Conflict de competenţă. Cerere de anulare a Hotărârii Adunării Generale a Composesoratului

Codul de procedură civilă: art. 133 pct. 2;

Codul civil : art. 1 al. 2;

O.G. nr. 26/2000: art. 23.

Având în vedere că art. 23 alin. 3 din O.G. nr.  26/2000 prevede expres că este de competenţa judecătoriei cererea de anulare a hotărârii adunării generale, în temeiul dispoziţiilor art. 94 pct. 4 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 23 din O. G. nr. 26/2000, judecătoriei îi revine competenţa de soluţionare a cererii de anulare a Hotărârii .Adunării Generale a  Composesoratului.

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea formulată de reclamanţii T. E., S. I., E. A. şi O. C.  s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Composesoratul Nicoleşti anularea Hotărârii adunării generale a  Composesoratului din data de 22 martie 2014.

Prin Sentinţa civilă nr. 2071 din 11 septembrie 2014 Judecătoria Miercurea-Ciuc, admiţând excepţia necompetenţei materiale, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Harghita, reţinând că obiectul cauzei nu este evaluabil în bani, competenţa de soluţionare revenind tribunalului, potrivit prevederilor art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă.

Judecătoria a mai reţinut că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, deoarece activitatea composesoratelor este suspusă exclusiv reglementărilor speciale cuprinse în art. 28 din Legea nr.1/2000. În lipsa unor prevederi speciale cu privire la procedura contencioasă urmează a fi aplicate prevederile generale cu privire la competenţă.

Composesoratele  sunt unităţi cu scop patrimonial astfel că dispoziţiile OG 26/2000 nu sunt aplicabile nici din acest punct de vedere.

La rândul său, Tribunalul Harghita şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei  Miercurea-Ciuc, prin Sentinţa civilă nr. 2938 din 12 noiembrie 2014, reţinând că, în lipsa unor prevederi speciale, composesoratelor li se aplică prin analogie, potrivit art. 1 alin. 2 din Noul Cod civil, prevederile O.G. nr. 26/2000, fiind incidente dispoziţiile art. 23 din actul normativ menţionat, care prevăd că hotărârea adunării generale se atacă la judecătorie.

Faţă de cele reţinute anterior, Curtea a constatat că există un conflict de competenţă, în sensul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 din Noul Cod de procedură civilă, cele două instanţe menţionate anterior declinându-şi reciproc competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanţi.

Analizând argumentele reţinute de cele două instanţe în soluţionarea excepţiei necompetenţei materiale, Curtea a constatat că, într-adevăr, prevederile art. 28 din Legea nr. 1/2000 reglementează procedura reorganizării composesoratelor în forma asociativă iniţială şi redobândirii calităţii de persoane juridice, prin hotărâre judecătorească pronunţată de judecătorie, în baza unui statut autentificat, care  trebuie să prevadă structura, organele de conducere, modul de administrare a terenurilor forestiere, drepturile şi obligaţiile membrilor, răspunderi, sancţiuni, modul de dizolvare, precum şi alte prevederi specifice.

Chiar dacă textul legal evocat anterior nu cuprinde dispoziţii exprese  cu privire la procedura de judecată şi competenţa de soluţionare a cererilor privind anularea hotărârilor luate în adunările generale, este evident că aceeaşi instanţă, care este competentă să acorde personalitate juridică acestor asociaţii composesorale este competentă să soluţioneze orice litigii referitoare la organizarea şi funcţionarea lor.

Astfel, în lipsa unor dispoziţii speciale care să reglementeze procedurile judiciare privind actele emise de aceste forme asociative, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. 2 din Codul civil, se aplică prevederile legale privitoare la situaţii asemănătoare, iar în lipsa acestora principiile generale ale dreptului.  În acest sens, instanţa a reţinut că tribunalul a constatat în mod legal faptul că, în lipsa unor prevederi legale speciale, composesoratelor li se aplică dispoziţiile O.G. nr. 26/2000, privind asociaţiile şi fundaţiile, prevederile acestui din urmă act normativ nefiind contrare  Legii nr. 1/2000.

În plus, asociaţiile composesorale nu sunt cuprinse în enumerarea limitativă de la art. 1 alin. 3 din  O.G. nr. 26/2000, care indică entităţile ce nu intră sub  incidenţa acestui act normativ.

Având în vedere că art. 23 alin. 3 din O.G. nr.  26/2000 prevede expres că este de competenţa judecătoriei cererea de anulare a hotărârii adunării generale, Curtea a constatat că, în temeiul dispoziţiilor art. 94 pct. 4 din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 23 din O.G. nr. 26/2000, Judecătoriei Miercurea-Ciuc îi revine competenţa de soluţionare a prezentei cereri .

Domenii speta

Spete similare