Termenul pentru formularea cererii de validare a popririi şi data de la care începe să curgă acest termen

Decizie 2457 din 16.06.2015


Prin cererea înregistrată  cu nr.---, creditoarea  X. SRL  a chemat în  judecată pe debitoarea G.N.C. şi terţul poprit  SC G. SRL,  solicitând instanţei ca  prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună validarea  înfiinţării popririi  asupra  veniturilor pe care debitoarea le încasează de la terţul poprit până la concurenţa  sumei  totale de 1857,03 lei, reprezentând debit şi cheltuieli de executare, amendarea terţului poprit  în urma  refuzului  de a proceda la  înfiinţarea popririi şi virarea sumelor de bani în favoarea creditoarei, precum şi obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că s-a procedat la executarea silită a debitoarei în baza contractului de credit consum nr.Y/20.11.2007 în condiţiile în care aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia privind restituirea debitului datorat în  valoare de 1363,91 lei, motiv pentru care a fost emisă şi comunicată terţului poprit la data de 25.07.2014 adresa de înfiinţare poprire, însă acesta din urmă a refuzat să  indisponibilizeze sumele de bani aflate în contul debitoarei pe care i le datora acesteia din urmă, caz în care se impune validarea popririi şi obligarea terţului poprit la plata sumelor de bani datorate de către debitoare, precum şi la aplicarea unei amenzi pentru nerespectarea dispoziţiilor legale în materie.

După administrarea probelor cu acte, prin sentinţa civilă nr.1361/ 02.02.2015 a Judecătoriei Ploieşti a fost admisă excepţia tardivităţii introducerii cererii  şi a fost respinsă ca tardiv  introdusă  cererea  formulată de către creditoare împotriva debitoarei şi a terţului poprit.

Pentru a  se pronunţa o asemenea soluţie, s-a reţinut că potrivit actelor  existente la dosar,  adresa de înfiinţare poprire nr.Z/21.07.2014 a fost comunicată terţului poprit la data de 25.07.2014, dată de la care a început  să  curgă termenul de  5 zile în care  acesta  avea obligaţia  să  consemneze  sumele poprite  în favoarea creditoarei, termen care s-a împlinit la data de 31.07.2014, după care a început să curgă termenul de o lună de zile în vederea formulării cererii de  validare poprire, reglementat de  disp. art. 790  cod pr. civilă, însă, în realitate  cererea a fost formulată după expirarea acestui termen care s-a împlinit la data de 01.09.2014 şi anume  04.09.2014, astfel încât  o asemenea cerere  este tardiv introdusă, mai ales că  cererea de validare  vizează creanţa în integralitatea sa şi nicidecum  fiecare fracţiune de creanţă  pe măsură ce terţul poprit  îşi îndeplineşte obligaţia de plată a drepturilor salariale faţă de debitoare şi  nu există un termen de decădere  distinct pentru fiecare  sumă plătită  cu titlu de salariu de către terţul poprit,  în caz contrar ar însemna ca o asemenea cerere să fie introdusă oricând, lipsind de eficienţă  juridică norma juridică prev. de art.790 alin. 1  cod pe. civilă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel creditoarea, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului, anularea sentinţei, trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Ploieşti, motivându-se că eronat a fost admisă excepţia tardivităţii formulării cererii de validare fără să se ţină seama că în baza disp. art. 787  cod pr. civilă  momentul de la care începe să curgă termenul de o lună privind formularea cererii de validare este diferit şi anume fie de la data  primirii  dispoziţiei de poprire la care  se adaugă cele 5 zile, fie de la data  scadenţei  sumelor viitoare la care se adaugă cele 5 zile,  fiind imposibilă operarea popririi anterior scadenţei obligaţiei terţului poprit  faţă de debitor şi că în raport de cele două cazuri reglementate de dispoziţiile legale sus menţionate  se impune să se verifice  data primei scadenţe a obligaţiei de plată în funcţie de data comunicării  înfiinţării popririi.

În continuare, creditoarea a arătat că  în cazul popririlor înfiinţate asupra drepturilor salariale terţul poprit  are obligaţia de a reţine şi vira  sume către creditoare, corespunzătoare numărului de salarii ce urmează să fie plătite în viitor  debitorului, aplicându-se în mod corespunzător şi termenul de o lună în raport de fiecare obligaţie succesivă, existând  termene de validare  în raport de  numărul salariilor respective şi că în cazul admiterii excepţiei tardivităţii  se impunea operarea acesteia  anterior datei de 29.07.2014, urmând  să se menţină validarea pentru plăţile efectuate de terţul poprit  ulterior acestei date

Primindu-se  dosarul  la  Tribunalul Prahova  cauza a  fost înregistrată la nr. 32859/281/2014 la data de 30.03.2015.

Tribunalul, examinând cauza în raport de situaţia de fapt reţinută,  probele administrate în cauză, de criticile formulate şi ţinând seama de  dispoziţiile legale incidente în cauză, constată că  apelul este  fondat pentru următoarele considerente.

Prin contractul de credit de consum nr.Y/20.11.2007, debitoarea a luat cu titlu de împrumut de la SC C. IFN SA, în drepturile căreia  s-a  subrogat  creditoarea  suma de 2067,80 lei  ce urma  să fie  restituită în rate lunare,  obligaţie  pe care debitoarea nu şi-a îndeplinit-o începând cu data de  01.03.2011, datorând  creditoarei suma  totală de 1363,91 lei, motiv pentru care  s-a dispus  încuviinţarea executării silite a acestui contract în baza  încheierii din data de 03.06.2014 a Judecătoriei Ploieşti,  întocmindu-se acte de executare constând în încheierea nr. 1/21.07.2014, dispoziţia  de înfiinţare poprire nr.Z/21.07.2014 privind înfiinţarea  popririi asupra veniturilor debitoarei până la concurenţa sumei totale de 1857,03 lei  reprezentând debit şi cheltuieli de executare, dispoziţie comunicată terţului poprit  la data de 25.07.2014.

Disp. art.  787  alin. 1  pct.1  cod pr. civilă, stipulează că  în termen de  5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor  de bani datorate în viitor de la scadenţa acestora, terţul poprit este obligat  să consemneze  suma de bani,  dacă creanţa poprită este exigibilă sau după caz  să indisponibilizeze  bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului judecătoresc în cazul popririi înfiinţate pentru  realizarea altor creanţe decât cele menţionate la pct.2.

De asemenea,  disp. art.790  alin.1 cod pr. civilă, prevăd că, în cazul în care  terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi,  inclusiv în cazul în care  în loc să consemneze  suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc în cel mult o lună de la data  când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească  suma  urmăribilă, poate sesiza  instanţa de executare în vederea validării popririi.

Aşadar,  din analiza probelor  administrate în cauză rezultă că  în baza  contractului de credit de  consum nr. Y/20.11.2007, debitoarea a luat cu titlu de împrumut de la creditoare  care s-a subrogat în drepturile  fostei SC  C. IFN SA suma de 2067,80 lei, sumă  pe care debitoarea  nu a restituit-o în integralitatea sa începând cu data de 01.03.2011, datorând  creditoarei  suma de  1363,91 lei, reprezentând debit,  comisioane, penalităţi, contract în temeiul căreia s-a procedat la  executarea silită a debitoarei  prin poprire constând în indisponibilizarea veniturilor pe care aceasta le primeşte de la terţul poprit în urma încuviinţării executării silite prin încheierea din data de 03.06.2014, executare  în cadrul căreia au fost efectuate acte de executare silită  constând în  dispoziţia de înfiinţare poprire  din data de 21.07.2014,  comunicată terţului poprit la data de 25.07.2014.

Ca atare, atât timp cât  dispoziţia de înfiinţare a popririi din data de 21.07.2014 a fost comunicată terţului poprit la data de 25.07.2014,  iar  debitoarea  încasează de la terţul poprit diferite sume de bani,  în calitate de salariată, reprezentând drepturi salariale achitate lunar, înseamnă că în realitate la stabilirea  termenului de o lună prevăzut de disp. art. 790 alin.1  cod pr. civilă  se ţine seama  de modalitatea  în care  terţul poprit datorează debitoarei  sumele de bani  cu  titlu de drepturi salariale constând în încasarea acestora lunar,constituind prin însăşi natura lor „sume datorate în viitor”, la anumite date,  în raport de care  este necesar  să se stabilească scadenţa  primei sume pe care o datora terţul poprit  la data comunicării dispoziţiei de înfiinţare poprire.

 De altfel,  disp. art.787,  art.790  cod pr. civilă stabilesc că  terţul poprit are obligaţia  să consemneze sumele de bani în cazul în care creanţa poprită este exigibilă,  în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul  sumelor de bani „datorate în viitor” de la scadenţa acestora,  existând posibilitatea  formulării cererii  de  validare  în cazul neîndeplinirii acestor obligaţii de către terţul poprit în termenul de  cel mult o lună  de la data  când terţul poprit trebuia să consemneze  sau să plătească  suma urmăribilă,  ceea ce  înseamnă că în cazul sumelor de bani  scadente în viitor, în raport de data comunicării dispoziţiei de înfiinţare poprire, termenul de  cel mult o lună de zile la care se adaugă cele 5 zile,  se calculează în funcţie de data  scadenţei sumelor respective, în raport de care se poate stabili  refuzul terţului poprit de a înfiinţa  efectiv poprirea  asupra sumelor respective.

De fapt,  în condiţiile în care dispoziţia de înfiinţare poprire a fost comunicată terţului poprit la data de 25.07.2014, potrivit dovezii de comunicare existentă la dosar şi ţinându-se seama de modalitatea în care debitoarea  încasează lunar  propriile creanţe, cu titlu de drepturi salariale de la terţul poprit, în raport de data  scadenţei acestor drepturi, înseamnă că  instanţa de fond avea obligaţia să stabilească, în funcţie de data comunicării dispoziţiei de înfiinţare a popririi, care este  prima sumă datorată în viitor de către terţul poprit, scadenţa sumei respective  pentru a se stabili în mod exact  data  refuzului  terţului poprit de a înfiinţa poprirea, dată  care se analizează  în strânsă legătură cu termenul de o lună  prevăzut cu  caracter imperativ  în ceea ce priveşte  formularea cererii de validare.

Astfel, în mod greşit instanţa de fond a reţinut  situaţia de fapt şi a admis excepţia tardivităţii formulării cererii, respingând-o ca tardiv  introdusă  fără să ţină seama de toate situaţiile reglementate de  disp. art.787  cod pr. civilă în ceea ce priveşte modalitatea de stabilire a refuzului terţului poprit de a-şi îndeplini anumite obligaţii, de calcul  a  termenului de  5 zile,  de  caracterul sumelor de bani  datorate  în viitor  de către terţul poprit debitoarei,  scadenţa sumelor respective,  scadenţă care se stabileşte în funcţie de  data comunicării  dispoziţiei de înfiinţare poprire şi numai după clarificarea  acestor împrejurări se poate stabili cu certitudine  dacă  cererea de validare poprire a fost  formulată sau nu cu respectarea dispoziţiilor legale sus menţionate, a  disp. art.790 cod pr. civilă în ceea ce priveşte termenul de o lună raportat la termenul de 5 zile  calculat în funcţie de  data scadenţei  primei sume  datorată în viitor  de către terţul poprit începând cu data de 25.07.2014.

Motivele invocate de către creditoare  conform cărora eronat a fost admisă excepţia tardivităţii fără să se ţină seama de momentul de la care începe să curgă termenul de o lună privind formularea cererii de validare, în funcţie de situaţiile reglementate de disp. 787  cod pr. civilă, de  data primei scadenţe a obligaţiei de plată în funcţie de data comunicării înfiinţării popririi, sunt întemeiate  deoarece  disp. art.787  cod pr. civilă, reglementează două situaţii,  ţinându-se tocmai  de specificul raporturilor  juridice existente între debitoare şi terţul poprit, stabilind în mod cert  data de la care se naşte  obligaţia terţului poprit de a înfiinţa poprirea  în cazul sumelor  datorate  în viitor şi anume  data  scadenţei  sumelor respective, în raport de  data comunicării dispoziţiei de înfiinţare poprire, dată în funcţie de care  începe să curgă termenul de  5 zile prevăzut pentru executarea obligaţiei de către terţul poprit.

Este  normal şi firesc că această obligaţie a terţului poprit  se naşte  din momentul în care  la  rândul  său are obligaţia să achite  diferite sume de bani  debitoarei,  cu titlu de drepturi salariale,  fiind imposibil  ca termenul de 5 zile  de  la care  se naşte obligaţia terţului poprit  să curgă  anterior ajungerii la scadenţă  a  sumelor de bani datorate de terţul poprit debitoarei.

Dacă, într-adevăr, legiuitorul  ar fi avut intenţia ca termenul de 5 zile să curgă de la data comunicării dispoziţiei de înfiinţare poprire pentru toate categoriile de sume de bani datorate de terţul poprit debitoarei, în raport de care  se  naşte  obligaţia terţului poprit de a  consemna sumele de bani,  ar fi însemnat  să se fi prevăzut în mod expres această modalitate, fără  nicio distincţie între sumele de bani ajunse la scadenţă la data comunicării  dispoziţiei respective  şi sumele de bani datorate în viitor  de către terţul poprit, distincţie existentă în realitate, reglementându-se deci regimul juridic  privind modalitatea de înfiinţare poprire pentru toate categoriile de sume de bani datorate de un terţ poprit.

Mai mult chiar, în condiţiile în care  există anumite raporturi juridice între debitoare şi terţul poprit, raporturi în baza cărora  există o anumită modalitate  în care se achită şi  devin scadente anumite sume de bani, este necesar, obligatoriu  ca în momentul stabilirii  termenului de 5 zile şi implicit a termenului de o lună,  termene aflate în strânsă legătură  în ceea ce priveşte formularea cererii de validare, să se ţină seama de scadenţele sumelor de bani datorate de terţul poprit, de existenţa obligaţiei acestuia de a le vira creditoarei tocmai în momentul în care creanţa poprită a devenit exigibilă, fiind imposibil  să  considere că termenul de 5 zile începe să curgă  anterior  ajungerii acestor sume de bani la scadenţă, aspecte  reglementate în mod expres de disp. art.787 cod pr. civilă care a legiferat toate situaţiile izvorâte din raporturile juridice dintre un debitor şi terţul poprit.

Aspectele invocate de către creditoare potrivit cărora terţul poprit  are obligaţia de a reţine,  vira sume de bani  corespunzătoare numărului de salarii pe care urmează  să le încaseze debitoarea, aplicându-se corespunzător şi termenul de o lună în raport de fiecare obligaţie succesivă, existând  termene de validare  în raport de  numărul salariilor respective, nu pot face obiectul unei analize în prezenta cauză, în calea  de atac a apelului,  urmând să fie analizate cu ocazia rejudecării, întrucât împrejurările sus menţionate vizează însăşi excepţia tardivităţii introducerii cererii, excepţie care urmează să fie repusă în discuţia părţilor,  cu ocazia  analizării  tuturor  situaţiilor reglementate de  dispoziţiile legale sus menţionate în funcţie de data scadenţei  sumelor de bani datorate în viitor debitoarei  de terţul poprit,  fiind atributul instanţei de fond  de a stabili dacă există sau nu termene de introducere a cererii de validare distincte, în funcţie de data scadenţei sumelor de  bani respective, iar numai după analizarea acestor împrejurări în primă instanţă,  acestea pot fi analizate la rândul lor cu respectarea principiilor contradictorialităţii, a dreptului la apărare în calea de atac a apelului.

În raport de aceste considerente, tribunalul, constatând că în mod eronat a fost admisă excepţia tardivităţii introducerii cererii de validare  fără să se analizeze toate situaţiile reglementate de disp. art.787 cod pr. civilă  şi având în vedere cererea apelantei din cadrul motivelor de apel, în baza  disp. art. 480 alin. 1, 2, 3  cod pr. civilă, va admite apelul,  va anula în tot  sentinţa atacată  şi va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Ploieşti  conform  considerentelor prezentei decizii, ocazie cu care  se vor administra probe în scopul  determinării  scadenţei primelor sume datorate de către terţul poprit ulterior  comunicării dispoziţiei de înfiinţare poprire, respectiv datei de 25.07.2014 pentru a se stabili cu exactitate  dacă au fost respectate sau nu  disp. art.787, art.790  cod pr. civilă  în ceea ce priveşte termenul de o lună privind  formularea cererii de validare în primă instanţă şi în funcţie de  modalitatea de stabilire a acestui termen se va soluţiona sau nu  fondul pretenţiilor deduse judecăţii.