Recunoaşterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine –Lg 302/2004

 Din certificatul emis de autorităţile slovene rezultă că decizia de aplicare a sancţiunii pecuniare

a fost aplicată de o autoritate a statului emitent, alta decât o instanţă, cu privire la fapte care se

pedepsesc conform dreptului naţional al statului emitent ca fiind încălcări ale normelor de drept şi s-a

confirmat că persoana în cauză a avut posibilitatea judecării cauzei de o instanţă judecătorească cu

competenţă specială în materie penală. Prin acelaşi certificat s-a confirmat că decizia este definitivă,

cauza a făcut obiectul unei proceduri scrise, intimatul [...] a participat personal în procedură şi a fost

informat personal despre dreptul său de a contesta cauza şi de termenul unei asemenea căi de atac.

19

 În art. 21 alin. 1 din Legea nr. 5/2014 se prevede că executarea sancţiunilor de natură

financiară aplicate cetăţenilor români sau persoanelor cu domiciliul, reşedinţa sau, după caz, rezidenţa

normală pe teritoriul României, care au bunuri ori o sursă de venit în acest stat, de către autorităţile

competente din alte state membre se face în condiţiile dispoziţiilor prevăzute în titlul VII cap. II

secţiunea a 4-a din Legea nr. 302/2004.

 Legea nr. 302/2004

Art. 21 alin. 1 din Legea nr. 5/2014

Prin sentinţa penală nr. 1406/22.11.2013 pronunţată de Judecătoria Constanţa în

dosarul nr. 170/212/2013 s-a dispus în baza art. art. 18741 alin. 1 din Legea nr. 302/2004

recunoaşterea hotărârii penale străine pronunţată de DARS d.d. la data de 28.08.2010,

definitivă la data de 07.09.2010, privind pe numitul [...], condamnat pentru conducerea

unui autoturism fără vignetă, la plata sumei de 300 euro.

O copie de pe prezenta, la rămânerea definitivă, se comunică DARS d.d. –

Slovenia şi Ministerului Justiţiei - Serviciul cooperare judiciară internaţională în materie

penală - Direcţia Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut că a fost obligat la plata

unei amenzi de 300 euro, întrucât la data de 28.08.2010, în jurul orei 23,50, a fost

depistat la frontiera de Obrezje într-un autoturism cu număr de înregistrare [...] care nu

avea vinietă valabilă, folosită în maniera prescrisă, săvârşind astfel o contravenţie astfel

cum este definită la art. 77.a alin. 3 & 1 din Legea Drumurilor Publice (publicată în

Monitorul Oficial al Republicii Slovenia, nr. 33/2006, cu modificări).

Intimatul a solicitat instanţei să constate că nu sunt incidente în cauză cazurile

prevăzute de art. 241 alin. 2 lit. „f” (i), în sensul că în cazul unei proceduri scrise,

persoana nu a fost, în conformitate cu legea statului emitent, informată personal sau

printr-un reprezentant, competent potrivit legii naţionale, referitor la dreptul său de a

contesta cauza şi la termenele de exercitare a căii de atac sau a dispoziţiilor art. 241

alin. 2 lit. „f” (ii) – nu s-a prezentat personal, cu excepţia cazului în care certificatul

precizează că: - persoana a fost informată personal sau printr-un reprezentant,

competent potrivit legii naţionale, referitor la procedura desfăşurată în conformitate cu

legea statului emitent; sau persoana a specificat că nu contestă cauza., având în vedere

că autorităţile slovene nu pot face dovada că intimatului i-au fost aduse la cunoştinţă

verbal sau în formă scrisă solicitarea de a plăti amenda de 300 de euro sau posibilitatea

de contestare a acesteia, neexistând nici o dovadă în acest sens.

S-a invocat, de asemenea, vătămarea intereselor legitime ale unui cetăţean român,

prin înscrierea şi prelucrarea datelor acestuia în sistemele informatice ale Ministerului

Justiţiei fără a i se garanta acestuia dreptul de a se opune unei astfel de proceduri pe cale

administrativă sau contencioasă. Totodată, s-a invocat încălcarea, de către autorităţile

slovene a art. 6 paragraful 3 lit. „a” din CEDO care statuează că ”persoana trebuie să fie

informată, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit,

asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa”

20

Mai mult decât atât, s-a considerat că sesizarea organelor competente române a

fost nelegală din moment ce nu există o declaraţie a intimatului de recunoaştere a

săvârşirii vreunei abateri la regimul rutier pe teritoriul statului sloven.

Verificând actele dosarului, instanţa a constatat că aspectele invocate de

apărătorul intimatului nu sunt întemeiate, având în vedere următoarele

considerente:

Hotărârea pronunţată de DARS d.d. la data de 28.08.2010, definitivă la data de

07.09.2010, poate produce efecte juridice în România; nu s-a pronunţat o hotărâre în

România sau în alt stat pentru aceeaşi faptă împotriva numitului [...]; executarea hotărârii

nu este prescrisă conform legii române; hotărârea nu se referă la fapte care să fie

considerate de către legea română ca fiind comise integral sau parţial pe teritoriul

României şi nici la fapte comise în afara teritoriului statului emitent şi pentru care legea

română să nu permită urmărirea acelei infracţiuni atunci când a fost comisă în afara

teritoriului României; nu există imunitate conform legii române; hotărârea a fost

pronunţată faţă de numitul [...] – născut la data de 12.10.1971 - care, conform legii

române, răspunde pentru fapta cu privire la care s-a pronunţat hotărârea. De asemenea,

aşa cum s-a menţionat anterior, conform certificatului înaintat de autorităţile slovene, [...]

a compărut personal în procedură.

Împotriva sentinţei penale nr. 1406/22.11.2013 pronunţată de Judecătoria

Constanţa în dosarul nr. 170/212/2013 a declarat recurs intimatul [...], care a

solicitat să se dispună respingerea cererii de recunoaştere şi executare a solicitării

autorităţilor din Slovenia privind sancţiunea pecuniară de 300 euro, apreciind că nu s-au

îndeplinit condiţiile privind procedura de comunicare către petent a hotărârii autorităţilor

slovene, nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art.241 alin.2 lit. f din Legea nr. 302/2004.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale recurate, prin prisma

criticilor formulate de recurent, precum şi din oficiu, conform art. 3856

 alin. 3 C.

pr. pen., curtea constată că recursul formulat este nefondat.

Prima instanţă a fost investită cu o cerere privind recunoaşterea şi executarea

sancţiunii pecuniare în cuantum de 300 euro aplicată intimatului [...] prin hotărârea

pronunţată de DARS d.d. la data de 28.08.2010, definitivă la data de 07.09.2010,

condamnat pentru conducerea unui autoturism fără vinietă pe teritoriul Sloveniei.

Intimatul [...] a recunoscut că este persoana căreia i s-a aplicat sancţiunea

pecuniară în cuantum de 300 euro prin hotărârea pronunţată de DARS d.d. la data de

28.08.2010, însă a invocat faptul că nu i s-a comunicat această hotărâre de către

autorităţile slovene şi nu a fost informat despre dreptul său de a contesta măsura dispusă

împotriva sa, iar autorităţile slovene nu au făcut dovada încunoştiinţării intimatului.

Curtea constată că, potrivit art. 240 alin. 1 din Legea nr. 302/2004, autorităţile

judiciare române de executare recunosc o hotărâre fără alte formalităţi şi iau imediat

toate măsurile necesare pentru executarea acesteia, cu excepţia cazului în care constată că

este aplicabil unul dintre motivele de nerecunoaştere sau neexecutare prevăzute la art.

241.

21

În art. 241 alin. 1 din Legea nr. 302/2004 se prevede că autorităţile judiciare

române de executare pot refuza să recunoască şi să execute o hotărâre dacă nu a fost

prezentat certificatul prevăzut la anexa nr. 3, dacă certificatul respectiv este incomplet

sau este în mod vădit necorespunzător cu hotărârea.

Curtea constată că cererea de recunoaştere şi executare a sancţiunii pecuniare este

însoţită de certificatul prevăzut în anexa nr. 3 din lege, aspect care nici nu a fost contestat

de intimat.

 În alineatul 2 al art. 241 sunt menţionate şi alte motive de nerecunoaştere şi

neexecutare a hotărârii, dintre acestea intimatul invocând incidenţa cazurilor prev. la

litera f i şi ii, respectiv (i) în cazul unei proceduri scrise, nu a fost, în conformitate cu

legea statului emitent, informată personal sau printr-un reprezentant, competent potrivit

legii naţionale, referitor la dreptul său de a contesta cauza şi la termenele de exercitare a

căii de atac; sau (ii) nu s-a prezentat personal, cu excepţia cazului în care certificatul

precizează că persoana a fost informată personal sau printr-un reprezentant, competent

potrivit legii naţionale, referitor la procedura desfăşurată în conformitate cu legea statului

emitent. Această reglementare era în vigoare la data pronunţării hotărârii recurate, care

însă a suferit modificări prin Legea nr. 300/2013, dar care nu modifică aprecierea

realizată de prima instanţă asupra neincidenţei acestor motive de refuz.

 Dovedirea informării intimatului despre posibilitatea de a contesta cauza şi despre

termenele de exercitare a căii de atac nu se realizează prin prezentarea de către autoritate

a înscrisurilor care să ateste modalitatea în care a fost informat intimatul, ci prin

menţiunile din cuprinsul certificatului prevăzut în anexa nr. 3 din lege, al cărui cuprins

are menirea tocmai de a clarifica toate aspectele relevante în aprecierea îndeplinirii

tuturor condiţiilor pentru recunoaşterea şi executarea hotărârii.

 Din certificatul emis de autorităţile slovene rezultă că decizia de aplicare a

sancţiunii pecuniare a fost aplicată de o autoritate a statului emitent, alta decât o instanţă,

cu privire la fapte care se pedepsesc conform dreptului naţional al statului emitent ca

fiind încălcări ale normelor de drept şi s-a confirmat că persoana în cauză a avut

posibilitatea judecării cauzei de o instanţă judecătorească cu competenţă specială în

materie penală. Prin acelaşi certificat s-a confirmat că decizia este definitivă, cauza a

făcut obiectul unei proceduri scrise, intimatul [...] a participat personal în procedură şi a

fost informat personal despre dreptul său de a contesta cauza şi de termenul unei

asemenea căi de atac.

 Se constată că menţiunile din certificatul emis de autorităţile slovene fac

inaplicabile cazurile de refuz prev. de art. 241 alin. 2 lit. f pct. i şi ii din Legea nr.

302/2004.

 Curtea constată că referirea intimatului la art. 13 pct. 5 din Legea nr. 5/2014 nu are

incidenţă în cauză, întrucât această dispoziţie invocată reglementează procedura de

informare de către autorităţile române a persoanelor care au încălcat normele de

circulaţie pe teritoriul României, iar nu şi ipoteza încălcărilor normelor de circulaţie de

către cetăţenii români pe teritoriul altor state.

22

 De altfel, în art. 21 alin. 1 din Legea nr. 5/2014 se prevede că executarea

sancţiunilor de natură financiară aplicate cetăţenilor români sau persoanelor cu

domiciliul, reşedinţa sau, după caz, rezidenţa normală pe teritoriul României, care au

bunuri ori o sursă de venit în acest stat, de către autorităţile competente din alte state

membre se face în condiţiile dispoziţiilor prevăzute în titlul VII cap. II secţiunea a 4-a

din Legea nr. 302/2004.

 Nu poate fi primită nici critica privind nelegala sesizare a autorităţilor judiciare

române, ca urmare a lipsei unei declaraţii de recunoaştere a săvârşirii faptei de către

intimat, o astfel de condiţie nefiind cuprinsă în Legea nr. 302/2004, care prevede

posibilitatea autorităţii statului solicitant de a se sesiza direct autoritatea judiciară

română, singura condiţie fiind de a se înainta certificatul prevăzut la anexa nr. 3 din lege,

cerinţă realizată în cauză.

 În concluzie, Curtea constată că prima instanţă a fost legal sesizată de autorităţile

slovene, cererea a fost însoţită de certificatul prevăzut la anexa nr. 3 din lege, nu sunt

incidente dispoziţiile art. 241 din Legea nr. 302/2004 privind motivele de refuz a cererii

de recunoaştere şi executare a sancţiunii pecuniare, motiv pentru care în mod întemeiat

prima instanţă a recunoscut, în vederea executării, hotărârea străină de aplicare a

sancţiunii pecuniare în cuantum de 300 euro, criticile intimatului nefiind întemeiate.

Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b C. pr. pen., Curtea va

respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul [...] împotriva sentinţei penale nr.

1406/22.11.2013 pronunţată de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 170/212/2013.

În baza art. 192 alin. 2 C. pr. pen. intimatul va fi obligat la plata sumei de 200 lei

cheltuieli judiciare avansate de stat.

Domenii speta

Spete similare