţilor la comiterea de infracţiuni, fiind amplificate.

În concluzie, în cauză există elemente (dintre care menţionăm: reacţia defavorabilă a opiniei publice, rezonanţa socială a faptei, raportate şi la modul, mijloacele şi împrejurările de comitere a acesteia) care, toate, converg către concluzia că lăsarea inculpaţilor în libertate ar reprezenta o stare de pericol pentru ordinea publică, mai ales prin sentimentul de nelinişte şi nesiguranţă pe care aceasta le-ar provoca, existând riscul ca societatea civilă să îşi formeze convingerea că autorităţile statului nu acţionează suficient  de ferm împotriva unor astfel de conduite şi siguranţa materială a persoanelor, iar, în ansamblu, ordinea de drept sunt supuse unor vulnerabilităţi inacceptabile, cu atât mai mult în contextul socio-economic actual.

În acord cu prevederile art. 5 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 23 din Constituţia României, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârşirii unei noi infracţiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal. Astfel, Convenţia, în art. 5 par.1 lit. c) stabileşte ca element esenţial de protecţie împotriva privărilor arbitrare de libertate, „existenţa unor bănuieli verosimile” că persoana a săvârşit o infracţiune. Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră că existenţa bănuielilor presupune existenţa unor fapte sau informaţii apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârşit infracţiunea şi acestea să fie determinate de ansamblul circumstanţelor cauzei. 

La judecarea propunerii de luare a măsurii privative de libertate, au fost respectate garanţiile înscrise în art. 5 şi 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, inculpaţilor fiindu-le asigurat dreptul la apărare şi fiind audiaţi de către organele de urmărire penală în legătură cu fapta pentru care sunt cercetaţi, iar, în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, permiţându-li-se să opteze pentru dreptul la tăcere.

 La luarea măsurii preventive, judecătorul de drepturi şi libertăţi va ţine seama totodată, pe lângă toate aspectele prezentate, de criteriul proporţionalităţii între gradul de pericol social al faptei şi de periculozitate al fiecăruia dintre inculpaţi şi felul măsurii alese, precum şi de necesitatea ca aceştia să răspundă  în mod adecvat, raportat la cazul concret, nevoilor de apărare socială.

De asemenea, va avea în vedere şi interesul bunei desfăşurări a procesului penal, la alegerea măsurii  urmând a lua în considerare şi datele privitoare la persoana fiecărui inculpat, vârsta, situaţia socială şi materială, conduita lor în ceea ce priveşte respectarea valorilor sociale ocrotite de legea penală şi atitudinea acestora faţă de fapta comisă (din care nu rezultă că ar manifesta regret sincer şi acceptare a faptului că s-au încălcat prevederile legale).

Ca urmare a celor mai sus expuse, în speţă, nu ar fi judicioasă luarea faţă de inculpaţi a unei alte măsurii preventive în locul celei solicitate de procuror, judecătorul de drepturi şi libertăţi considerând că aplicarea unei măsuri mai puţin restrictive nu este concordantă cu cerinţele art. 202 din Codul de procedură penală şi nu oferă garanţii că ordinea publică nu ar fi afectată prin lăsarea în libertate a acestora.

În interesul bunei desfăşurări a urmăririi penale, în vederea strângerii tuturor probelor necesare justei soluţionări a cauzei, se impune luarea măsurii arestării preventive a acestora. Din datele speţei se relevă necesitatea ca inculpaţii să fie scoşi din mediul şi anturajul în care trăiesc şi să fie plasaţi într-un regim de privare de libertate, existând, în mod evident, pericolul ca inculpaţii să continue activitatea infracţională.

Referitor la durata arestării, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că se impune a fi stabilită la nivelul maxim permis de dispoziţiile legale.

În baza celor arătate, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea privind luarea măsurii arestării preventive este întemeiată, urmând să o admită şi, în conformitate cu dispoziţiile art. 226 Cod procedură penală, art. 202 Cod procedură penală, art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, va dispune arestarea preventivă a inculpaţilor C.P.A., I. D. şi M. I. A., pe o perioadă de 30 de zile, de la 19 iunie 2014, până la 18 iulie 2014,  inclusiv.

Pe cale de consecinţă, vor fi respinse cererile formulate de apărători şi însuşite de inculpaţi, privind luarea uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 lit. b, c, d Cod procedură penală, respectiv controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune ori arestul la domiciliu, judecătorul de drepturi şi libertăţi constatând că o altă măsură preventivă nu este oportună şi nu este proporţională cu fapta, gravitatea faptei, consecinţele produse şi persoana fiecăruia dintre inculpaţi, astfel cum anterior s-a detaliat.

În temeiul dispoziţiilor art. 230 din Codul de procedură penală, se vor emite mandate de arestare preventivă a inculpaţilor.

În acord cu dispoziţiile legale incidente în materie, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art. 226 Cod procedură penală, art. 202 Cod procedură penală, art. 223 alin. 2 Cod procedură penală;

Admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Dispune arestarea preventivă a inculpaţilor:

- C.P.A.,  cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b  Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 Cod penal;

- I. D., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat, prevăzute de art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b  Cod penal şi

- M.  I. A., cercetat sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la furt calificat, prevăzute de art.  48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 228 alin. 1, art. 229 alin. 1 lit. b, c şi d, alin. 2 lit. b Cod penal, pe o durată de 30 de zile, de la 19 iunie 2014, până la 18 iulie 2014,  inclusiv.

În baza art. 230 Cod procedură penală;

Dispune emiterea mandatelor de arestare preventivă a inculpaţilor.

Respinge cererile de luare a uneia dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 lit. b, c, d Cod procedură penală, formulate de apărători şi însuşite de inculpaţi.

În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală;

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Onorariile apărătorilor din oficiu se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei.

Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare.

Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 19 iunie 2014, ora 0950.

JUDECĂTOR DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI, GREFIER,

1

Domenii speta

Spete similare